Constructorul, aprilie 1962 (Anul 14, nr. 639-642)

1962-04-07 / nr. 639

t/ PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VA! Ritm continuu de lucru pe șantierele de construcții­ ANDREI IACOBOVICI membru în Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare In condițiile creșterii continue a volumului de construcții-montaj, o condiție esențială pentru realizarea pianului este asigurarea pe șantierele de construcții a unui ritm uniform de lucru în tot cursul anului, care să ducă la respectarea și scurtarea termenelor de punere în funcțiune a lucră­rilor, mărirea productivității muncii și reducerea costului lucrărilor. In unele regiuni, colectivelor de lucru ale organizațiilor de construcții subordonate sfaturilor populare regionale le-au fost create condiții ca încă de la începutul anului lucrările pe șantiere să se desfășoare normal, iar ritmul de lucru să fie aproape același ca cel realizat in ultimele luni ale anului trecut. Rezultate bune a obținut, de pildă, Trustul de construcții edilitare și hidrotehnice din Constanța , cu toate lipsurile parțiale și temporare de documentații și materiale, planul pe primele două luni a fost depășit cu 7,2% la producția terminată și cu 12,1% la producția globală. Față de aceeași perioadă a anului trecut, realizările sînt cu 100% mai mari. Pe ansamblu la organizațiile de construcții subordonate sfaturilor populare, ținînd seama de sarcinile sporite față de realizările din anul trecut, în primele două luni producția realizată e însă numai cu 2% mai mare, ceea ce e cu totul insuficient. O serie de trusturi regionale de construcții se prezintă cu impor­tante rămîneri în urmă față de plan. De pildă, Trustul­ de construcții al regiunii Mureș-Autonomă Ma­ghiară a realizat în primele două luni un volum de lucrări cu 5% mai mare față de perioada corespunzătoare a anului trecut, deși sarcinile sale anuale de plan sunt cu peste 75% mai mari. Față de luna­ decem­brie a anului trecut, producția în luna ianuarie 1962 a scăzut cu 60%. Vremea nefavorabilă de iarnă, cu temperaturi scăzute și zăpezi abundente, a stînjenit mult lucrul, provocînd stagnări pe unele șan­tiere izolate, împiedicînd executarea unor lucrări cu o tehnologie mai dificilă. In cea mai mare parte, realizările mici se datoresc însă lipsei frontului de lucru, lipsei de documentații și insuficientei pregătiri pentru lucrul pe timp friguros, într-o situație asemănătoare cu T.B.C. Mureș-Autonomă Maghiară se găsesc și alte organizații de construcții. De pildă, față de sarcinile de dare în folosință, constructorii Direcției generale de construcții­­montaj a Sfatului Popular al Capitalei au atacat în anul trecut un număr insuficient de locuințe. Lipsa la începutul anului a cca. 50% din documentații (datorită nepregătirii investițiilor de către unii beneficiari), întîrzierea nomi­nalizării lucrărilor din plan, lipsa terenurilor libere sau a obținerii aprobărilor legale au avut ca rezultat faptul că producția realizată în primele două luni este cu cca. 28% mai mică față de cea realizată în perioada corespunzătoare a anului trecut și reprezintă cu cca. 10% mai puțin decît producția realizată în luna decembrie 1961. Această situație a împiedicat și ea începerea organizării lucrărilor pe baze științifice, care să permită asigurarea ritmului continuu de lucru pe șantierele de construcții. Pentru organizarea lucrului sunt cunoscute mai multe metode, dintre care însă se desprinde net, ca o metodă cu efecte deosebit de avantajoase din punct de vedere economic, metoda de lucru în lanț. Aceasta constă în organizarea lucrului uneia sau mai multor for­mații de muncitori cu componență constantă, astfel încît fiecare din acestea­­ folosind aceleași mijloace de muncă și executînd același pro­ces de lucru) parcurge succesiv și continuu diferite porțiuni de con­strucții (sectoare), unde realizează aceeași cantitate de lucrări în unitatea de timp, ceea ce are ca efect realizarea producției respective în mod continuu și uniform. O formă mai avansată este metoda de lucru în flux continuu, prin care se organizează lucrul în lanț la toate procesele tehnologice ale executării construcțiilor. Deși, cu sprijinul Institutului de cercetări științifice în construcții și economia construcțiilor, metoda a fost prelucrată cu un activ larg de tehnicieni, ea nu a putut fi încă efectiv aplicată din lipsa con­dițiilor. Scăderea volumului de producție, arătată mai sus, va avea efecte economice negative. Astfel, cheltuielile de regie planificate din anul acesta fiind sensibil egale cu cele din anul trecut, faptul că în acest an s-a realizat o producție mai mică privează Direcția generală de construcții-montaj a Sfatului Popular al Capitalei de încasare a unei sume de cca. 5.000.000 lei, care corespunde cheltuielilor de regie afe­rente producției neexecutate și face ca în perioada expirată cheltuie­lile de regie la un milion de lei producție să crească cu aproape 40%. Influențe negative asupra ritmului de execuție din cauza lipsei documentațiilor s-au constatat și pe alte șantiere. Astfel, la șantierul Institutului pedagogic din Timișoara, T.R.C.L.­­Banat a atacat în 1961 și continuă lucrările pe baza proiectului tehnic, deoarece încă n-a primit proiectul de execuție de la Ministerul Invă­­țămîntului și Culturii. T.R.C.­Hunedoara nu posedă în prezent do­cumentații pentru cea mai mare parte a locuințelor pe care trebuie să le realizeze în Valea Jiului. La șantierul sanatoriului T.B.C. de la Poeniș, al T.B.C.-Iași, lucrările — în continuare din anul trecut — au (Continuare în pag. a 3-a) înaltă prețuire Printr-un Decret al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, au fost conferite ordine și medalii unor muncitori, tehnicieni și ingineri, pentru merite deosebite în munca de proiectare și construire a furna­lelor de 700 mc de la Combinatul metalurgic Reșița. S-a conferit ordinul „Steaua Repu­blicii Populare Române" clasa a 111-a tovarășilor : Herman Hascal și Con­stantin Ioan Gancea. Cu „Ordinul Muncii" clasa a II-a au fost distinși tovarășii : Sigismund Horvath, Cornel Cazan, Marțian Popa, Petru Petrică, Ștefan Bontea, Ion I. Mesiu. Numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri au fost distinși cu „Ordinul Muncii" clasa a III-a și cu „Medalia Muncii”, ★ Anul mu­ nr.639 ★ 4 pagini 25 nani Sîmbătă 7 aprilie 1962 INVITAȚI LA SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE In întreaga țară se desfășoară entuziaste adunări cu prilejul cărora se desemnează delegații ce vor participa ca invitați la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale. Intr-o asemenea adunare, colectivul întreprinderii de prefabricate „Pro­gresul“ din București a hotărât să trimită ca invitați la viitoarea sesiune pe ing. I. Vasilescu, directorul întreprinderii, maistrul mecanic Ștefan Sudit, fierar-betonisitul Gh­. Cojocaru și lăcătuișul-mecanic N. Mihalache. încă 9353 mp suprafața locuibilă la Onești De curind, constructa­ și recepția blocului G 3, de 9353 mp suprafață vii din cadrul șantierului care va adăposti la par­ locuibilă, a fost realizat nr. 3 al I.S.C.M.-Onești ter un complex corner­ cu 10­­­ile mai devreme, au dat in folosință 4 noi d­al alimentar. blocuri de locuințe. Zi- Planul de dare in fo­ C. BUTE lele acestea s-a terminat losință pe trimestrul I, corespondent La început de an Colectivul Fabricii de țigle și cară­mizi Satu Mare s-a pregătit temeinic în vederea reluării producției de cără­mizi cu întreaga capacitate de fabri­cație. Astfel, pentru producția anului în curs s-au pregătit 65.000 mc argilă, iar la începutul lunii martie a fost dată în funcțiune o nouă linie tehnologică de blocuri din beton cu agregate din deșeuri ceramice, înzestrată cu o presă „Ulrich“. In scopul îmbunătățirii continue a calității produselor, conducerea fabricii a hotărît ca la unitatea „B“ să se mon­teze un nou cură­țitor de argilă. De ase­menea, s-a hotărît ca în cursul anului 1962 să se producă în cantități spo­rite cărămizi eficiente de dimensiunile 290x140x88 mm. In vederea sporirii producției s-au luat măsuri ca să se mărească spațiul de uscare, a cărămizilor în aer liber. Pentru aceasta s-a amenajat o platformă în aer liber cu o capacitate de 3 mi­lioane cărămizi anual. Peste cîteva zile, producția va începe cu întreaga capacitate. Pînă atunci bri­găzile fruntașe conduse de comuniștii Alexandru­­ Nagy și Parasch­iva Marto­­cean produc cantități sporite de blocuri din beton cu agregate din deșeuri ce­ramice. In primele 20 de zile ale lunii martie s-au produs 7100 blocuri peste prevederile pe perioada respectivă. Lucrările de dezvoltare a Fa­bricii de ciment „Victoria socia­­listă"-Turda se desfășoară într-un ritm susținut, transformâd fabrica de la Turda în una din cele mai mari unități producătoare de ci­ment din țară. Fotografia înfăți­șează hala morilor de ciment, care se ridică impunător alături de ce­lelalte construcții ale fabricii tur­­dene. Fotografia realizată de IOAN POPA, din subredac­­ția noastră de la Turda Măsuri concrete și pentru îmbunătățirea eficiente activității ce răspunde: ing. Ovid­iu Velehorschi, directorul T.B.C.­Hunedoara . Ce măsuri s-au luat pentru buna desfășurare a lucrului pe șantiere și ce volum de lucrări are de executat trustul în 1962? încă din 1961, ținînd seama de marea răspîndire a lucrărilor în toată regiunea și pentru conducerea operativă a lor, testul lucrează direct cu cele 10 șan­tiere, eliminind în felul acesta veriga in­term­e­d­i­ară, în­tre­p­ri­n­d­eri­l­e. In funcție de volumul de lucrări, spe­­cificul și ponderea lor, în 1962 func­ționează următoarele șantiere: Valea Jiului cu 4 șantiere, care au lucrări de locuințe, o fabrică de gheață și lucrări la Institutul de mine­­ Petroșani; Valea Mureșului cu 5 șantiere (Deva, Orăș­­tie, Alba Iulia, și Călan), care au lucrări de locuințe și unele construc­ții pentru G.A.S.; și șantierul Hațeg, care are lucrări industriale la abator, alimentări cu apă și locuințe. Cu­ privește volumul de lucrări, pla­nul la locuințe este de 2035 aparta­mente. Conducerile șantierelor au fost numite de către trust, ținîndu-se seama de vo­lumul de lucrări, limitarea teritorială și valoarea acestora. Așa cum spuneam, șantierele lucrează direct cu trustul. pe ele răspund nemijlocit, pe lîngă șefii de șantier, și anumiți tovarăși din conducerea trustului. Așa de exemplu, inginerul-șef Valeriu Ionescu se ocupă de șantierele din Valea Jiului. In afară de inginerul-șef, în Valea Jiului se află permanent din partea conducerii trustu­lui și ing. șef-adjunct Corio Lașa Nicoară, care sprijină conducerile șantierelor pen­tru recuperarea unor rămîneri în urmă, pentru îmbunătățirea lucrărilor. Aici, In Valea Jiului, trustul nostru are de executat 1224 apartamente, care consti­tuie ponderea cea mai mare a volu­mului de plan pe acest an. Periodic, aproape săptămînal, ing.­șef V. Ionescu trece pe la fiecare din cele 4 șantiere din Valea Jiului, rezolvînd chiar la fața locului unele greutăți, luînd îm­preună cu conducerile șantierelor res­pective măsurile ce se impun. Șantierele din Valea Mureșului sînt sprijinite din partea conducerii trustu­lui prin ing. șef-adjunct Mano Kreind­­ler, care răspunde de activitatea lor. Eu, ca director al trustului, pe lingă că mă ocup în general de întreaga acti­vitate a trustului, mă ocup și răspund, în mod special, de șantierul de la Ha­țeg, șantier cu specific industrial și care are pentru trust o mare impor­tantă.­­'■ ■ Din cele arătate pînă acum putem spune că cea mai mare parte a timpu­lui, conducerea trustului a afectat-o terenului, îndrumării și controlului exe­cutării, lucrărilor pe șantiere. — Prin ce alte metode și mijloace urmărește conducerea ■ traducerea în viață a sarcinilor de plan pe anul în curs ? Pentru buna și justa folosire a for­ței de muncă, a utilajelor și aprovi­­zionarea ritmică cu materiale a șantie­relor, noi, folosim, încă din anul tre­cut, și metoda teleconferinței săptămâ­nale cu toate , șantierele. Pe scurt, la teleconferință, șantierele raportează acti­vitatea desfășurată în cursul săptămînii expirate, solicitînd sprijinul diferitelor servicii din trust pentru rezolvarea ope­rativă a problemelor ivite pe parcurs. Totodată, conducerea trustului trasează sarcinile pentru săptămîna următoare, atrăgând atenția asupra unor anumite urgentări în atacarea unor lucrări pre­văzute în planul lunar, pe care fiecare șantier l-a primit defalcat de la trust. Planul lunar șantierele îl primesc cu 10 zile înainte de începerea lunii, pen­tru ca șefii de șantiere să-l poată de­falca pe punctele de lucru, cu cel pu­țin 5 zile înainte de intrarea lui în vi­goare. Pe șantier, planul lunar se defalcă sâptămînal și ei se analizează, în ca­drul unor ședințe operative, cu maiștrii de la punctele de lucru. Aceștia, la rindul lor, defalcă planul pe brigăzi și echipe. In majoritatea cazurilor, prin rotație, la ședințele operative de pe șantiere participă și un delegat din conducerea trustului. Prin acest sistem, principalii indicatori de plan ca: valoarea produc­ției, productivitatea, numărul mediu de muncitori sînt cunoscuți atît de con­ducerea șantierului, cît și de maiștrii de la punctele de lucru și chiar de către șefii de­ brigăzi și de echipe, care ar­ ALEX. GHERITE (Continuare în pag. a 2-a) Plla sa Afvî • Prin procedeul realizat la întreprinderea de izolații nr. 3 Cofrajul alunecător la construcția coșurilor tronconice Numeroase grupuri de tehnicieni din Capitală și din restul țării au vizitat in ultimele zile un mic șantier din preajma Gării de Nord: întreprinderea de izolații nr. 3, a Ministerului Industriei Construcțiilor, experi­mentează aici propunerea a doi dintre inginerii săi — Armando Speri și Constantin­­ Kontza : „PROCEDEU ȘI INSTALAȚIE PENTRU CONSTRUCȚIA MONOLITA A COȘURILOR INDUSTRIALE ȘI A ALTOR CON­STRUCȚII DIN BETON ARMAT DE FORMA TRON­­CONICA“. Sistemul, care deschide drumuri noi intr-un domeniu important de lucrări, se bazează pe utilizarea cofrajului alunecător cu acționare electrohidraulică. Spre deosebire însă de aplicațiile de pină acum, la construcții de beton armat cu secțiunea orizontală constantă — silozuri, clă­diri de locuit etc., — de data aceasta este vorba de construcții al căror diametru se micșorează de la bază către partea superioară; deci, cofrajul nu numai că se ridică, ci totodată se și stringe spre centrul secțiunii coșului, sub acțiunea venitelor hidraulice comandate de pompe electrice. Pentru a se realiza aceasta, cofrajul — metalic — este alcătuit din panouri fixate pe juguri și panouri intermediare mobile,ce pot culisa prin suprapunere pe primele (prevăzute cu ghidaje la partea inferioară și la cea superioară), in acest fel, întregul sistem iși poate schimba perimetrul, in anumite limite. Micșorarea diametrului se produce prin culisarea pe role a jugurilor care susțin panourile fixe, de-a lungul unor grinzi așezate radial, la distanțe egale și fixate rigid pe o grindă inelară exterioară și pe o altă centură interioară. Deplasarea simultană a tuturor jugurilor e comandată pentru fiecare din ele de cite o verină, fixată orizontal la capătul grinzii radiate respective; aici însă verina stă pe foc și tija se deplasează — invers deci ca la sistemul de ridicare. Circuitul la pompă al verine­­lor orizontale este separat de al celor verticale; in funcție de înclinarea necesară a peretelui construcției, se realizează o împingere pe orizontală — deci o strin­­gere a cofrajului — la 1—5 ridicări. De juguri sunt suspendate nacele de pe care se rea­lizează finisarea exterioară a peretelui de beton imediat după turnare. Nacelele se string și ele o dată cu co­frajul ; pentru aceasta, sunt prevăzute cu podine simple, suprapuse și cu balustrade de fringhie. Accesul muncitorilor pe platforma de lucru se face pe o scară metalică ce se montează pe perete, in interio­rul coșului, pe măsura turnării. Ma­terialele se transportă fie pe axul coșului — cu ajutorul unui cap de bob montat pe platforma cofrajului, fie prin exterior — cu­ un scip cu bigă sau o macara-triunghi fixată la capătul uneia din grinzile radiate. Cofrajul ce se experimentează fost construit pentru un diametru ex­a­terior maxim de 6,50 m și m­inim de­ 3,25 m, ceea ce corespunde cu dia­metrele aproximative ale coșurilor ce vor trebui construite pentru noile linii tehnologice de ciment. Sistemul poate fii însă adaptat și pentru diametre mai mici. Avantajele prezumate din calcule, ca și cele deja constatate in cursul experimentării, sunt importante. Durata de execuție se scurtează considerabil — ceea ce constituie, de altfel, o caracteristică generală a con­strucțiilor executate in cofraj alunecător. RITMUL DE TURNARE ESTE DE CcA. 3 M/ZI, ADICA DE 2,5-3 ORI MAI RAPID DECIT LA METODELE CURENTE. Se înlătură turnul interior pentru susținerea cofrajului și schelei, ceea ce economisește țeavă și materiale mă­runte ; timpul de montare-demontare a instalației de cofraj alunecător este de cca. 6 ori mai scurt. O reducere suplimentară a duratei de execuție se obține prin posibilitatea turnării simultane a căptușelii din beton refractar sau izolant, ceea ce înlătură căptu­­șirea ulterioară cu cărămizi a coșului de beton. Toate operațiile de ridicare și strîngere a cofrajului sunt in întregime mecanizate și se execută la comandă unică. Reglajul verticalității și orizontalității este lesne de efectuat, devierile față de ax sau ovalizările puțind fi corectate la fiecare glisare. De asemenea, prin reglajul pe parcurs al distanței dintre panourile exterioare și cele interioare ale cofra­­jului, se poate schimba grosimea peretelui de beton. Pentru îmbunătățirea soluției arhitecturale a construcției, se pot executa diferite nervuri verticale, profilând în mod corespunzător panourile. Instalația fiind obiect de inventar, ea poate fi refolosită — in anumite limite — la mai multe coșuri cu diferite diametre. De asemenea, sistemul poate fi aplicat și la alte construcții de beton cu evazare spre interior sau ex­terior, goale pe dinăuntru sau masive, pile de pod, pi­cioare de castele de apă etc. Datorită scurtării duratei de execuție și mecanizării operațiilor. PRODUCTIVITATEA MUNCII LA ACEST GEN DE LUCRĂRI CREȘTE CU CCA. 40%. PREȚUL DE COST SE REDUCE CU CCA. 15% FAȚA DE METODELE CURENTE. Aspect din timpul turnării experimentale a coșu­lui în cofraj alunecător. Detaliu al­ cofrajului alunecător: 1 — platformă de lucru, 2 — grindă radiată, 3 — verină orizontală, 4 — grindă inelară exterioară, 5 — panou fix, 6 — panou mobil, 7 — jug. Una din florile Capitalei , pe Calea Griviței, între Gara de Nord și podul Basarab (proiect — I.P.B., execuție — întreprinderea nr. 4 a D.G.C.M.B.). Ciclu de conferințe al prof. ing. L Beleș Consiliul central A.S.I.T., secția construcții, a organizat un ciclu de conferințe prezentat de prof. ing. Aurel Beleș, membru corespondent al Academiei R.P.R. Prima conferință din acest ciclu — „Probleme de fundații și soluționarea lor" — a avut loc joi 5 aprilie. Temele următoarelor conferințe sunt : „Pro­bleme de calcul ale construcțiilor" (19 aprilie) și „Probleme de dinamica construcțiilor“ (8 mai). La T.B.C.­Iași Posibilitățile de sporire a producției trebuie valorificate pe deplin ■ [UNK] [UNK] Potrivit planului de 6 ani, in orașul și regiunea Iași urmează să se execute un însemnat volum de lucrări. Planul de dezvoltare economică preconizat de partid prevede construirea unor noi fabrici și uzine, cvartale de locuințe, clădiri social-culturale. In cadrul acestui vast program de construcții, sarcini deosebit de importante revin organizației de construcții a sfatului popular regional. Succesele obținute în ultimii ani, atît în ceea ce privește volumul producției în continuă creștere, cît și în privința gradului de industria­lizare, a ritmului de execuție și a calității, dovedesc că in cadrul Trustului regional de construcții lucrează oameni harnici și pricepuți. T.R.C.-Iași (director — ing. T. Patelli), de pildă, se numără printre primele trusturi regionale care au înregistrat realizări de seamă in înfăptuirea planului tehnic de stat, în introducerea panourilor mari prefabricate la lucrările de locuințe, executarea betoanelor în cofraje de inventar din placaj bachelitizat, mecanizarea lucrărilor ș.a. Prin eforturi susținute, constructorii ieșeni au predat în anul trecut 1668 apartamente, numeroase construcții social-culturale și agrozootehnice. Cu toate succesele obținute, activi­tatea globală a T.C.R.­Iași desfășu­rată în 1961 nu a fost satisfăcătoare. Lipsa temporară a documentației, ca­litatea necorespunzătoare a anumitor materiale, slaba organizare a muncii pe unele șantiere, pejudicioasa folosire a fondului de salarii, a forțelor și mijloacelor de producție au făcut ca bilanțul anului trecut să consemneze nerealizarea planului producției globale decît în proporție de 94,5% și o proastă corelație a principalilor indi­catori de plan. In ce privește prețul de cost, s-a înregistrat o pierdere efec­tivă de 6.591.000 lei, față de o sarcină de reducere­ de 2,63%. Cauzele care au dus la aceste re­zultate nesatisfăcătoare se datoresc și insuficientei pregătiri a planului de investiții, superficialității cu care unii beneficiari au privit sarcinile ce le reveneau. S-au ivit numeroase situații în care activitatea constructorilor a fost împiedicată de predarea cu întîr­­ziere a unor amplasamente, documen­tații, de neprecizarea unor detalii. Unii beneficiari au creat greutăți con­structorilor, cerînd modificarea unor soluții și executarea unor lucrări mai scumpe decît cele prevăzute în docu­mentații, fără a analiza temeinic po­sibilitatea înscrierii acestora în­­ fon­durile alocate. Greutățile provocate de beneficiari, proiectanți, furnizori de materiale, alături de greutățile și­­ lip­­­surile interne ale trustului, au condus la realizarea unei producții neritmice. In ceea ce privește consecințele mun­cii în salturi, e suficient un singur exemplu. Cu toate că principalele con­diții tehnic­o-materiale n-au fost dife­rite, realizările au scăzut cu 9 mi­lioane lei în trimestrul IV față de tri­mestrul III, cu toate că planul ulti­mului trimestru a fost mult mai mare. Dacă în ultimul trimestru s-ar fi rea­lizat un volum de lucrări apropiat de cel din trimestrul III, corelația indicatorilor de plan și activitatea economică a întregului an ar fi fost mult îmbunătățite. SE FACE SIMȚITA LIPSA DE COORDONARE La începutul lunii martie, o bri­gadă a Consiliului Central al Sindi­catelor a analizat felul în care orga­nele sindicale și tehnico-administrative de la T.B.C.­Iași se preocupă de mo­bilizarea contrac­tori­lor pentru îndepli­nirea sarcinilor, felul în care între­prinderile trustului s-au pregătit pen­tru realizarea­ planului pe 1962. Bri­gada C.C.S. a constatat că organele sindicale, conducerea trustului și forul său tutelar — Sfatul­ popular regional Iași — n-au desprins toate învăță­mintele din lipsurile ce s-au făcut simțite­ în anul­ trecut. O serie de deficiențe, care în 1961 au provocat însemnate­­ pierderi, își fac din nou simțită prezența. Lansarea pianului cu 6 luni înainte de începerea anului nu a fost folosită de beneficiar pentru temeinica pregătire a investițiilor și predarea la timp a documentațiilor. Așa se explică de ce la Sfîrșitul tri­mestrului 1, trustul nu avea acope­rire pentru cca. 50% , din volumul de lucrări înscrise în planul nouia. Prin­tre acestea se numără și obiective cu termene de predare în acest an : cvartalul Avram Iancu— Broștenii cu 662 apartamente (prezentat la avi­zare în luna februarie)­, blocuri pen­tru orașul­ Bîrlad (7,7 milioane lei) ; unele — cum ar fi școala cu 16 săli de clasă de la Vaslui — nu au proiectele nici măcar comandate. In planul trustului figurează încă lu­crări nenominalizate. Greutățile privitoare la asigurarea documentației și deschiderea finanțării sînt provocate nu numai de beneficiarii tutelați de Ministerul Invățămîntului și Culturii, Ministerul Agriculturii, ci și de beneficiarul principal — sfatul popular regional. Insuficienta operati­vitate și instabilitatea în ceea ce pri­vește comenzile de proiecte, repetatele modificări și corectări ale planului aduc perturbări atît în activitatea con­structorilor, cît și în aceea a proiec­tanților de la D.S.A.P.C. Secțiunea de învățămînt, de pildă, în luna decembrie a comandat proiecte pentru 6 școli, in lurta ianuarie a renunțat la 3 din ele și nu a prezentat la timp avizele nici pentru cele rămase în plan. Se impune ca, cel puțin în acest an, sfatul popu­lar regional să întocmească un plan de perspectivă al investițiilor pe fiecare secțiune în parte, în funcție de ur­gențe, pentru a putea fi pregătite din timp condițiile de proiectare, amplasa­mentele etc. Pentru anul acesta, ar fi bine să se întocmească de îndată u­n grafic, care să coordoneze sarcinile ce revin beneficiarilor, proiectanților și executantului, iar respectarea lui să constituie­­ o preocupare permanentă. In ciuda greutăților generate de lipsa documentației, T.B.C. s-a străduit să realizeze sarcinile destul de mari din primul trimestru al anului 1962. La unele obiective — șantierul de pe malul drept al Bahluiului, căminul stu­dențesc C4 ș.a. — munca a fost orga­nizată în două schimburi. Cu toate e­­forturile depuse, planul pe trimestrul I 1962 nu a fost realizat decît în propor­ție de cca. 60% și, după calculele pre­liminare, cu însemnate pierderi. Lip­­sindu-le fronturi largi de muncă, con­structorii nu și-au concentrat suficient forțele nici asupra obiectivelor la care se putea lucra. Realizarea unui volum sporit de producție, pe de o parte la cvartalele­­ cu lucrări în continuare (Piața Unirii, Tudor Vladimirescu, Primăverii­­ etc.), iar pe de altă parte la șantierele noi, la care s-ar fi putut crea condiții de muncă (malul sting al Bahluiului, canalizarea de la Pașcani ș.a.), ar fi ușurat sarcinile ce revin trustului în etapele viitoare, ar fi con­tribuit la diminuarea pierderilor înre­gistrate. .Ca și anul trecut, și în acest an la T.B.C.-Iași și la întreprinderile sale s-au alcătuit bogate planuri de măsuri tehnico-­organizatorice. Din păcate, rea­lizarea acestor planuri nu este urmărită cu perseverență. Așa se face că pe șantiere se mai­ remarcă proasta gos­podărire a materialelor, nejudicioasa folosire a imaterialului lemnos. La blo­cul cu 48 apartamente din Bîrlad, de pildă, se folosește cherestea nouă pen­tru cofrajele la parapetele balcoanelor, în timp ce cofrajele de inventar stau neîntrebuințate. Planurile M.T.O. pre­văd creșterea productivității muncii prin mecanizare, dar­ pe șantierul T. Vladimirescu mortarul pentru tencuieli este transportat pe verticală cu gălea­ta , se prevede îmbunătățirea calității, dar pe șantierele de pe malul drept al ALOIS BOROȘ membru al Prezidiului C.C. al Uniunii sindicatelor constructori (Continuare în pag. a 3-a)

Next