Constructorul, aprilie 1962 (Anul 14, nr. 639-642)
1962-04-07 / nr. 639
t/ PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VA! Ritm continuu de lucru pe șantierele de construcții ANDREI IACOBOVICI membru în Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare In condițiile creșterii continue a volumului de construcții-montaj, o condiție esențială pentru realizarea pianului este asigurarea pe șantierele de construcții a unui ritm uniform de lucru în tot cursul anului, care să ducă la respectarea și scurtarea termenelor de punere în funcțiune a lucrărilor, mărirea productivității muncii și reducerea costului lucrărilor. In unele regiuni, colectivelor de lucru ale organizațiilor de construcții subordonate sfaturilor populare regionale le-au fost create condiții ca încă de la începutul anului lucrările pe șantiere să se desfășoare normal, iar ritmul de lucru să fie aproape același ca cel realizat in ultimele luni ale anului trecut. Rezultate bune a obținut, de pildă, Trustul de construcții edilitare și hidrotehnice din Constanța , cu toate lipsurile parțiale și temporare de documentații și materiale, planul pe primele două luni a fost depășit cu 7,2% la producția terminată și cu 12,1% la producția globală. Față de aceeași perioadă a anului trecut, realizările sînt cu 100% mai mari. Pe ansamblu la organizațiile de construcții subordonate sfaturilor populare, ținînd seama de sarcinile sporite față de realizările din anul trecut, în primele două luni producția realizată e însă numai cu 2% mai mare, ceea ce e cu totul insuficient. O serie de trusturi regionale de construcții se prezintă cu importante rămîneri în urmă față de plan. De pildă, Trustul de construcții al regiunii Mureș-Autonomă Maghiară a realizat în primele două luni un volum de lucrări cu 5% mai mare față de perioada corespunzătoare a anului trecut, deși sarcinile sale anuale de plan sunt cu peste 75% mai mari. Față de luna decembrie a anului trecut, producția în luna ianuarie 1962 a scăzut cu 60%. Vremea nefavorabilă de iarnă, cu temperaturi scăzute și zăpezi abundente, a stînjenit mult lucrul, provocînd stagnări pe unele șantiere izolate, împiedicînd executarea unor lucrări cu o tehnologie mai dificilă. In cea mai mare parte, realizările mici se datoresc însă lipsei frontului de lucru, lipsei de documentații și insuficientei pregătiri pentru lucrul pe timp friguros, într-o situație asemănătoare cu T.B.C. Mureș-Autonomă Maghiară se găsesc și alte organizații de construcții. De pildă, față de sarcinile de dare în folosință, constructorii Direcției generale de construcțiimontaj a Sfatului Popular al Capitalei au atacat în anul trecut un număr insuficient de locuințe. Lipsa la începutul anului a cca. 50% din documentații (datorită nepregătirii investițiilor de către unii beneficiari), întîrzierea nominalizării lucrărilor din plan, lipsa terenurilor libere sau a obținerii aprobărilor legale au avut ca rezultat faptul că producția realizată în primele două luni este cu cca. 28% mai mică față de cea realizată în perioada corespunzătoare a anului trecut și reprezintă cu cca. 10% mai puțin decît producția realizată în luna decembrie 1961. Această situație a împiedicat și ea începerea organizării lucrărilor pe baze științifice, care să permită asigurarea ritmului continuu de lucru pe șantierele de construcții. Pentru organizarea lucrului sunt cunoscute mai multe metode, dintre care însă se desprinde net, ca o metodă cu efecte deosebit de avantajoase din punct de vedere economic, metoda de lucru în lanț. Aceasta constă în organizarea lucrului uneia sau mai multor formații de muncitori cu componență constantă, astfel încît fiecare din acestea folosind aceleași mijloace de muncă și executînd același proces de lucru) parcurge succesiv și continuu diferite porțiuni de construcții (sectoare), unde realizează aceeași cantitate de lucrări în unitatea de timp, ceea ce are ca efect realizarea producției respective în mod continuu și uniform. O formă mai avansată este metoda de lucru în flux continuu, prin care se organizează lucrul în lanț la toate procesele tehnologice ale executării construcțiilor. Deși, cu sprijinul Institutului de cercetări științifice în construcții și economia construcțiilor, metoda a fost prelucrată cu un activ larg de tehnicieni, ea nu a putut fi încă efectiv aplicată din lipsa condițiilor. Scăderea volumului de producție, arătată mai sus, va avea efecte economice negative. Astfel, cheltuielile de regie planificate din anul acesta fiind sensibil egale cu cele din anul trecut, faptul că în acest an s-a realizat o producție mai mică privează Direcția generală de construcții-montaj a Sfatului Popular al Capitalei de încasare a unei sume de cca. 5.000.000 lei, care corespunde cheltuielilor de regie aferente producției neexecutate și face ca în perioada expirată cheltuielile de regie la un milion de lei producție să crească cu aproape 40%. Influențe negative asupra ritmului de execuție din cauza lipsei documentațiilor s-au constatat și pe alte șantiere. Astfel, la șantierul Institutului pedagogic din Timișoara, T.R.C.L.Banat a atacat în 1961 și continuă lucrările pe baza proiectului tehnic, deoarece încă n-a primit proiectul de execuție de la Ministerul Invățămîntului și Culturii. T.R.C.Hunedoara nu posedă în prezent documentații pentru cea mai mare parte a locuințelor pe care trebuie să le realizeze în Valea Jiului. La șantierul sanatoriului T.B.C. de la Poeniș, al T.B.C.-Iași, lucrările — în continuare din anul trecut — au (Continuare în pag. a 3-a) înaltă prețuire Printr-un Decret al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, au fost conferite ordine și medalii unor muncitori, tehnicieni și ingineri, pentru merite deosebite în munca de proiectare și construire a furnalelor de 700 mc de la Combinatul metalurgic Reșița. S-a conferit ordinul „Steaua Republicii Populare Române" clasa a 111-a tovarășilor : Herman Hascal și Constantin Ioan Gancea. Cu „Ordinul Muncii" clasa a II-a au fost distinși tovarășii : Sigismund Horvath, Cornel Cazan, Marțian Popa, Petru Petrică, Ștefan Bontea, Ion I. Mesiu. Numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri au fost distinși cu „Ordinul Muncii" clasa a III-a și cu „Medalia Muncii”, ★ Anul mu nr.639 ★ 4 pagini 25 nani Sîmbătă 7 aprilie 1962 INVITAȚI LA SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE In întreaga țară se desfășoară entuziaste adunări cu prilejul cărora se desemnează delegații ce vor participa ca invitați la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale. Intr-o asemenea adunare, colectivul întreprinderii de prefabricate „Progresul“ din București a hotărât să trimită ca invitați la viitoarea sesiune pe ing. I. Vasilescu, directorul întreprinderii, maistrul mecanic Ștefan Sudit, fierar-betonisitul Gh. Cojocaru și lăcătuișul-mecanic N. Mihalache. încă 9353 mp suprafața locuibilă la Onești De curind, constructa și recepția blocului G 3, de 9353 mp suprafață vii din cadrul șantierului care va adăposti la par locuibilă, a fost realizat nr. 3 al I.S.C.M.-Onești ter un complex corner cu 10ile mai devreme, au dat in folosință 4 noi dal alimentar. blocuri de locuințe. Zi- Planul de dare in fo C. BUTE lele acestea s-a terminat losință pe trimestrul I, corespondent La început de an Colectivul Fabricii de țigle și carămizi Satu Mare s-a pregătit temeinic în vederea reluării producției de cărămizi cu întreaga capacitate de fabricație. Astfel, pentru producția anului în curs s-au pregătit 65.000 mc argilă, iar la începutul lunii martie a fost dată în funcțiune o nouă linie tehnologică de blocuri din beton cu agregate din deșeuri ceramice, înzestrată cu o presă „Ulrich“. In scopul îmbunătățirii continue a calității produselor, conducerea fabricii a hotărît ca la unitatea „B“ să se monteze un nou curățitor de argilă. De asemenea, s-a hotărît ca în cursul anului 1962 să se producă în cantități sporite cărămizi eficiente de dimensiunile 290x140x88 mm. In vederea sporirii producției s-au luat măsuri ca să se mărească spațiul de uscare, a cărămizilor în aer liber. Pentru aceasta s-a amenajat o platformă în aer liber cu o capacitate de 3 milioane cărămizi anual. Peste cîteva zile, producția va începe cu întreaga capacitate. Pînă atunci brigăzile fruntașe conduse de comuniștii Alexandru Nagy și Paraschiva Martocean produc cantități sporite de blocuri din beton cu agregate din deșeuri ceramice. In primele 20 de zile ale lunii martie s-au produs 7100 blocuri peste prevederile pe perioada respectivă. Lucrările de dezvoltare a Fabricii de ciment „Victoria socialistă"-Turda se desfășoară într-un ritm susținut, transformâd fabrica de la Turda în una din cele mai mari unități producătoare de ciment din țară. Fotografia înfățișează hala morilor de ciment, care se ridică impunător alături de celelalte construcții ale fabricii turdene. Fotografia realizată de IOAN POPA, din subredacția noastră de la Turda Măsuri concrete și pentru îmbunătățirea eficiente activității ce răspunde: ing. Ovidiu Velehorschi, directorul T.B.C.Hunedoara . Ce măsuri s-au luat pentru buna desfășurare a lucrului pe șantiere și ce volum de lucrări are de executat trustul în 1962? încă din 1961, ținînd seama de marea răspîndire a lucrărilor în toată regiunea și pentru conducerea operativă a lor, testul lucrează direct cu cele 10 șantiere, eliminind în felul acesta veriga intermediară, întreprinderile. In funcție de volumul de lucrări, specificul și ponderea lor, în 1962 funcționează următoarele șantiere: Valea Jiului cu 4 șantiere, care au lucrări de locuințe, o fabrică de gheață și lucrări la Institutul de mine Petroșani; Valea Mureșului cu 5 șantiere (Deva, Orăștie, Alba Iulia, și Călan), care au lucrări de locuințe și unele construcții pentru G.A.S.; și șantierul Hațeg, care are lucrări industriale la abator, alimentări cu apă și locuințe. Cu privește volumul de lucrări, planul la locuințe este de 2035 apartamente. Conducerile șantierelor au fost numite de către trust, ținîndu-se seama de volumul de lucrări, limitarea teritorială și valoarea acestora. Așa cum spuneam, șantierele lucrează direct cu trustul. pe ele răspund nemijlocit, pe lîngă șefii de șantier, și anumiți tovarăși din conducerea trustului. Așa de exemplu, inginerul-șef Valeriu Ionescu se ocupă de șantierele din Valea Jiului. In afară de inginerul-șef, în Valea Jiului se află permanent din partea conducerii trustului și ing. șef-adjunct Corio Lașa Nicoară, care sprijină conducerile șantierelor pentru recuperarea unor rămîneri în urmă, pentru îmbunătățirea lucrărilor. Aici, In Valea Jiului, trustul nostru are de executat 1224 apartamente, care constituie ponderea cea mai mare a volumului de plan pe acest an. Periodic, aproape săptămînal, ing.șef V. Ionescu trece pe la fiecare din cele 4 șantiere din Valea Jiului, rezolvînd chiar la fața locului unele greutăți, luînd împreună cu conducerile șantierelor respective măsurile ce se impun. Șantierele din Valea Mureșului sînt sprijinite din partea conducerii trustului prin ing. șef-adjunct Mano Kreindler, care răspunde de activitatea lor. Eu, ca director al trustului, pe lingă că mă ocup în general de întreaga activitate a trustului, mă ocup și răspund, în mod special, de șantierul de la Hațeg, șantier cu specific industrial și care are pentru trust o mare importantă.'■ ■ Din cele arătate pînă acum putem spune că cea mai mare parte a timpului, conducerea trustului a afectat-o terenului, îndrumării și controlului executării, lucrărilor pe șantiere. — Prin ce alte metode și mijloace urmărește conducerea ■ traducerea în viață a sarcinilor de plan pe anul în curs ? Pentru buna și justa folosire a forței de muncă, a utilajelor și aprovizionarea ritmică cu materiale a șantierelor, noi, folosim, încă din anul trecut, și metoda teleconferinței săptămânale cu toate , șantierele. Pe scurt, la teleconferință, șantierele raportează activitatea desfășurată în cursul săptămînii expirate, solicitînd sprijinul diferitelor servicii din trust pentru rezolvarea operativă a problemelor ivite pe parcurs. Totodată, conducerea trustului trasează sarcinile pentru săptămîna următoare, atrăgând atenția asupra unor anumite urgentări în atacarea unor lucrări prevăzute în planul lunar, pe care fiecare șantier l-a primit defalcat de la trust. Planul lunar șantierele îl primesc cu 10 zile înainte de începerea lunii, pentru ca șefii de șantiere să-l poată defalca pe punctele de lucru, cu cel puțin 5 zile înainte de intrarea lui în vigoare. Pe șantier, planul lunar se defalcă sâptămînal și ei se analizează, în cadrul unor ședințe operative, cu maiștrii de la punctele de lucru. Aceștia, la rindul lor, defalcă planul pe brigăzi și echipe. In majoritatea cazurilor, prin rotație, la ședințele operative de pe șantiere participă și un delegat din conducerea trustului. Prin acest sistem, principalii indicatori de plan ca: valoarea producției, productivitatea, numărul mediu de muncitori sînt cunoscuți atît de conducerea șantierului, cît și de maiștrii de la punctele de lucru și chiar de către șefii de brigăzi și de echipe, care ar ALEX. GHERITE (Continuare în pag. a 2-a) Plla sa Afvî • Prin procedeul realizat la întreprinderea de izolații nr. 3 Cofrajul alunecător la construcția coșurilor tronconice Numeroase grupuri de tehnicieni din Capitală și din restul țării au vizitat in ultimele zile un mic șantier din preajma Gării de Nord: întreprinderea de izolații nr. 3, a Ministerului Industriei Construcțiilor, experimentează aici propunerea a doi dintre inginerii săi — Armando Speri și Constantin Kontza : „PROCEDEU ȘI INSTALAȚIE PENTRU CONSTRUCȚIA MONOLITA A COȘURILOR INDUSTRIALE ȘI A ALTOR CONSTRUCȚII DIN BETON ARMAT DE FORMA TRONCONICA“. Sistemul, care deschide drumuri noi intr-un domeniu important de lucrări, se bazează pe utilizarea cofrajului alunecător cu acționare electrohidraulică. Spre deosebire însă de aplicațiile de pină acum, la construcții de beton armat cu secțiunea orizontală constantă — silozuri, clădiri de locuit etc., — de data aceasta este vorba de construcții al căror diametru se micșorează de la bază către partea superioară; deci, cofrajul nu numai că se ridică, ci totodată se și stringe spre centrul secțiunii coșului, sub acțiunea venitelor hidraulice comandate de pompe electrice. Pentru a se realiza aceasta, cofrajul — metalic — este alcătuit din panouri fixate pe juguri și panouri intermediare mobile,ce pot culisa prin suprapunere pe primele (prevăzute cu ghidaje la partea inferioară și la cea superioară), in acest fel, întregul sistem iși poate schimba perimetrul, in anumite limite. Micșorarea diametrului se produce prin culisarea pe role a jugurilor care susțin panourile fixe, de-a lungul unor grinzi așezate radial, la distanțe egale și fixate rigid pe o grindă inelară exterioară și pe o altă centură interioară. Deplasarea simultană a tuturor jugurilor e comandată pentru fiecare din ele de cite o verină, fixată orizontal la capătul grinzii radiate respective; aici însă verina stă pe foc și tija se deplasează — invers deci ca la sistemul de ridicare. Circuitul la pompă al verinelor orizontale este separat de al celor verticale; in funcție de înclinarea necesară a peretelui construcției, se realizează o împingere pe orizontală — deci o stringere a cofrajului — la 1—5 ridicări. De juguri sunt suspendate nacele de pe care se realizează finisarea exterioară a peretelui de beton imediat după turnare. Nacelele se string și ele o dată cu cofrajul ; pentru aceasta, sunt prevăzute cu podine simple, suprapuse și cu balustrade de fringhie. Accesul muncitorilor pe platforma de lucru se face pe o scară metalică ce se montează pe perete, in interiorul coșului, pe măsura turnării. Materialele se transportă fie pe axul coșului — cu ajutorul unui cap de bob montat pe platforma cofrajului, fie prin exterior — cu un scip cu bigă sau o macara-triunghi fixată la capătul uneia din grinzile radiate. Cofrajul ce se experimentează fost construit pentru un diametru exaterior maxim de 6,50 m și minim de 3,25 m, ceea ce corespunde cu diametrele aproximative ale coșurilor ce vor trebui construite pentru noile linii tehnologice de ciment. Sistemul poate fii însă adaptat și pentru diametre mai mici. Avantajele prezumate din calcule, ca și cele deja constatate in cursul experimentării, sunt importante. Durata de execuție se scurtează considerabil — ceea ce constituie, de altfel, o caracteristică generală a construcțiilor executate in cofraj alunecător. RITMUL DE TURNARE ESTE DE CcA. 3 M/ZI, ADICA DE 2,5-3 ORI MAI RAPID DECIT LA METODELE CURENTE. Se înlătură turnul interior pentru susținerea cofrajului și schelei, ceea ce economisește țeavă și materiale mărunte ; timpul de montare-demontare a instalației de cofraj alunecător este de cca. 6 ori mai scurt. O reducere suplimentară a duratei de execuție se obține prin posibilitatea turnării simultane a căptușelii din beton refractar sau izolant, ceea ce înlătură căptușirea ulterioară cu cărămizi a coșului de beton. Toate operațiile de ridicare și strîngere a cofrajului sunt in întregime mecanizate și se execută la comandă unică. Reglajul verticalității și orizontalității este lesne de efectuat, devierile față de ax sau ovalizările puțind fi corectate la fiecare glisare. De asemenea, prin reglajul pe parcurs al distanței dintre panourile exterioare și cele interioare ale cofrajului, se poate schimba grosimea peretelui de beton. Pentru îmbunătățirea soluției arhitecturale a construcției, se pot executa diferite nervuri verticale, profilând în mod corespunzător panourile. Instalația fiind obiect de inventar, ea poate fi refolosită — in anumite limite — la mai multe coșuri cu diferite diametre. De asemenea, sistemul poate fi aplicat și la alte construcții de beton cu evazare spre interior sau exterior, goale pe dinăuntru sau masive, pile de pod, picioare de castele de apă etc. Datorită scurtării duratei de execuție și mecanizării operațiilor. PRODUCTIVITATEA MUNCII LA ACEST GEN DE LUCRĂRI CREȘTE CU CCA. 40%. PREȚUL DE COST SE REDUCE CU CCA. 15% FAȚA DE METODELE CURENTE. Aspect din timpul turnării experimentale a coșului în cofraj alunecător. Detaliu al cofrajului alunecător: 1 — platformă de lucru, 2 — grindă radiată, 3 — verină orizontală, 4 — grindă inelară exterioară, 5 — panou fix, 6 — panou mobil, 7 — jug. Una din florile Capitalei , pe Calea Griviței, între Gara de Nord și podul Basarab (proiect — I.P.B., execuție — întreprinderea nr. 4 a D.G.C.M.B.). Ciclu de conferințe al prof. ing. L Beleș Consiliul central A.S.I.T., secția construcții, a organizat un ciclu de conferințe prezentat de prof. ing. Aurel Beleș, membru corespondent al Academiei R.P.R. Prima conferință din acest ciclu — „Probleme de fundații și soluționarea lor" — a avut loc joi 5 aprilie. Temele următoarelor conferințe sunt : „Probleme de calcul ale construcțiilor" (19 aprilie) și „Probleme de dinamica construcțiilor“ (8 mai). La T.B.C.Iași Posibilitățile de sporire a producției trebuie valorificate pe deplin ■ [UNK] [UNK] Potrivit planului de 6 ani, in orașul și regiunea Iași urmează să se execute un însemnat volum de lucrări. Planul de dezvoltare economică preconizat de partid prevede construirea unor noi fabrici și uzine, cvartale de locuințe, clădiri social-culturale. In cadrul acestui vast program de construcții, sarcini deosebit de importante revin organizației de construcții a sfatului popular regional. Succesele obținute în ultimii ani, atît în ceea ce privește volumul producției în continuă creștere, cît și în privința gradului de industrializare, a ritmului de execuție și a calității, dovedesc că in cadrul Trustului regional de construcții lucrează oameni harnici și pricepuți. T.R.C.-Iași (director — ing. T. Patelli), de pildă, se numără printre primele trusturi regionale care au înregistrat realizări de seamă in înfăptuirea planului tehnic de stat, în introducerea panourilor mari prefabricate la lucrările de locuințe, executarea betoanelor în cofraje de inventar din placaj bachelitizat, mecanizarea lucrărilor ș.a. Prin eforturi susținute, constructorii ieșeni au predat în anul trecut 1668 apartamente, numeroase construcții social-culturale și agrozootehnice. Cu toate succesele obținute, activitatea globală a T.C.R.Iași desfășurată în 1961 nu a fost satisfăcătoare. Lipsa temporară a documentației, calitatea necorespunzătoare a anumitor materiale, slaba organizare a muncii pe unele șantiere, pejudicioasa folosire a fondului de salarii, a forțelor și mijloacelor de producție au făcut ca bilanțul anului trecut să consemneze nerealizarea planului producției globale decît în proporție de 94,5% și o proastă corelație a principalilor indicatori de plan. In ce privește prețul de cost, s-a înregistrat o pierdere efectivă de 6.591.000 lei, față de o sarcină de reducere de 2,63%. Cauzele care au dus la aceste rezultate nesatisfăcătoare se datoresc și insuficientei pregătiri a planului de investiții, superficialității cu care unii beneficiari au privit sarcinile ce le reveneau. S-au ivit numeroase situații în care activitatea constructorilor a fost împiedicată de predarea cu întîrziere a unor amplasamente, documentații, de neprecizarea unor detalii. Unii beneficiari au creat greutăți constructorilor, cerînd modificarea unor soluții și executarea unor lucrări mai scumpe decît cele prevăzute în documentații, fără a analiza temeinic posibilitatea înscrierii acestora în fondurile alocate. Greutățile provocate de beneficiari, proiectanți, furnizori de materiale, alături de greutățile și lipsurile interne ale trustului, au condus la realizarea unei producții neritmice. In ceea ce privește consecințele muncii în salturi, e suficient un singur exemplu. Cu toate că principalele condiții tehnico-materiale n-au fost diferite, realizările au scăzut cu 9 milioane lei în trimestrul IV față de trimestrul III, cu toate că planul ultimului trimestru a fost mult mai mare. Dacă în ultimul trimestru s-ar fi realizat un volum de lucrări apropiat de cel din trimestrul III, corelația indicatorilor de plan și activitatea economică a întregului an ar fi fost mult îmbunătățite. SE FACE SIMȚITA LIPSA DE COORDONARE La începutul lunii martie, o brigadă a Consiliului Central al Sindicatelor a analizat felul în care organele sindicale și tehnico-administrative de la T.B.C.Iași se preocupă de mobilizarea contractorilor pentru îndeplinirea sarcinilor, felul în care întreprinderile trustului s-au pregătit pentru realizarea planului pe 1962. Brigada C.C.S. a constatat că organele sindicale, conducerea trustului și forul său tutelar — Sfatul popular regional Iași — n-au desprins toate învățămintele din lipsurile ce s-au făcut simțite în anul trecut. O serie de deficiențe, care în 1961 au provocat însemnate pierderi, își fac din nou simțită prezența. Lansarea pianului cu 6 luni înainte de începerea anului nu a fost folosită de beneficiar pentru temeinica pregătire a investițiilor și predarea la timp a documentațiilor. Așa se explică de ce la Sfîrșitul trimestrului 1, trustul nu avea acoperire pentru cca. 50% , din volumul de lucrări înscrise în planul nouia. Printre acestea se numără și obiective cu termene de predare în acest an : cvartalul Avram Iancu— Broștenii cu 662 apartamente (prezentat la avizare în luna februarie), blocuri pentru orașul Bîrlad (7,7 milioane lei) ; unele — cum ar fi școala cu 16 săli de clasă de la Vaslui — nu au proiectele nici măcar comandate. In planul trustului figurează încă lucrări nenominalizate. Greutățile privitoare la asigurarea documentației și deschiderea finanțării sînt provocate nu numai de beneficiarii tutelați de Ministerul Invățămîntului și Culturii, Ministerul Agriculturii, ci și de beneficiarul principal — sfatul popular regional. Insuficienta operativitate și instabilitatea în ceea ce privește comenzile de proiecte, repetatele modificări și corectări ale planului aduc perturbări atît în activitatea constructorilor, cît și în aceea a proiectanților de la D.S.A.P.C. Secțiunea de învățămînt, de pildă, în luna decembrie a comandat proiecte pentru 6 școli, in lurta ianuarie a renunțat la 3 din ele și nu a prezentat la timp avizele nici pentru cele rămase în plan. Se impune ca, cel puțin în acest an, sfatul popular regional să întocmească un plan de perspectivă al investițiilor pe fiecare secțiune în parte, în funcție de urgențe, pentru a putea fi pregătite din timp condițiile de proiectare, amplasamentele etc. Pentru anul acesta, ar fi bine să se întocmească de îndată un grafic, care să coordoneze sarcinile ce revin beneficiarilor, proiectanților și executantului, iar respectarea lui să constituie o preocupare permanentă. In ciuda greutăților generate de lipsa documentației, T.B.C. s-a străduit să realizeze sarcinile destul de mari din primul trimestru al anului 1962. La unele obiective — șantierul de pe malul drept al Bahluiului, căminul studențesc C4 ș.a. — munca a fost organizată în două schimburi. Cu toate eforturile depuse, planul pe trimestrul I 1962 nu a fost realizat decît în proporție de cca. 60% și, după calculele preliminare, cu însemnate pierderi. Lipsindu-le fronturi largi de muncă, constructorii nu și-au concentrat suficient forțele nici asupra obiectivelor la care se putea lucra. Realizarea unui volum sporit de producție, pe de o parte la cvartalele cu lucrări în continuare (Piața Unirii, Tudor Vladimirescu, Primăverii etc.), iar pe de altă parte la șantierele noi, la care s-ar fi putut crea condiții de muncă (malul sting al Bahluiului, canalizarea de la Pașcani ș.a.), ar fi ușurat sarcinile ce revin trustului în etapele viitoare, ar fi contribuit la diminuarea pierderilor înregistrate. .Ca și anul trecut, și în acest an la T.B.C.-Iași și la întreprinderile sale s-au alcătuit bogate planuri de măsuri tehnico-organizatorice. Din păcate, realizarea acestor planuri nu este urmărită cu perseverență. Așa se face că pe șantiere se mai remarcă proasta gospodărire a materialelor, nejudicioasa folosire a imaterialului lemnos. La blocul cu 48 apartamente din Bîrlad, de pildă, se folosește cherestea nouă pentru cofrajele la parapetele balcoanelor, în timp ce cofrajele de inventar stau neîntrebuințate. Planurile M.T.O. prevăd creșterea productivității muncii prin mecanizare, dar pe șantierul T. Vladimirescu mortarul pentru tencuieli este transportat pe verticală cu găleata , se prevede îmbunătățirea calității, dar pe șantierele de pe malul drept al ALOIS BOROȘ membru al Prezidiului C.C. al Uniunii sindicatelor constructori (Continuare în pag. a 3-a)