Constructorul, aprilie 1955 (Anul 7, nr. 273-276)
1955-04-09 / nr. 273
* PBPlCTAMXHWlTOATt ȚtRtU, UWȚI VA < ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUCȚIILOR,MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL C.C.AL SINDICATULUI MUNCITORILOR CONSTRUCTORI ȘI DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII MAI VII-NR. 273 SÎMBĂTĂ 9 APRILIe 1955 Pentru ridicarea productivității muncii în industria materialelor de construcții Sporirea continuă a productivității muncii constituie unul din cele mai importante izvoare ale întăririi puterii economice a patriei noastre și a capacității ei de apărare. Sporirea productivității muncii dă posibilitatea statului nostru democrat-popular să pună la dispoziția oamenilor muncii tot mai multe produse, să creeze condiții pentru continua ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Industria materialelor de construcții, dezvoltîndu-se pe calea construirii socialismului, dispune de resurse inepuizabile de creștere a productivității muncii. Datorită ajutorului tehnic pe care-l primim din ofertea Uniunii Sovietice, precum și a succeselor obținute de industria noastră metalurgică și constructoare de mașini, fabricile de materiale de construcții au fost înzestrate cu mașini și utilaje noi, moderne. In Industria materialelor de construcții au fost promovate numeroase metode avansate de muncă printre care crearea pragurilor în cuptor, stropirea cu apă a cuptoarelor în fabricile de ciment, metodele Kartavțev, Duvanov, Mukosov, Mazov — în fabricile de cărămizi, temperarea rapidă a cuptoarelor— în fabricile de geamuri. Există astăzi în acest sector numeroase cadre calificate care și-au însușit tehnica înaintată și o dezvoltă creator. Toate acestea au dus la creșterea neîntreruptă a productivității muncii. Tocmai de aceea ar fi greșit ca, față de proporțiile ritmul rapid al înzestrării industriei materialelor de construcții cu tehnica înaintată, să se considere mulțumitoare procentele de creștere a productivității muncii realizate pînă acum. In mod deosebit se manifestă o creștere nesatisfăcătoare a productivității în sectoarele lianți și ceramică, unde importante rezerve de creștere a productivității muncii nu sînt puse în valoare. Experiența acumulată de întreprinderile fruntașe arată că în primul rînd creșterea productivității muncii este rezultatul folosirii întregii capacități de producție a mașinilor și utilajelor. Folosind la întreaga lor capacitate mașinile de tras geam Fourcault, Fabrica de geamuri Tîrnăvemi a sporit anul trecut productivitatea muncii cu mult față de 1953, ceea ce i-a dat putința să producă cu 504.000 mp mai mult geam tras. Asemenea rezultate pozitive nu pot ascunde însă faptul că în numeroase fabrici aparținînd, mai ales Direcției generale a industriei lianților,mașinile și utilajele perfecționate sunt folosite sub capacitatea lor de producție, ceea ce a dus la neîndeplinirea sarcinilor de plan privind sporirea productivității muncii. In mare parte aceste utilaje sînt prost reparate, neglijent întreținute și exploatate. Un exemplu negativ ni l-a oferit acum cîteva zile Fabrica de ciment București. La înlocuirea motorului de rezervă pentru cuptorul Lepei, pregătit de atelierul mecanic, s-a constatat că nu corespund gabaritele. Din această cauză un cuptor a stat într-o singură zi 15 ore. In scopul sporirii productivității muncii conducerile fabricilor noastre trebuie să respecte cu sfințenie planul de revizii și reparații curente. Trebuie acordată de asemenea o mare atenție recepționării mașinilor și utilajelor înainte ca ele să fie folosite, în așa fel incit să corespundă tuturor regulilor tehnice. O mare însemnătate o are buna îngrijire a mașinilor și utilajelor. Mașina dacă este bine întreținută, crează condiții bune de lucru muncitorilor. O sarcină însemnată pentru organele economice și sindicale este de asemenea urmărirea directă a graficelor de producție, neadmițînd nici o abatare de la ele iar respectarea graficelor presupune repararea, întreținerea și exploatarea în perfecte condiții a mașinilor și utilajelor. Creșterea neîntreruptă a productivității muncii este nemijlocit legată de ridicarea tehnicității. Aplicînd metodele de uscare și ardere rapidă, mitoda Mukosov la aprinderea focului și organizând bine locurile de muncă, fabrica de cărămizi „Aradul“ a sporit anul trecut productivitatea muncii cu 11,89 °» peste prevederile planului. De asemenea, acordînd o atenție deosebită micii mecanizări și macerării din timp a argilei, Fabrica de cărămizi din Roman a obținut anul trecut cel mai mare indice de utilizare a cuptoarelor pe sector, 64 cărămizi pe inc în 24 de ore. Rezultate tot atât de frumoase au realizat și fabricile de cărămizi „1 Mai“-Bucov, „Hercules“-Tîrnăveni, „Solidaritatea‘“-București și altele. In ridicarea tehnicității un mare rol 11 au inovațiile și raționalizările. Anul trecut o serie de fabrici de cărămizi au obținut rezultate slabe în ce privește productivitatea muncii, datorită tocmai neluării în seamă a problemei ridicării tehnicității. Față de planul de creștere a productivității muncii, fabrica Satu Mare a obținut doar 80,97 m%, „Record“-Sibiu — 82,89%, „Brigadierul“-Tîrlungeni 87,07% etc. Majoritatea acestor fabrici pretind că au avut „cauze obiective.“ Fabrica „Crișuli-Oradea motivează că transportul cărbunilor sus pe cuptor se face anevoios, cu roaba. Fabrica dispune însă de un transportor mecanic ce stă sub cerul liber de doi ani de zile fără ca nimeni să găsească o soluție pentru folosirea lui. Fabrica de cărămizi Satu Mare dovedește lipsă de preocupare în ce privește asigurarea pieselor de schimb, ceea ce face ca agregatele să meargă destul de prost. Asistența tehnică e complet neglijată. Lipsește o conducere tehnică bună. Fabrica Mamaia-Sat a obținut un indice al creșterii productivității de numai 54,54 °», datorită în mare parte faptului că nu s-a acordat deplină încredere metodei de ardere rapidă Duranov. Una din pîrghiile importante pentru creșterea productivității muncii o constituie organizarea justă, rațională a producției și a muncii. Datorită înțelegerii juste a acestui lucru, industria geamurilor și materialelor izolatoare a obținut anul trecut, față de 1953, cea mai mare creștere a productivității muncii pe întreaga industrie a materialelor de construcții. Este în interesul economiei naționale că metodele și formele înaintate de organizare să fie larg extinse în cadrul fabricilor industriei materialelor de construcții, acestea trebuind să constituie un obiectiv de seamă în întrecerea socialistă. Trebuie extinse cu perseverență cele mai bune raționalizări și inovații. Intîmpină greutăți și rămîn în urmă în îndeplinirea sarcinilor de plan acele fabrici undfi conducerile tehnico-administrative și organele sindicale nu dovedesc grijă pentru studierea și extinderea metodelor sovietice de muncă, pentru răspîndirea experienței înaintate în producție. Un factor hotărîtor în îndeplinirea tuturor sarcinilor legate de creșterea productivității muncii îl constituie ridicarea continuă a nivelului de cunoștințe tehnico-profesionale ale muncitorilor, pregătirea permanentă a noi cadre cu o înaltă calificare. O deosebită atenție în această privință a dat fabrica de cărămizi „Aradul“. Aici s-au organizat cursuri profesionale serale pentru arzători și așezători în scopul calificării și instruirii muncitorilor, pentru folosirea din plin a metodei Duvanov. Folosirea deplină a timpului de lucru, înlăturarea rebuturilor, sînt tot atâtea mijloace însemnate prin care se poate marca o importantă creștere a productivității muncii. Se apropie ziua de 1 Mai. Desfășurînd larg întrecerea socialistă să avem ca prim obiectiv ridicarea productivității muncii. Organele sindicale trebuie să organizeze o publicitate vie în jurul întrecerii socialiste, să pășească în fruntea acțiunii de răspîndire a experienței înaintate, să atragă muncitorii fruntași, inginerii și tehnicienii, ca aceștia să acorde sprijin concret marei mase a muncitorilor în vederea obținerii unei înalte productivități a muncii. Ridicarea pe o treaptă superioară a productivității muncii, pretinde mai ales din partea organelor economice, asigurarea tuturor condițiilor necesare pentru ca angajamentele luate de muncitori și tehnicieni în întrecerea socialistă să poată fi realizate cu succes. Organele administrative trebuie să pună în practică propunerile juste pe care le fac muncitorii, în cadrul consfătuirilor de producție. Să punem toată capacitatea noastră organizatorică, toată priceperea noastră în slujba creșterii productivității muncii — factorul cel mai important în realizarea integrală a sarcinilor planului cincinal! i Reparații pe teren și un atelier Pe un șantier de lingă Tg. Mureș s-au defectat cîteva tractoare. Tocmia și cînicii erau maii necesare la transportul materialelor... Șeful șantierului își făcea cu amărăciune socoteala: reparația o să dureze zece zile Încheiate... Dar problema a fost rezolvată mult mai simplu — și mai repede. Un telefon la Orașul Stali’ini, la Stația nr. 6 a Trustului de utilaj greu, și chiar în aceeași zi, a sosit pe șantier autoclaimii oniuil atertitoriuliui mobil, iar după 48 de ore echipa de lăcătuși a lui Marin lătrate predla tractoarele ta funcțiune. De aici, a plecat direct la Oradea, unde fusese solicitat pentru alte lucrări. Cu multă operativitate insta evita pentru repunerea în producție a utilajelor defecte și atelierele semifixe pe care stația le-a organizat în Regiunea Autonomă Maghiară, la Ocna Mureșului și în a alte centre de constmcții din Ardeal. Rodnică muncă -pulsează, de asemenea, la atelierele centrale ale Stației nr. 7. In intîmpinărea zilei de 1 Mai, întrecerea cu stațiile de utilaj greu nr. 4-Brăilla și nr. 5- Piatra Neamț a căpătat o nouă intensitate. Brigăzile de calitate ale lui Andrei Macovei și Eugen Sipoș, din secția de lăcătușerie, cele două brigăzi de tineret — conduse de N. Cojocariu și Mihai Filiip — de la strungărie, sunt colective renumite pentru priceperea și tragerea de inimă cu care lucrează. Muncitori ca mecanicii Alexandru Feiner și Gheorghe Tudbinampeta, montatorul auto Dionisie Kovács, strungariul Vasile Straje, tumnătoriii Ioan Pelger și soara Bigiiu realizează regulat peste două norme. In afară de reparația urtificatului greu de construcții, In atelierele stației se execută in serie piese de magnetou pentru tractoarele KD-35 fabricate de uzinele „Ernst Thälmann" și piese pentru războaie de țesut S. MAXIMILIAN corespondentul „Constructorului" pentru regiunea Stalin Bilanț de trimestru Organizațiile de construcții-montaj au încheiat cu succes bătălia pentru realizarea planului pe primul trimestru al acestui an. Conștienți de însemnătatea executării unui volum cu mai mare de lucrări încă din primele luni și aplicînd tehnologia înaintată a lucrului pe timp friguros, muncitorii, inginerii și tehnicienii constructori au biruit greutățile iernii, obținînd rezultate care le depășesc în mare măsură pe cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Pe trusturi, situația se prezintă astfel: Trustul nr. 1 — București — 109%; Trustul nr. 2 — Roman — 107%; Trustul nr. 3 — București — 111%; Trustul nr. 4 — Hunedoara — 139%; Trustul nr. 5 — Orașul Stalin — 104% ; Trustul nr. 6 — Craiova — 139%; Trustul nr. 7 — Petroșani— 132% ; Trustul nr. 8 — Tg. Mureș — 130%; Trustul nr. 9 — Cluj — 117%; Trustul nr. 12 — Timișoara — 128%; Trustul nr. 13 Ploiești — 100% ; Trustul nr. 14 — Iași — 103%; Trustul de construcții hidrotehnice — București — 107%; Trustul de instalații nr. 18 — 105% ; Trustul de instalații nr. 21 — 101%; întreprinderea de izolații nr. 3 și-a realizat planul trimestrial in proporție de 161%. Sarcinile de plan n-au fost realizate de Trustul nr. 15 (96%), Trustul nr. 10 (99,3%) și Trustul de instalații nr. 19 (89%). Mobilizați de victoria obținută în primele luni ale anului, constructorii desfășoară cu însuflețire întrecerea socialistă pentru realizări sporite. Principalele eforturi se îndreaptă acum spre respectarea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai, cu privire la darea în folosință a numeroase clădiri, spre buna organizare și intensificarea lucrărilor de bază pe noile șantiere, spre creșterea necontenită a productivității muncii. Printre cei mai buni de pe șantier De importanta realizare de pe șantierul fabricii de zahăr din Livezi al Trustului nr. 6 — montarea fermelor metalice la halele principale — este legat numele tînărului fruntaș în producție CONSTANTIN VREMII. împreună cu brigada sa de lăcătuși-montori, el își realizează și depășește zi de zi angajamentul luat în cinstea zilei de 1 Alai, de a îndeplini planul în proporție de 125 la sută. j. IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Cu planul cincinal îndeplinit —— La 31 martie, colectivul întreprinderii de izolații nr. 3 -București a raportat cu mîndrie partidului și guvernului îndeplinirea sarcinilor ce-i reveneau în cadrul primului nostru plan cincinal. Acest însemnat succes se datorește avîntului cu care muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii întreprinderii au răspuns la chemarea partidului și guvernului, de a contribui la înflorirea economică a patriei, la îmbunătățirea traiului celor ce muncesc. In decurs de 4 ani și 3 luni, întreprinderea nr. 3 și-a sporit capacitatea de producție cu 177 la sută. Introducerea a 11 metode avansate sovietice și inovații proprii, ca și perfecționarea organizării lucrului pe șantiere, au făcut ca productivitatea muncii să crească cu 56 la sută. Numărul cadrelor întreprinderii este azi cu 73 la sută mai mare decît în 1950. Sărbătorind îndeplinirea cincinalului, colectivul întreprinderii de izolații nr. 3 își exprimă hotărîrea de a contribui și mai activ la înălțarea noilor construcții. Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni ai fabricii de cărămizi,Soldaritatea“București, de numeroase ori întreprindere fruntașă a industriei ceramice, a îndeplinit in ziua de 1 aprilie sarcinile planului cincinal. Succesul acesta se datorește strădaniei întregului colectiv de a realiza ritmic planul, de a folosi mai bine și la întreaga capacitate utilajele și agregatele, de a aplica în mod consecvent și creator metodele Duvanov și Kartavțev. In anii planului cincinal, producția fabricii a sporit cu 50% In această perioadă productivitatea muncii a crescut cu 20,7% față de 1950, iar prețul de cost a fost redus, realizîndu-se însemnate economii. (PETRE CLEMENT, corespondent). Se dezvoltă fabrica Localnicii cartierului Titan își amintesc și astăzi de vechiul atelier unde se fabricau sticlele de lampă. O hală întunecosă, înnegrită de nemi în care fumul sălășluia în voie, li ziceau fabrică. Acum, pe locurile acelea, din vecinătatea fabricii de cărămizi „Solidaritatea", au răsărit mindrețe de clădiri și hale, care alcătuiesc actuala și, mai ales viitoarea fabrică de sticlă din Capitală. Oameni pricepuți și destoinici din Trustul de construcții nr. 1 au ridicat in scurtă vreme ziduri, au montat acoperișuri și instalat mecanisme speciale, începute in toamna anului trecut, lucrările de reconstrucție și dezvoltare a fabricii de sticlă se desfășoară intr-un ritm vioi. Pină in prezent, o parte din clădiri au fost ridicate de roșu, continuindu-se munca la interioare, la zidurile despărțitoare și pardoseli. Echipele de muncitori constructori grăbesc terminarea lucrărilor in fiecare sector. Numele zidarului-tencuitor Florea Manole și ale componenților echipei lui — Mihai Păun, Stan Chiriță, Florea Gheorghe și Florea Tănase — s-au făcut de mult cunoscute pe șantier, bucurîndu-se de aprecierea tuturor constructorilor. Faptul că o dată cu începerea construcției primei fabrici de penicilină din țara noastră s-a impus și asigurarea ambalajelor de sticlă necesare antibioticelor prin dezvoltarea fabricii de sticlă din Capitală, a constituit un puternic stimulent in munca constructorilor de aici, întrecerea socialistă pornită în cinstea zilei de 1 Mai se desfășoară cu o deosebită vigoare. Angajamentele echipelor de muncitori au avut tocmai la bază dorința lor vie de a da in folosință cit mai devreme halele unde harnicii sticlari vor produce flacoanele de penicilină. Munca lor s-a dovedit, din primele zile ale întrecerii, plină de roade. Nu mult mai tîrziu, la începutul acestei luni, constructorii au și dat in folosință beneficiarului cuptorul automat pentru flacoane de penicilină și butelii de capacitate mică. In momentul de față, echipele de constructori lucrează pe diferite fronturi pentru a realiza angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. Pe lingă casa compresoarelor, care e aproape gata, sunt în toi lucrările de finisaj la turnul de amestec. De asemenea, sunt în constructie magaziile de materii prime, jumătate din capacitatea lor fiind gata pentru darea in exploatare. Echipa lui Florea Manole lucrează acum tencuieli la parterul pavilionului de ambalaj și produse finite, iar la etaj se toarnă placa de acoperiș. La clădirea pavilionului administrativ, care, în afara unor spațioase birouri, va adăposti și grupul social al muncitorilor sticlari, iar la subsol centrala termică și depozitul, echipa de mozaicuri a lui Gheorghe Bănică lucrează la scări și pardoseli. Până acum s-au executat tencuielile și s-a montat timplăria. Angajamentul constructorilor de a preda la 26 aprilie depozitul de la mezanin se realizează zi de zi. După socotelile lor, mozaicarii din echipa lui Gheorghe Bănică vor îndeplini cu 5 zile mai devreme angajamentul luat. De asemenea, la camera de reglare a gazelor, care — potrivit angajamentelor — va fi dată in folosință tot la 26 aprilie, a fost terminată construcția, executîndu-se acum unele racorduri de gaze. Printre celelalte clădiri în construcție se află și o cantină model, spațioasă și cu o capacitate mare. Clădirea e ridicată de roșu, iar acum se desfășoară intens montarea prefabricatelor pentru acoperiș. Datorită muncii fără preget a echipei de montori a lui Radu Laurian, lucrările au fost terminate in proporție de 90%. In planul pe anul acesta mai sunt prevăzute lucrări noi de atacat, cum ar fi refacerea halei cuptoarelor, construcția unei căi ferate de garaj prin fața noilor clădiri, care va asigura transportul materiilor prime și al produselor finite, precum și amenajarea drumurilor interioare de acces. Cei care au dezășuit realizarea planului La 27 martie, colectivul lotului nr. î al șantierului nr. 3 Petrila a trăit clipe de deosebită bucurie: planul pe primul trimestru din acest an a fost îndeplinit cu 4 zile înainte de termen. In mod deosebit s-au evidențiat dulgherii Gherasim Leah și Matei Grenert, betoniștii Marcel Pochișcan și Ioan Hanganu, tencuitorii Iosif Schwartz și Ștefan Frost, mecanicul Victor Nache, zidarul Tudor Diaconu și săpătorii Constantin Ganea, Nicolae Andronache și alții. R. BOTEANU corespondent Á. După primele trei luni ale anului întreprinderile industriei materialelor de construcții au obținut deosebite succese la cursul primului trimestru al anului. Numeroase fabrici, antrenate îm întrecerea socialistă ta cimsire a zilei de 1 Mai, au depășit simțitor planul primelor 3 luni. Merită în special a fi evidențiată Direcția generală a industriei ceramice care și-au realizat planul trimestrial în proporție de 1081,8% la cărămizii 100,8% la țigle și 111,1% la plăci de teracotă. Din cadrul acestei direcții se cadte a fi remarcate fabricile de țigle „Ceramica“-Jimbollia (112,4%), „7 Noiembrie“-Sighișoara (162,7%) și „„Hercules“-Tîrnăveni (122%), fabricile de cărămizi „Reconstruicția“-Feldioara (103,7%)* Cluj (130,8%), „1 Mai“-Bucov (101,3%), „Victoria muncii“-București (128,3%), „Zorile moi“-Piatra Neamț (225,6%), Roman (131,5%), Ciurea (386%) și fabricile de plăci de teracotă „Ceramica“-Bistrița (110,3%); și Deva (100,9%). In industria geamurilor și a materialelor izolatoare, trebuie subliniate realizările fabriciilor de geamuri Tîrnăveni (155,8%) și Scăeni (103,7%), ale celor de carton asfaltat „Teleajen“-Berceni (110,3%) și „Horia, Cloșca și Crișan“-Turda (101,2%). S--au evidtennițiat în industria prefabricatelor și a pietrei de construcții: Fabrica de articole de ciment Timișoara (121,4%), „Marmora“- București (120,2%) și Fabrica de azbociment Oradea (102,9%). Rezultate frumoase au fost obținute în parte și în industria lianților. Au depășit sarcinile planului trimestrial fabricile de ciment „Temelia“-Crașuil Stalin (105,5%), „Victoria socialistă“-Turda (100,6%) și Co*marnic (105,2%), întreprinderea de var „Si* naia“ (119,5%) și cea de ipsos „Rapid“-Aghi*reș (105%). Vizitind astăzi fabricile de ciment fruntașe, îți dai seama că rezultatele lor nu simt la timplătoare.Să luăm de pildă fabrica :,Teme* lia“. Depășirea planului trimestrial la ciment* var ( 104,2%) și calcar (109,7%) nu este inexplicabilă, cunoscând pe minunații muncitori ai fabricii: excavatoriștiii Gavrilă Ralvasz și Iosif Ferencz, morarii Iosif Nagy și Iuliu Aranyosi, cucătorul Aurel Moldovan, Petru Szemgessi, Bala Beke, morarii Mihai Bruss, Domokos Hosszú, Andrei Gosuny și Iosif Hamidra. Fără a uita nici priceputa conducere, care, cu mult simț gospodăresc, a dat o față nouă fabricii. Au fost evacuate din curte 2250 de tome de gunoi, eviderațiindu-se la această muncă Mihai Popovici și Eugen Barthi. Cu acest prilej ,a fost valorificată o însemnată cantitate de ciment de pe acoperișuri, considerată pierdută. A început de asemenea betonarea drumurilor de acces, în vederea înlăturării noroaielor. Se vor planta arbori în incinta fabricii și la cartierul de locuințe. Realizări gospodărești se disting cu deosebire și la fabrica „Victoria socialistă“. S-au și plantat pînă acum 920 de puieți de cas*tani, plopi și tei în jurul grupului social (unde s-au creast atei), la incinta fabricii, în cartierul de locuințe (unde a apărut un nou brvd cu 18 apartamente) și în jurul blocurilor municitorești de la cariera de piatră Săndulești. Campania de curățenie și înfrumusețare a fabricii comstinuă cu betonarea și asfaltarea curții, cu asigurarea unui aspect prezentabil secțiilor și birourilor. Toate acestea au contribuit desigur și la obținerea frumoaselor realizări dlin producție. S-au remarcat cu deosebire fruntașii întrecerii pe profesii: jucătorii Nicolae Ciocîrlan și Petre Socea, morarii Zoltani Petran și Vasile Buciu, încărcătorul la var Iosif Chioreanu și alții. Nu ar striica diacă și fabrica fruntașă din Comarnic și-ar înteți eforturile la vederea rezolvării marii operative a unor probleme gospodărești. Darea în folosință a noii cantine este un bun început. Prețuind realizările excepționale ale unora dintre întreprinderile noastre, conducerea Mdmferenului Industriei Materialelor de Construcții a hotărît premierea următorilor conducători de întreprinderi: directorul Matei Pincovici,ing.-șef Bogdan Stendlevschi și mecainictușief Emeric Bedö („Temelia“), directorul Arpad Fazakaș și ing.-șef Silviu Opriș („Victoria socialistă“), directorul Ion Lehoczki și conducătorul tehnic Victor Dordea (,,Ceramica“-Jimbolia), directorul Nicolae Mihăescu și ing. Iosif Zwitn („Teleajen“Berceni). (După relatările corespondenților noștri: ing. L. Schneider, Paul Constantinescu, Silvia Bașturescu, Iosif Farkaș, Stănică Gheorghiu, Ion Filimon, Ion Chiburcuteanu și Gh. Ionescu) Recent a avut loc plenara C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcții industria materialelor de construcții. La lușicrările plenarei a luat parte tov. I. Dobre, secretar al C.C.S. Plenara a analizat felul cum s-au îndeplinit, pe cele două ramuri de producție, sarcinile de plan pe 1954, problemele socialculturale, precum și felul cum s-au realizat bugetul sindical și bugetul de asigurări sociale pe anul trecut și proiectele noilor bugete pe 1955. In unele întreprinderi, ca fabricile „Proletarul“-Turda, „Hercules“-Tîrnăveni, Fabrica de geamuri Mediaș, întreprinderile de construcții nr. 104-Buzău, 904-Cugir, 301- București, întreprinderea de instalații nr. 211 etc., organele sindicale au desfășurat o muncă vie, creatoare în organizarea și conducerea întrecerii socialiste, în extinderea metodelor înaintate, descoperirea și folosirea rezervelor interne, contribuind la realizarea înainte de termen a planului de producție. Intr-o serie de întreprinderi însă au existat lipsuri serioase în această problemă, fapt care a contribuit la rămânerea în urmă a sectoarelor noastre față de sarcinile de plan. Formalismul și birocratismul -de care au dat dovadă unele organe sindicale în conducerea întrecerii socialiste, au constituit o fiină in realizarea sarcinilor de plan. Asemenea organe sindicale cum stat Comitetele sindicale regionale constructori- Timișoara (președinte Ion Rusu), Iași (secretar, Biciuitu), Constanța (președinte, Mihai Biro) etc., nu au îndrumat comitetele și conducerile întreprinderilor pentru a creia cele mai bune condiții materiale desfășurării întrecerii socialiste. Aceste organe sindicale nu au studiat temeinic problemele producției în fiecare întreprindere,pentru a da o îndrumare concretă, mulțumindu-se să ducă munca „in general“ după lozinci Învățate pe dinafară, fără să caute metodele cele mai bune pentru a le pune în practică ta mod creator. O bună parte din întreprinderile de construcții au dus lipsă de materiale; cu toate acestea organele sindicale nu au mobilizat muncitorii în lupta pentru economisirea materialelor, nnu au mobilizat organele economice să pună la aplicare regulamentul cu privire la premierea celor ce fac economii pentru a-i stimula. O lipsă serioasă a constituit-o și faptul că nu s-a pus suficient accent pe folosirea materialelor locale menite să înlocuiască pe cele deficitare. La executarea construcțiilor agricole nu s-au căutat și nu s-au aplicat soluții de înlocuire în proporții mai mari a materialului lemnos prin elemente prefabricate. Organele sindicale nu au acordat atenția cuvenită nici mobilizării muncitorilor pentru repararea in bune condiții a utilajelor și mașinilor și buna lor întreținere. In întrecerea socialistă au crescut și oameni noi care, folosesc metode înaintate de organizare a locului de muncă, își însușesc tehnica nouă și o aplică la producție, obținînd realizări însemnate. Organele sindicale nu au studiat însă totdeauna metodele acestor muncitori fruntași pentru a le extinde la toate locurile de muncă, nu au mobilizat pe fruntașii în producție să ajute pe cei rămași în urmă pentru a-i aduce la nivelul lor. Im multe întreprinderi și șantiere, așa cum s-a întâmplat pe șantierul „Vatra Luminoasă“, I.L.L.Baia Mare etc., organele sindicale au rămas chiar la urma maselor, nerezistnd că unii muncitori au urmat inițiativa grupei nr. 19 de la uzina „21 Decembrie“ și nu au folosit exemplul lor pentru mobilizarea întregului colectiv. Cu toate că în cursul anului trecut unele șantiere au tatîmpinat greutăți din cauza calității necorespunzătoare a materialelor și mai ales a cărămizilor, organele sindicale nu au mobilizat conducerile fabricilor și colectivele de muncă în lupta pentru îmbunătățirea calității. Ca urmare a acestui fapt în unele fabrici ca: „Victoria muncii“București, „Zorile noi“-Piatra Neamț, „Brigadierul“-Tîrlungeni, procentul de rebuturi a fost foarte ridicat. Nici pe șantierele de construcții problema calității nu a constituit un obiectiv principal. Pe multe șantiere ca de pildă, Fabrica de pîinie-Orașul Stalin, „Zorile“-București etc., conducerile economice și organele sindicale nu s-au străduit să axeze întrecerea socialistă pe calitatea lucrărilor, ca unul din obiectele principale. O bună parte din lipsurile la organizarea și conducerea întrecerii socialiste, se datoresc și faptului că nu au fost atrași în întrecere maiștrii și tehnicienii, care sunt de fapt organizatorii producției, nu s-a du o muncă temeinică de educare a acestora pentru a le arăta că ei sunt cei care trebuie să organizeze locul de muncă, să ajute muncitorii în însușirea și aplicarea metodelor noi de muncă, să vegheze la buna calitate a lucrărilor. Ocuipîndu-se de munca culturală desfășurată la întreprinderile de construcții și materiale de construcții plenara a subliniat că pe lângă unele succese obținute cum ar fi: organizarea brigăzilor artistice de agitație — dintre care multe au devenit fruntașe pe raioane și pe regiuni — munca culturală de masă s-ar desfășurat la un nivel scăzut, ««corespunzător față de sarcinile actuale. Organele e radicate ale fabricilor „Stînca"-B’rlița, Mureșeni etc. n-au reușit să lege munca culturală de sarcinile producției. Munca educativă în rîndurile tineretului a fost de aseimenea slabă. In rîndul maselor de constructori, s-au mai manifestat cazuri de indisciplină, de atitudine necorespunzătoare față de muncă, față de avutul obștesc ca urmare a slabei munci culturale de masă. Posibilitățile mari ce au stat la îndemîna organelor sindicale în această direcție nu au fost pe deplin folosite. Au fost neglijate conferințele de informare politică ca și cele educative,presa și cartea au fost destul de slab răspîndite în multe locuri. Dinfilmele, aparatele de proiecție au stat în multe întreprinderi nefolosite etc. Mulți conducători economici și sindicali au organizat cursuri de alfabetizare de care nu s-au mai ocupat apoi, după cum nu s-au mai ocupat nici de muncitorii de curîind alfabetizați pentru a-i ajuta să-și ridice necontenit nivelul cultural. Plenara a subliniat frumoasele realizări sociale înfăptuite in anul trecut pentru oameinii muncii din construcții și industria materialelor de construcții. In cadrul a numeroase întreprinderi ca : fabrica de cărămizi și țigle „Ceramica“-Jimbolia, Întreprinderea de construcții nr. 504-Făgăraș etc., muncitorilor li s-au creat condiții foarte bune de cazare, masa la cantină este servită în condiții optime. In această direcție au mai existat însă și unele lipsuri care au contribuit și ele la nerealizarea sarcinilor de plan. Intr-o serie de întreprinderi cum sînt: Fabrica de cărămizi Urziceni, întreprinderea de construcții nr. 905-Baia Mare, fabrica de cărămizi „Mondial-’Lugoj etc., organele de conducere economică și sindicale au arătat nepăsare față de această problemă, nefolosind nici fondurile repartizate de ministere pentru nevoile social-i gospodărești. Cauzele care au dus la lipsurile din cursul anului trecut trebuie căutate și la slaba muncă organizatorică desfășurată. Comitetele sindicale regionale nu s-au ocupat de temeinica organizare și instruire a organelor sindicale de jos. Permanenta descompletare a grupelor sindicale, comitetelor de secție și de întreprindere a făcut ca sarcinile trasate de organele superioare de multe ori să nu fie duse la îndeplinire. Organele sindicale nu s-au bazat in munca lor pe un larg activ obștesc, ci numai pe un număr restrâns de activiști. Cu excepția unor Comitete sindicale regionale ca cele din Ploești, Cluj, Stalin, o parte din comitetele regionale nu au devenit încă organe conducătoare ale activității sindicale pe ramură de producție în regiunea respectivă. Unele din aceste comitete ca cele din regiunile Craiova, Galați, Timișoara, Iași își rezumă activitatea la sezisarea anumitor probleme, fără să ia măsuri de îndreptare a lipsurilor. Nici instructorii C.C. al sindicatului nostru nu au desfășurat o muncă temeinică de îndrumare a organelor sindicale de jos. Instructori can tov. Dumitru Școlariu, Ion Iacob etc. au stat luni de-a moduil în diferite regiuni, fără sa contribuie la înlaturarea lipsurilor ce au existat acolo. Și unii membri ai Prezidiului C.C. al Sindicatului și șefi de secții ca tov. Iosif Fazekaș, Ion Roșu, etc. au contribuit la lipsurile ce au existat prin faptul că ei înșiși nu s-au străduit să-și ridice nivelul politic pentru a putea îndruma concret munca sindicală. In fața organelor sindicale din construcții și industria materialelor de construcții stau acum sarciini extrem de importante. In acest an — ultimul an al cincinalului — organele sindicale trebuie să mobilizeze oamenii muncii în lupta pentru recuperarea rămînerii la urmă, realizarea cu succes a pianului pe 1955 și a cincinalului. Această sarcină poate fi dusă cu succes la îndeplinire numai printr-o permanentă îmbunatățire a metodelor de muncă cu oamenii, prin ridicarea nivelului cultural, politic și profesional al maselor de constructori și la primul rînd al activiștilor sindicali. Îmbunătățirea organizării și conducerii întrecerii socialiste, răspîndirea lângă a celor mai înaintate metode de muncă, a experienței fruntașilor la producție, descoperirea și folosirea rezervelor interne ale în*treprinderilor, trebuie să stea în centrul pre* ocupării organelor sindicale. Organele sindicale trebuie să lupte necontenit peutru folosirea pe scară largă a materialelor din resurse locale, să mobilizeze oamenii muncii în lupta pentru economii, chezășie a reducerii prețului de cost al lucrărilor. In fabricile de materiale de construcții, organele sindicale trebuie să pună un accent deosebit pe folosirea din plin a agregatelor, să creieze o puternică opinie de masă împotriva acelora din neglijența cărora se defectează și se opresc mașinile, să educe pe fiecare muncitor în spiritul luptei pentru o cet mai bună calitate și al grijii față de bunurile obștești. Ridicarea necontenită a nivelului cultural, politic și profesional, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai, dezvoltarea mișcării de cultură fizică și sport In rândul maselor de constructori, sunt sarcini pe care organele noastre sindicale pot și trebuie să le ducă la îndeplinire, de ele dartnzând în mare măsură realizarea cu succes a sarcinilor de plan. Așa cum a arătat tov. Ion Dobre, secretar al C.C.S., în cuvîntul său, toate acestea pot fi duse la îndeplinire, numai dacă la baza activității sindicale vasta munca organizatorică. Sprijinindu-se pe un larg activ obștesc organele noastre sindicale vor putea să facă față cu cinste sarcinilor trasate de partid și guvern. Să ridicăm nivelul muncii sindicale în întreprinderile noastre Plenara C. C. al Sindicatului muncitorilor din construcții și industria materialelor de construcții