Constructorul, iulie 1961 (Anul 13, nr. 599-603)
1961-07-22 / nr. 602
nsmmm toate tarile, innîțiva ? ctteva observari privind proiectarea locuintelor arh. MIRCEA MOROIANU din Inspecția de Stat în construcții-C.S.C.A.S. Potrivit sarcinii trasate de Congresul alll-lea al Partidului Muncitoresc Român, proiectanții și constructorii noștri sînt chemați să realizeze an de an un volum mai mare de locuințe pentru oamenii muncii. Aceste locuințe trebuie să fie din ce în ce mai bune, mai frumoase, mai repede executate și mai ieftine — și, în același timp, să beneficieze de toate dotările edilitare, sociale și de deservire corespunzătoare cerințelor locatarilor, iar prin arhitectura lor să contribuie la înfrumusețarea orașelor, formând ansambluri urbanistice reușite. Inspecția de Stat în construcții, din cadrul Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare, a analizat, în cursul primului semestru al anului curent, felul în care sînt proiectate, executate , și se comportă o serie de locuințe din Capitală și din diferite orașe și centre muncitorești ale țării. Constatările făcute au scos în relief progresele de netăgăduit înregistrate atît de proiectanți cît și de constructori, care au înțeles însemnătatea sarcinii trasate de partid și au trecut cu elan la îndeplinirea ei. Aceste realizări ale proiectanților și constructorilor de locuințe sunt îndeobște bine cunoscute. Pe de altă parte în coloanele ziarului „Constructorul“, pe baza materialului pus la dispoziție de Inspecția de Stat în construcții, s-a insistat în repetate rînduri și asupra lipsurilor din unele proiecte, care micșorează confortul locuințelor, precum și asupra cazurilor de execuție necorespunzătoare a finisajelor. In schimb, proiectanților pentru buna preocupare a rezolvarea problemelor de sistematizare și a celor de plastică a fațadelor a fost mai puțin dezbătută, deși de rezolvarea lor depind în cea mai mare parte atît aspectul întregului ansamblu de locuințe în cauză, cît și confortul oferit locatarilor. Pentru acest motiv, în cele ce urmează vor fi expuse cîteva observații asupra felului cum sînt uneori tratate și rezolvate aceste două probleme cu convingerea că proiectanții și organele locale de avizare vor trage învățăminte folositoare pentru îmbunătățirea muncii în continuare. O constatare îmbucurătoare este aceea că în ultima vreme, amplasarea blocurilor de locuințe a fost rezultatul unor studii de sistematizare corespunzătoare, care au permis să se obțină multe realizări meritorii. In acest sens, trebuie citate marile ansambluri urbanistice create la Bacău, Ploiești, Baia Mare, Reșița și în multe alte părți. Concomitent, acolo unde proiectanții au înțeles just rolul detaliilor de sistematizare, existența acestora a permis nu numai asigurarea amplasamentelor pentru blocurile ce se atacă în anul curent, ci și crearea unei rezerve pentru cele ce se vor executa în anii următori. Asemenea rezultate s-au înregistrat, de pildă la Oradea, unde în momentul de Mă sînt pregătite și avizate amplasamente pentru cca. 750 apartamente, precum și într-o serie de orașe din regiunea București. Trebuie să arătăm însă, că există_ Și cazuri cînd proiectanții au considerat că studiile legale de amplasament devin necesare numai cîrnd suni în legătură cu un număr mai mare de blocuri. Pentru acest motiv, ei nu le-au mai întocmit cînd a fost vorba de blocuri izolate, deși caracteristicile terenurilor alese ridicau unele . Probleme speciale de aliniere de înălțime și de grupare a clădirilor, a căror ■rezolvare nu putea fi făcută în mod arbitrar. Astfel, la Rm. Vîlcea, Cîmpulung, Tg. Jiu etc. și recent la Tîrgoviște, Tg. Mureș, Moreni au fost amplasate cîte 1—2 blocuri izolate, fie pe străzi principale, fie la încrucișări de artere de circulație sau în vecinătatea unor construcții importante, fără să existe detaliile legate de sistematizare și, deci, fără să se țină seama de toate condițiile terenului; uneori, ceea ce este și mai grav, soluția greșită adoptată în amplasare duce la crearea unor noi servituți urbanistice, care puteau fi evitate. Un exemplu al utilității detaliilor de sistematizare, chiar cînd este vorba de amplasarea a numai 1-2 clădiri, îl oferă blocul din colțul străzilor Pușkin și Rakocsi din Satu Mare, căruia inițial amplasamentul i-a fost fixat în grabă „la fața locului“, și numai la intervenția Inspecției de Stat în construcții, lucrările — aflate în fază incipientă — au fost sistate, în vederea precizării detaliului de sistematizare a zonei respective. Putem spune că rezultatele au întrecut așteptările, întrucît, în primul rînd, s-a schimbat alinierea clădirii, prin corectarea traseului străzii secundare, mărindu-se corespunzător și lungimea frontului fațadei — ceea ce a permis o mai bună rezolvare funcțională a apartamentelor; în al doilea rînd, s-a determinat Și amplasarea simetrică a unui bloc de cealaltă parte a străzii Secundare — bloc care va fi ușor de realizat, deoarece necesită un volum mic de demolări și, in plus, va fi alimentat cu căldură din centrala termică de la subsolul primului bloc, dimensionată în consecință; în al treilea rînd, studiul făcut a condus crearea unui accent pe colțurile celor două blocuri, prin adăugarea unui etaj parțial — ceea ce a sporit numărul apartamentelor, a realizat o mai bună folosire a terenului și, în același timp, a ușurat încadrarea devizului în prețul plafon. Rolul detaliilor de sistematizare este și acela de a preciza și amplasa spațiile comerciale și de deservire ale noilor cartiere. Sînt însă destul de multe cazurile cînd au fost construite ansambluri mari, fără să se prevadă magazine, deși ele lipseau și în zona înconjurătoare de locuințe existente. Uneori, această lipsă mai putut fi corectată cu întîrzierea prin prevederea spațiilor comerciale la parterul ultimului bloc care mai rămăsese de executat — așa cum s-a întîmplat recent la Baia Mare (cartierul Progresul) și la Timișoara (cartierul realizat de-a lungul străzii Eroilor). In schimb la Tîrgu Mureș, cvartalul Libertății, conținând cca. 420 apartamente, a rămas fără spații comerciale, deși acestea puteau fi prevăzute măcar în blocul atacat în 1961, pentru remedierea acestei situații, care nu poate dăinui, organele locale studiază acum demolarea unor clădiri existente, în bună stare, din cadrul cvartalului, spre a amplasa în locul lor un bloc cu magazine. Se trage, deci, concluzia că felul greșit în care uneori au fost amplasate noile construcții, și în special blocurile de locuințe, constituie o experiență negativă plină de învățăminte — mai ales că, după cum am arătat, urmările greșelilor rămîn multă vreme vizibile și uneori nici nu mai pot fi înlăturate. Pentru acest motiv se impune ca D.S.A.P.C.-urile să acorde pe viitor o deosebită atenție propunerii amplasamentelor și întocmirii la timp, în acest scop, a studiilor legate de sistematizare. Am subliniat sarcina arhitecților proiectanți de a realiza clădiri frumoase, încadrate în ansamblul uz (Continuare în pag. 3-a) FRONT DE LUCRU PENTRU IARNĂ Recent, au fost trasate blocurile unui cvartal de 247 apartamente pe str. Zmeurei din Pitești, un bloc și o piață alimentară în Cîmpulung- Muscel. Luna aceasta, în Pitești vor mai începe lucrările de organizare a șantierelor la o fabrică de produse lactate și la un cvartal din vecinătatea gării , vor fi atacate noi blocuri în orașele Cîmpulung-Muscel (cca. 150 apartamente) și Rîmnicu Vilcea. Aceste construcții vor asigura, în iarnă, front de lucru pentru echipele de finisori de la T.R.C.Argeș. uccese deosebite Primul semestru al anului curent, colectivul întreprinderii de prefabricate din Brașov s-a încheiat cu succese deosebite. Planul producției globale a fost realizat în proporție de 115% iar cel al producției matifă — 108%. Planul fizic a fost realizat în proporție de 100,1%. La principalele sortimente de plan — panouri mari pentru locuințe și stâlpi electrici precomp trimațid — planul a fost realizat în proporție de 110% și respectiv 130%. In realizarea succeselor de mai sus s-au evidențiat: brigada de fierar-betoniști condusă de Moise Dumitrescu I, brigăzile de betoniști conduse de V. Șipoș, Iuliu Panu, M. Gusbeth și alții. ing. I. MOICEANU corespondent Anul XIII nr 602 ★ 1 pagini 25 Pani ★ Sîmbată 22 iulie 1961 S-a schimbat ceva in fabrică... Coșurile înalte fumegă mereu, cele șase cuptoare rotative produc ca și seri alaltăieri. Și totuși, peisajul obișnuit s-a schimbat. Elemente inedite vin la tot pasul să sublinieze impresia aceasta. Fabrica a devenit un adevărat șantier. Estacadele pe care vor odihni virolele viitorului cuptor nr. 7 abia au fost dezbrăcate de schele. La omogenizatorul de pastă sau la mori și urcind pe panglica de oțel a căii ferate înguste pină sus, la cariera de calcar, vezi că totul poartă pecetea noului, a șantierului, a dezvoltării fabricii. Și nu-i decit un an de cînd constructorii de la Trustul nr. 5 — Brașov au poposit la Bicaz să dea viață prevederilor partidului, pentru mărirea capacității de producție a fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea“. Dar oamenii nu se mai miră cînd un nou obiectiv se înalță falnic către înălțimile Bicazului. Ieri... Sunt noțiuni cărora neobosiții constructori le-au dat alte semnificații, concretizate in straiele noi și mindre pe care le-a îmbrăcat fabrica. Ieri, tot ceea ce s-a adăugat peisajului industrial al acestor plaiuri era numai proiecte în mape. Oamenii aceștia harnici, cu modestia adinc Întipărită în caracterul lor, au muncit cu pasiune și perseverență pentru ca ceea ce se înfăptuiește astăzi la Bicaz să fie pe potriva epocii ai cărei constructori sunt. La drept vorbind, poți umbla cu luminarea după omul care să se bată cu pumnul in piept și să spună: „Eu am făcut...!“. Eroism? Da, eroism de fiecare zi, pentru că eroism înseamnă a executa până la această oră 77% din planul anual la lucrările de dezvoltare a fabricii și 87% la cele de la cariera de calcar. După cum tot cu același calificativ se pot cataloga eforturile constructorilor, in frunte cu comuniștii, de a scurta cu aproape patru luni și jumătate durata de execuție a drumului de acces de la noua carieră, ce urcă pină la cota 780 m. Nu e un secret pentru nimeni că sufletul întregii activități, animatorii succeselor sunt comuniștii. Cînd se vor încheia lucrările de dezvoltare a fabricii, de bună seamă că in raportul de activitate se vor afla la loc de onoare și numele constructorilor din brigăzile comuniștilor Ivan Revorceac, Simion Grosu, Ivan Cazacenco, Iosif Haidu, Simion Olteanu, numele viitorului inginer Nistor Nițu, al secretarului organizației de partid — Vasile Ianculescu sau al președintelui comitetului sindicatului — Constantin Manu. Iar jos, va semna modest, ca o obligație de serviciu, bunul organizator al producției pe șantier — inginerul Nicolae Zimoveanu. Pină la finele acestei noi pagini din istoria fabricii de ciment din Bicaz și a Trustului nr. 5, mai e puțină vreme. Deocamdată se muncește cu spor, spre atingerea țelului dorit, la noua linie tehnologică, cu toate anexele sale. In timp ce lucrătorii de la I.C.S.I.M. au început montajul instalațiilor la cuptorul nr. 7, constructorii înaintează cu lucrările la uscătorul de zgură și morile de pastă, unde se toarnă planșeul la acoperiș, grăbind și executarea pardoselilor, pentru a asigura front deschis instalatorilor. Oamenii, in luptă cu timpul, se întrec la toate obiectele. La omogenizatorul de pastă (unde I.P.C.M.C. a adoptat o soluție tehnică interesantă, de a ridica construcția cu 6 m pe stâlpi de beton, pentru a nu stînjeni circulația) lucrările avansează mereu. De pe acum, la planul operativ s-au adăugat noi coordonate. Pe calea ferată îngustă — executată în proporție de 90% — ce deservește noua stație de preconcasare (prin care se asigură un flux tehnologic in trepte) circulă locomotive de încercare. Pe traseul C.F.I., stațiile Tașca și Neagra sunt aproape gata. Sus, la ultima platformă a cotei 780, se face deschiderea frontului de exploatare a materiilor prime, care va permite aprovizionarea masivă a fabricii. Iată, așadar, elemente noi la această fabrică-șantier. Coșurile fumegă, cuptoarele produc. Și totuși, peisajul obișnuit s-a schimbat la Bicaz. EUGEN BRADEA Caietele de fum ce ies pe coșurile înalte și se învălătucesc în aer arată că cuptoarele merg din plin. Pentru clincher e nevoie de pastă, pentru pastă e nevoie de materii prime ș.a.m.d. E un întreg lanț, care nu are insă voie să aibă nici o zală slabă, deoarece orice mică ruptură perturbează întreg procesul tehnologic. La fabrica „Cimentul păcii“-Medgidia procesul tehnologic e pus la punct, nici o sală nu e slabă. Incepînd de la extracția materiei prime și pină la ambalarea cimentului, fiecare fază e bine organizată. Rezultatele înregistrate in primul semestru, cînd au fost produse peste plan mai mult de 6000 de tone de ciment, lucrînd totodată cu indici ridicați la utilaje, cînd toate secțiile și-au depășit planul confirmă acest lucru. Fotografia înfățișează un aspect din procesul tehnologic: excavatorul încarcă vagonetele care vor duce materia pină la concasoare. ARHITECȚI-PROMOȚIA ’61 De curând și-a susținut proiectele de diplomă o nouă promoție de absolvenți ai institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din Capitală. De menționat că majoritatea lucrărilor elaborate de tinerii arhitecți au abordat teme actuale, legate de construcția socialismului în țara noastră: sistematizări de ansamble de locuințe și centre muncitorești (microraionul Drumul Taberei — București, centrul orașelor Botoșani, Câmpulung Moldovenesc), teatre, școli, magazine, biblioteci ș.a. Apreciate au fost îndeosebi proiectele susținute de candidații de partid Ion Lucăcel (ansamblul sportiv Dealul Piscului-București), Cornel Dumitrescu (teatru ambulant), precum și cele ale lui Veronica Perju (institutul politehnic Galați), Rodica Hurdubețiu (Biblioteca centrală din Piața Victoriei) ș. a. Îmbrățișările, felicitările de pe sălile institutului sînt împletite cu discuțiile legate de activitatea viitoare a proaspeților arhitecți. Vor lua drumul marilor șantiere ale țării, vor lua drumul atelierelor de proiectare ale D.S.A.P.C.-urilor. S-au manifestat și unele preferințe: Veronica Perju a solicitat să fie repartizată la T.B.C.L.-Galați, Adrian Migdală — la D.S.A.P.C.-Bacău, Doina Farcaș — la D.S.A.P.C.-Brașov ș.a.m.d. Urăm noilor arhitecți succes în frumoasa lor activitate, pusă în slujba construirii socialismului în țara noastră. V. ION corespondent Cornel Dumitrescu, Rodica Hurdubețiu,Veronica Perju și Ion Lucăcel La capătul semestrului , Organizațiile de construcții-montaj din sistemul G.S.C.A.S., al diferitelor ministere și departamente precum și al sfaturilor populare au realizat în primul semestru din 1961, în cadrul planului de investiții, un important volum de lucrări pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale celor ce muncesc. In condițiile favorabile create de cunoașterea din vremea sarcinilor de plan, de imbunătățirea asigurării tehnico-materiale a șantierelor, colectivele de constructori, montori, instalatori, valorificind experiența anilor trecuți și promovînd cu curaj metodele și procedeele avansate de organizare și execuție, au desfășurat larg întrecerea socialistă, reușind să-și îndeplinească o bună parte din angajamentele anuale luate în cinstea celei de a 40-a aniversări a partidului. Totodată, realizarea planului a fost influențată în mod negativ de unele deficiențe organizatorice ale unităților de execuție, de lipsa temporară a unor materiale (cărămizi, unele materiale de instalații), de primirea cu întîrziere a unor documentații. Iată cum se prezintă, la capătul primului semestru, situația realizării planului valoric de construcții-montaj (forțe proprii) în cîteva sectoare principale de execuție : DIRECȚIA GENERALĂ A CONSTRUCȚIILOR DIN C.S.C.A.S.—D.C.M.C. DIRECȚIA GENERALĂ DE CONSTRUCȚII-MONTAJ PENTRU UZINE CHIMICE ȘI RAFINĂRII DIN M.I.P.C. DIRECȚIA GENERALĂ DE CONSTRUCȚII-MONTAJ A SFATULUI POPULAR AL CAPITALEI ,față de planul pe sem. 1 % din planul pe 1961 Trustul de construcii nr. 1—București 110,9 56,0 Trustul de construcții nr. 5—Brașov 104,142,6 întreprinderea de construcții nr. 6—Craiova 101,4 44,4 Intreprinderea-șantier de construcții litoral-Constana 143,6 70,5 întreprinderea de construcții orășenești-Galați 92,7 28,2 întreprinderea de construcții locuințe-București 94,1 36,2 Trustul de instalații-montaj nr. 21-București 104,7 47,1 Intreprinderea de izolații nr. 3-București 89,1 44,0 Total D.G.C. 106,5 47,4 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Onești 102,0 44,2 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Săvinești 91,6 47,9 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Chiscani 95,6 87,4 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Govora 94,3 60,4 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Brazi 106,8 72,7 Intreprinderea-șantier de construcții-montaj Suceava 99,0 41,2 Intreprinderea-șantier de construcții hidrotehnice Tulcea 98,4 40,7 întreprinderea de construcții-montaj Cluj 110,2 48,9 întreprinderea de construcții-montaj București 102,0 64,3 întreprinderea de montaj București 101,3 45,4 întreprinderea de instalații București 99,3 50,8 Total D.G.C.M.U.C.R. 101,2 51.0 întreprinderea de construcții-montaj nr. 1 111,9 48.4 întreprinderea de construcții-montaj nr. 2 113,9 473 întreprinderea de construcții-montaj nr. 3 105,2 55,3 întreprinderea de construcții-montaj nr. 4 105,4 50,2 întreprinderea de construcții-montaj nr. 5 105,7 52.6 (întreprinderea de construcții-montaj nr. 6 105,5 51.9) întreprinderea de construcții hidrotehnice și foraje 104,8 48.6 întreprinderea de instalații-montaj nr. 1 92,1 46.4 (întreprinderea de instalații-montaj nr. 2 101,5 49.2) întreprinderea de drumuri și poduri 94,9 47.4 Total D.G.C,M B. 104,6 49.8 Viața nouă a unui oraș vechi / Baia Mare, veche așezare minieră la poalele munților Gutăiului, are o istorie veche ce se pierde în negura vremurilor îndepărtate. Y Dar această istorie are două etape ce se deosebesc una de alta ca albul de negru. Prima, este etapa cînd orașul nu era cunoscut de burghezie decit în măsura din care-i furniza aurul ne-cesar plăcerilor fără marigini. Băștinașii, acei care scormoneau măruntaiele Gurtăiului pentru a-i scoate bogățiile, trăiau în cea mai neagră mizerie. Lupta cu muntele, cu foamea, cu frigul și, primăvara și în timpul ploilor, cu apele învoliburate ale Săsarului care a ieșit din matcă înghițea colibele oropsiților soartei, era tot de ce aveau parte băi- C mărenii. Atunci cînd sătui de mizerie își cereau dreptul la o viață mai bună, stăpînirea își amintea de la cei ce trudeau in fundul pămîntului pentru ea și le trimitea citeva companii de 11 jandarmi cu ranițele pline le gloanțe pentru a le împărți in loc de piine. Dar întunericul s-a risipit. Pe meleagurile băimărene a răsărit soarele, soarele socialismului, al libertății. Sub razele lui dătătoare de viață, oamenii s-au dezmorțit, au prins puteri noi și au început să-și clădească alte rosturi, pe potriva vremurilor noastre. O dată cu aceasta a început cea de a doua etapă a istoriei Băii Mari. Orașul, copil viguros al socialismului, a început să crească puternic și semeț ca și crestele munților ce-i stau de strajă. Palate minime, cum numai in basme cunoscuseră băimărenii, străjuiesc astăzi străzile asfaltate, luminate noaptea feeric de lămpile fluorescente. In numai cîțiva ani, constructorii băimăreni au înălțat blocuri cu o suprafață locuibilă aproape egală cu cea construită în zeci și zeci de ani înainte. Comparația se poate face numai în ceea ce privește spațiul, fiindcă in privința confortului este deosebirea dintre palat și bojdeucă. Casele mici, igrasioase, fără băi, cu încălzire cu sobe de tuci — cele mai răsărite cu teracotă — sunt înlocuite de cvartalele noi: Piața Victoriei, I. V. Stalin, cu blocuri mari (4—6 etaje), moderne, cu fațade ce sclipesc ca aurul munților, încălzire centrală, străzi asfaltate, parcuri. Priviți fotografiile de jos. In ele se oglindește mina-Pe locuri unde erau citeva bojdeuci igrasioase și maidane pline de ciulini, constructorii băimăreni, de la T.B.C. — Maramureș, au ridicat în numai trei ani noul centru al orașului : Piața Victoriei. In fotografia din stingă, unul din blocurile care închid latura de nord a pieții, mijloc: o stradă nouă in aceeași planat viața nouă a Băii Mari. In aceste „palate“ stau acum cei ce scormonesc * 1 * * * S muntele pentru a-i scoate la lumină bogățiile. La, acei cărora burghezia și moșierimea le rezervaseră doar foamea, mizeria, gloanțe și închisori. E intr-adevăr o viață nouă care merită trăită din plin, dar trăită așa cum ne învață partidul: în luptă și muncă neîncetată pentru mai bine, soarele comunismului pentru care va fi și mai strălucitor. ță, in fund se văd blocuri noi în construcție, dreapta, noul hotel la care echipele de constructori ale lui Ion Orosz, zugrav, Ion Pustai, Iosif Viland, Anton Lieb,i tencuitori, Ludovic Vigh, instalator și altele fac ultimele finisaje pentru ca la 23 August hotelul să fie dat in folosință. 1 Consfătuire între constructori și locatari Comitetul orășenesc P.M.R.- București și Sfatul popular al Capitalei urmăresc și sprijină îndeaproape realizarea sarcinii trasate de partid, cu privire la îmbunătățirea calității locuințelor ce se construiesc pentru oamenii muncii. Miercuri dimineață, la sediul Comitetului orășenesc de partid a avut loc o ședință la care au participat directorii și secretarii organizațiilor de bază din întreprinderile de execuție ale D.G.C.M.București, din întreprinderile de administrație locativă, președinți de comitete de bloc, administratori de cvartale, secretari ai organizațiilor de bază pe cartiere, responsabili de grupe de partid pe blocuri. In lumina unor sezisări primite de la oamenii muncii și a constatărilor făcute pe teren în ultima vreme, au fost scoase în evidență o serie de progrese în ce privește calitatea construcțiilor și, totodată, au fost analizate rămînerile în urmă pe unele șantiere și cauzele care au dus la defecțiuni. S-a hotărît, printre altele, să se constituie pe fiecare raion al Capitalei cîte un colectiv obștesc, care să viziteze toate blocurile date în folosință în ultimul timp, să constate deficiențele și, împreună cu constructorii, să stabilească măsurile și termenele de remediere. Se dezvoltă orașul Bicaz Săptămîna trecută, la Bicaz s-a deschis șantierul unui nou cvartal de locuințe, care constituie prima etapă a sistematizării orașului. In prezent au fost atacate 2 blocuri din centru, unde se execută, paralel cu lucrările de organizare, săpături și turnări de betoane la fundații. Până la sfîrșitul anului se prevede construirea a 8 blocuri P+3, cu 24 și 36 apartamente, unele cu magazine la parter. Pentru a accelera execuția lucrărilor la acest ansamblu de locuințe, constructorii grupului de șantiere ai Trustului nr. 5 — Brașov au adoptat metoda de lucru în lanț, iar șantierul a fost dotat cu utilaje de mare productivitate.