Constructorul, iunie 1962 (Anul 14, nr. 647-651)

1962-06-02 / nr. 647

\\ / PKotmm­ viy Ts­irz mm, mrrrrzr Observații despre organizarea controlului tehnic de calitate Inspecția de Stat în­­ construcții, din C.S.C.A.S., a controlat recent la o serie de organizații de construcții-montaj și la forările lor tutelare felul în care s-a organizat și funcționează controlul tehnic al calității lucrărilor. In cele ce urmează sunt expuse unele metode de muncă aplicate de unitățile C.T.C., care au dus la rezultate pozitive, precum și lipsurile ce mai persistă în acest domeniu. Traducând în viață Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., lu­crătorii din construcții și-au mobi­lizat forțele în direcția îmbunătă­țirii continue a calității producției. O contribuție importantă la această acțiune pot aduce unitățile C.T.C., care trebuie să exercite controlul tennic cu competență, în toate fa­zele producției, avînd rolul de a verifica respectarea în execuție a normelor tehnice și mai ales — prin măsurile pe care le iau sau le pro­pun — de a preveni executarea u­­n­or lucrări ne­corespunzătoare din punct de vedere calitativ. Sporirea exigenței față de calita­tea matevalealor ce se pun­­ în operă constituie unul din mijloacele care stau la îndemâna unităților C.T.C. Astfel, la T.R.C.-Bacău, din iniția­tiva C.T.C. s-a cerut furnizorilor ca toate livrările de materiale să fie însoțite de certificate de calitate , s-a organizat pe localități stingerea și depozitarea centralizată a varu­lui , cu ajutorul laboratorului de trust și al la­borăttoarelor de între­prindere, se verifică sistematic il­icitele materiale de masă (ciment, var, cărămidă, bitum). La Trustul de instalații-manu­al nr. 21, unitatea C.T.C. verifică — înainte de a fi recepționate — confecțiile de aero­­terme, ventilatoare, distribuitoare, tablouri electrice; cu ajutorul la­boratorului, ventilatoarelor, măsoară parametrii ridică curbe de funcționare pentru pompe, electro­motoare, face încercări pentru ca­bluri, prize de împămîntare etc., în scopul de a evita apariția unor deficiențe în funcționarea instala­țiilor sau a utilajelor. Cunoașterea și aplicarea în prac­tică a prescripțiilor tehnice asigură executarea unor lucrări de bună ca­litate. Ca urmare, unitatea C.T.C. a întreprinderii de construcții po­duri din Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor a inițiat și a urmărit difuzarea la întreprinderi și șantiere a prescripțiilor tehnice necesare, iar pentru cele epuizate s-a îngrijit de multiplicarea unor extrase, conținînd părțile cele mai importante pen­tru asigurarea cali­tății lucrărilor. De asemenea, la în­treprinderea de construcții locuințe București, a Ministerului Industriei Construcțiilor, unitatea C.T.C. a inițiat și a organizat la locul de producție, instructaje cu muncito­rii, șeefiii d­e echipă și maiștrii, pen­tru însușirea tehnologiei de exe­cutare a construcțiilor de locuințe din panouri mari prefabricate. O altă metodă bună, aplicată de unele unități C.T.C., constă în pre­venirea șantierelor asupra deficien­țelor calitative cu frecvență mai mare, în scopul de a se lua din timp măsurile necesare pentru pre­întâmpinarea repetării lor. Așa, spre exemplu, la T.R.C.L.­Banat, deficien­țele constatate într-o anumită pe­rioadă sunt prelucrate cu persona­lul tehnic de pe șantiere și din în­treprinderi ; de asemenea, cu mun­citorii s-au organizat ședințe de ca­litate pe meserii, în care s-au ară­tat nominal cei ce dau lucrări de bună calitate și cei ce lucrează de mântuială, punîndu-se toto­dată în discuții metodele folosite atît de unii, cit și de alții. In ace­lași scop, la T.B.C.­Bacău se edi­tează lunar un buletin tehnic infor­mativ,­ în­ care sînt tratate o serie de aspecte constatate pe șantiere de unitățile C.T.C. și sunt indicate măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea deficiențelor. Stimularea materială a mincito­­riilor care execută lucrări de cali­tate bună și foarte bună a stat, de asemenea, în preocuparea unor ser­vicii C.T.C. Astfel, la propunerea controlului tehnic de calitate din Trustul de instalații-montaj nr. 21 și din întreprinderea nr. 4-Arad a T.R.C.L.-Banat, o serie de munci­tori au fost premiați pentru calita­te excepțională. La întreprinderea de construcții poduri, cu acordul conducerii, C.T.C. a inițiat între șan­tiere o întrecere cu premii pentru obținerea celor mai buni indici de calitate, elaborîndu-se în acest scop un regulament intern, în care s-au fixat obiectivele întrecerii și crite­riile pentru stabilirea punctajului ; la sfîrșitul anului trecut, câștigăto­rilor li s-au acordat premii în va­loare de 22.000 lei. Practica a dovedit că recepția pe faze de lucrări constituie un mij­loc eficace de îmbunătățire a cali­tății execuției. In acest sens trebuie relevată măsura luată de Direcția generală de construcții din Minis­terul Transporturilor și Telecomu­nicațiilor, care a introdus la uni­tățile subordonate obligativitatea e­­fectuării recepției pe faze, elaborînd în același timp instrucțiuni amă­nunțite, prin care se stabilește com­ponența comisiilor pentru recepția fiecărei faze în parte, la fazele im­portante participă obligatoriu și or­ganul C.T.C. La T.R.C.-Bacău, prin grija serviciului C.T.C. s-au tipărit formularele necesare și se urmăreș­te predarea lucrărilor cu proces­­verbal, de la o echipă la alta, în­­scriindu-se remedierile și comple­tările ce rămân de efectuat. In afară de aspectele pozitive a­­rătate mai sus, în activitatea unor C.T.C. s-au constatat și o serie de lipsuri, care­ în final se reflectă în calitatea lucrărilor. Astfel, unităților C.T.C. nu li s-a asigurat în toate cazurile o organi­­zare corespunzătoare sarcinilor. Spre exemplu, la Trustul nr. 1 al Ministerului Industriei Construcții­lor, pe cele mai multe șantiere au fost numiți responsabili cu calitatea dintre tehnicienii cu sarcini directe în producție (maiștri, șefi de lot și chiar șefi de șantiere), a căror ac­tivitate pe linie C.T.C. se rezumă la raportări periodice, formale, pe baza unei teme-șabromi. Este evident că în această situație, controlul teh­nic de calitate și-a pierdut eficien­ța, iar unitatea C.T.C. a trustului — funcționînd la sfîrșitul anului trecut cu numai doi controlori pen­tru 27 șantiere importante — nu a putut cuprinde sarcinile și a­ fost nevoită să-și limiteze activitatea la sondaje pe unele șantiere și, în spe­cial, la cercetarea unor reclamații sau sesizări primite din exterior... . ing. EMANOIL BLUM , din Inspecția de Stat în construcții — C.S.C.A.S. (Continuare în pag. 3-a) La fabrica de ciment „Victoria socialistă“-Turda Cuptoarele rotative de clincher sunt căptușite în interior cu cărămidă din șaimot de diverse refractarități, iar in zona de ardere unde temperatura este cea mai ridicată, 1450—1500 ° C, se face o căptușire din cărămizi speciale care, in afară de refractaritate, trebuie să îndeplinească și alte condiții ca : rezis­tența la șoc termic, la agresivitatea chi­mică a materialului ce se arde, rezis­tența la uzură prin contactul cu mate­rialul ce se pregătește etc. Deci, cea mai expusă uzurii este zona de ardere, pentru care se caută materialul cel mai adecvat. Durata unei căptușeli mai de­pinde, în afară de calitatea cărămizi­lor, de starea mecanică a cuptorului, de felul materialului care se arde, ca și de modul de exploatare a agregatu­lui și de condițiile în care se execută zidăria cuptorului. In general la toate cuptoarele rota­tive de clincher zonele de ardere sunt zidite cu cărămizi din forsterită, cro­­momagnezitice sau din magnezită indi­genă (în curs de experimentare). Zonele de ardere ale cuptoarelor din întreprin­­derea noastră sunt zidite cu cărămizi din forsterită și cromomagnezită. Dura­ta de funcționare a căptușelilor cuptoa­relor a crescut de la an la an, datorită pe de o parte îmbunătățirii calității cărămizilor fabricate de „Proletarul“­­Turda, și pe de altă parte ridicării ni­velului tehnic de reparare, zidire și exploatare a acestor agregate. Durata căptușelii de forstelită a atins 500—683 zile de funcționare, iar zidăriile execu­tate la cuptoarele tip 23 August în anul 1960 funcționează și în prezent în bune condiții, depășindu-se astfel 750 de zile de întrebuințare. Metodele noastre de muncă care au dus la această creștere a duratei de funcționare a căptușelilor, respectiv la o funcționare continuă a cuptoarelor sínt: — la repararea cuptorului se verifică în amănunt starea mecanică, asigu­­rîndu-se astfel un mers continuu din punct de vedere mecanic; — exploatarea cuptoarelor se face de către un colectiv cu nivel tehnic ridicat, ce urmărește și respectă cei mai buni parametri de funcționare a cuptoarelor și care a introdus proteja­rea zidăriei cu un strat compact și re­zistent de lipitură­­ — zidăria este verificată pe toată lungimea cuptorului, efectuîndu-se son­daje, în special în zona de ardere; — alegerea și sortarea cărămizilor înainte de înzidire, precum și respec­tarea rosturilor de dilatare de 2—3 mm intre cărămizi; — prepararea mortarului ca și mo­dul conștiincios de lucru al colectivului de zidari contribuie la mărirea duratei de funcționare a căptușelii. L­a pornirea unui cuptor, după repa­rație, cu o zidărie nouă, nu se mani­festă fenomenul de căpăcire a cărămi­zilor, datorită respectării rosturilor de dilatare dintre cărămizi. Pragurile cuptoarelor, care în alte fabrici cauzea­­ză dese opriri, sunt executate din cără­mizi special fasonate, astfel că neajun­surile căderii pragurilor sunt complet înlăturate. Efectul măsurilor aplicate se vădește și după starea actuală a cărămizilor de cromomagnezită zidite în 1960, care vor mai putea fi între­buințate încă cca. 6 luni de zile. Menționăm echipa de zidari, harnică și conștientă, condusă de maistrul Ludovic Török, care execută lucrări de bună calitate și la timp. Din rîndurile ei se evidențiază: Adalbert Köntös, Gavrilă Nagy, Karol Skorca, Dăni­­lă Copil. In aceste realizări se reflectă efortul întregului colectiv care contri­buie la mărirea duratei de funcționare a căptușelilor cuptoarelor în scopul obținerii a mii de tone de ciment în plus peste sarcina planificată. ing­. ALEX. BUDA șeful serviciului tehnic de la Fa­brica de ciment „Victoria socia­listă“-Turda. Anul cii-ar-6Q7 * « pagini 25 Dani Sîmbătă 2 iunie 1962 Carnet reșițean • In perioada aprilie 1961 — aprilie 1962, constructorii din cadrul șantieru­lui nr. 57 Reșița al T.R.C.L.­Banat au dat în folosință în orașele Reșița, Anina, Bocșa și în comuna Dognrecea, 30 blocuri cu un total de 750 apartamente. • Recent, în zona baracamente a ora­șului nou din Reșița s-au atacat funda­țiile unui nou bloc cu 60 apartamente. Acesta este primul bloc din cele 6 care se vor construi aici din panouri mari pre­fabricate. Toate blocurile vor fi termi­nate pînă la sfîrșitul anului. • Succese remarcabile obțin electri­cienii de la sectorul de montare al I.C.M.M.R. Ei au terminat cu trei zile mai devreme instalația de semnalizare și telefon, instalația de lumină de la stația de încărcare. La silozul de primire cocs­­calcar se efectuează probele aparatajelor automate. Probe se fac și la corpul prin­cipal al stației de conexiuni și trans­formare. • Șoferul Nicolae Szilagy, de la I.C.M.M.R., a parcurs cu autocamionul pe care îl conduce 143.000 km fără re­parații capitale ; peste 126.000 km fără reparații au parcurs și șoferii: N. Dodan și P. Duță. Ingrijindu-și permanent ma­șinile și gospodărind cu grijă carburanții și lubrifianții, ei au reușit să economi­sească peste 251.000 lei la cheltuielile de reparații, 26.000 1 benzină și 640 t ulei. Pentru realizările lor deosebite, cei trei șoferi au fost premiați. IULIAN POPESCU corespondent Importante investiții la C. I. L.­Pipera Peste 850 de constructori de la Trus­tul nr. 1—București lucrează la crearea unor noi capacități de producție în ca­drul Complexului de industrializare a lemnului de la Pipera. Aici se constru­iesc o fabrică de înnobilare a plăcilor PFL prin melaminare și emailare (10.000 tone lan) și o fabrică de binale (400.000 mp uși și 200.000 mp ferestre lan), pre­cum și o serie de clădiri anexe, rețele ș a. In prezent, după 3 luni de la atacarea lucrărilor de bază, la hala fabricii de înnobilare (250x54 m) a început turnarea primului tronson, cu scheletul de rezis­tentă monolit; în sectoarele cu schelet prefabricat s-au turnat complet funda­țiile, la tronsonul 5 s-au montat stîlpii și se pregătește ridicarea arcelor. Fun­dațiile sunt terminate și la hala fabricii de binale (350x54 m), unde a început și montarea stîlpilor. Intr-un stadiu avansat se află construc­ția pavilionului de pompierie și a atelie­rului mecanic, care vor fi semifinisate pentru a fi folosite în cadrul organizării de șantier. La chemarea colectivului de la lotul 2, pe șantier se desfășoară întrecerea socialistă intre loturi pentru câștigarea steagului roșu de fruntaș. Printre cele mai vrednice brigăzi de pe șantier se numără cele conduse de: zidarul Gh. Gheorghe, instalatorul I. A­­lexandrescu, betoniștii D. Banu și D. Giurea, dulgherii G. Enache și Andrei Bodo, fierar-betonistul Șt. Argintari. Fotografia prezintă un aspect de la tensionarea cablurilor la grinzile-arc de acoperiș ale halei fabricii de înnobilare, compuse din elemente prefabricate asam­blate prin precomprimare. Resursele locale pot fi mai bine valorificate Pentru a contribui la îmbunătățirea aprovizionării șan­tierelor din regiunea Crișana de către unitățile indus­triei locale a materialelor de construcții, redacția ziaru­lui „Constructorul“, cu sprijinul Comitetului executiv al Sfatului popular regional, a organizat recent o consfă­tuire pe tema valorificării resurselor locale în vederea sporirii producției și lărgirii sortimentelor de materiale. La consfătuire au participat tovarășul Ing. Florian Vaida, vicepreședintele Comitetului executiv al sfatului popular regional, conducerile T.B.C. și D.S.A.P.C.—Crișana, ju­cători ai unităților industriei locale. Volumul lucrărilor de construcții din regiunea Crișana — sporit față de alții trecuți ,cerințele de calitate, preț de test și ritm de execuție fac ca problema aprovizionării cu materiale să fie de mare actualitate. Șantierele din regiune au nevoie de cantități spo­rite de materiale de construcții cu proprietăți superioare livrate în mod ritmic, potrivit necesităților de desfă­șurare a­ lucrărilor. in această privință, unitățile industriei locale au depus e­­forturi, de multe ori încununate de succes. In privința­­ cărămizilor — mate­rialul cel mai solicitat — începutul a fost făcut în 1960, cînd la Fabrica „Crișana“ s-au produs primele canti­tăți de cărămizi eficiente (24Qx1l5x­63 mm, cu 17,6% goluri), care în 1961 aveau să fie folosite la blocul­­tum din cvartalul­ de locuințe 23 Au­gust din orașul Oradea. Ulterior, „Cri­șana“ a livrat și alte tipuri de că­rămizi­ eficiente. Noile sortimente au fost fabricate cu prețul unor eforturi m­eritorii; ceramiștii au trebuit să în­vingă greutățile generate de lipsa uti­lajului și materialului adecvat. Ținînd seama de experiența dobîn­­dita în 1961, anul acesta in regiune au fost­ procurate 5 prese vacuum. Trei dintre ele au fost repartizate Fabricii „Crișana“, iar celelalte două — la Sîntana și Șimleu. Di­n păcate, aceste utilaje n-au corespuns întru totul ce­rințelor. De aceea, pentru a spori ca­pacitatea preselor au trebuit făcute anumite modificări (înlocuirea palete­lor roalaxorului cu un șnec continuu,­­prelungirea axei malaxorului ș.a.), care,, dacă în perioada respectivă au perturbat oarecum producția fabricilor, vor permite în viitorul apropiat, reali­zarea a 15.000 cărămizi pe schimb. In cursul acestui trimestru, la­­ „Crișana“ a început și fabricarea blocurilor de beton cu agregate ceramice. Așa cum se prezintă acum situația, unitățile industriei locale dispun de forțe și mijloace pentru a acoperi ce­rințele de cărămizi ale T.B.C. Sub semn de întrebare a rămas încă aco­perirea necesarului de blocuri cerami­ce (folosite îndeosebi la lucrări agro­zootehnice), deoarece actuala capaci­tate de producție (20.000 buc. pe lună) este mică față de nevoile șantierelor. Condițiile create producției de cără­mizi trebuie valorificate cu pricepere și simț de răspundere. La sfîrșitul a­­nului trecut și în primul trimestru al acestui an, întreprinderea de industrie locală „Crișana“ nu și-a respectat in­tegral obligațiile contractuale față de T.B.C. Situația aceasta a făcut ca o seamă de lucrări, cum sînt blocurile din Piața București—Oradea, școala cu 24 săli de clasă din Oradea, labo­ratorul pentru Fabrica „Refractara“ — Aleșd și o seamă de obiective în gos­podăriile de stat să fie întîrziate. Deficiențe de acest gen încep să-și facă apariția și în aprovizionarea cu alte materiale. Tuburile de beton de 200 și 250 mm diametru încă n-au fost contractate. Pentru ca întreprin­derea „7 Noiembrie“ să accepte satis­facerea comenzi de mozaic, a fost ne­voie de repetate intervenții. Filerul de calcar livrat de moara de la Rontău nu are finețea de măcinare prevăzută de STAS, ceea ce duce la un consum sporit, ridicind prețul de cost al îm­­brăcăm­inților asfaltice. Necazurile cele mai mari­­ le pro­voacă însă produsele de balastieră. Unitățile de producție ale industriei locale nu pot satisface cerințele con­structorilor nici sub aspectul ritmici­tății și, mai cu seamă, nici sub as­pectul sortimentelor. Așa că s-au creat unele situații cu totul nefirești. Pentru lucrările de la Șimleu, de pildă, con­structorii se aprovizionează cu mate­riale de masă de la balastiera Jibou (reg. Cluj), pentru cele de la Criș și Ineu — de la Ghioroc (reg. Banat), pentru cele de la Marghita — de la Apa (reg. Mureș—Autonomă Maghia­ră). In cele mai multe cazuri, prețu­rile acestor produse depășesc prețurile din deviz. Altă consecință. La șantie­rul blocurilor din Piața București s-a creat un stoc de pietriș, rezultat din ciuntirea balastului folosit la prepara­rea betoanelor, care va trebui evacuat cu prețul unor cheltuieli suplimentare. Toate acestea, la care se adaugă și întreruperile din lipsă de agregate, stînjenesc activitatea șantierelor. Cum se poate rezolva problema ? T.R.C.— Crișana cere de multă vreme să i se încredințeze o carieră, pe care să . O. CIMPEANU (Continuări in pag. 3-a) 1 Iunie ziua internațională a copilului 1 Iunie. Cu adîncă, cu fierbinte dra­goste se îndreaptă gînduri luminoase către copiii noștri­ 1 Iunie — ziua co­piilor lumii. Acum mai bine de 40 de ani, unul dintre primele decrete ale Puterii So­vietice consemna minunatele cuvinte: „Să păstrăm pilului mama ca­și mamei copilul“. Și, tot ceea ce s-a făcut, ceea ce se face în Uniunea Sovietică, în ță­rile lagărului so­cialist dovedește consecvența cu care sunt înfăptuite , indicațiile leniniste. Pentru a putea realiza o compara­ție, să facem o scurtă incursiune în trecut. Amintim­ de loc vesele: mi­lioane de copii fără copilărie, sute de mii de copii care mureau înainte de a intra în al doilea an de viață. Case de naștere, școli, grădinițe ? Toate acestea erau noțiuni aproape necunos­cute in trecut multor locuitori ai țării noastre de la orașe și sate. Ne puteam „mîndri“ in schimb cu unele „recor­duri“ : al mortalității infantile, al fe­meilor care mureau la naștere — triste dovezi ale condițiilor inumane, ale nepăsării față de om, generate de o­­rînduirea burgheziei și moșierimii. Astăzi, în țara noastră, regimul de­­mocrat-popular a ridicat grija față de copii la locul ce i se cuvine. Ocroti­rea și educarea lor au devenit o cau­ză a întregului popor, o chestiune de stat. S-a dezvoltat o largă rețea de instituții pentru educarea și îngrijirea sănătății copiilor. Copiii noștri simt din plin grija partidului. Ei trăiesc zile senine, într-o țară socialistă. Lor, viitorilor constructori ai comunismului, le sînt hărăzite îndrăznețe planuri fău­rite azi: ziua lor de mîine, a întregu­lui popor, se naște din uriașele trans­formări, înscrise pe răbojul zilei de azi. Dar, copilărie înseamnă și pace, înseamnă liniștea jocului, a zîmbetu­­lui fericit, neumbrit de spaime. Numai într-o lume fără războaie, sub un cep niciodată întunecat de norii ame­nințători ai exterminării oamenilor, copiii,vor crește, se vor instrui, apti­tudinile și talentele lor vor fi folosi­toare omenirii. 1 Iunie e ziua în care, o dată mai mult, se ridică întru apărarea drep­tului la copilărie, viață, fericire mi­lioane de oameni de pe tot cuprinsul globului, afirmînd hotărîrea de a lupta­­ împotriva acelora care pregătesc ma­melor, copiilor, popoarelor, din nou lacrămi și suferințe, foamete, mizerie — noi războaie. Pentru 1­­ Iunie, Ziua Internațională a­ copilului, gînduri luminoase de li­niște și pipel Pentru copii, toată grija ! Mama, muncitoare la o între­prindere de construcții, este fericită că fetița ei, prezen­tată la controlul medical periodic, — este pe deplin sănă­toasă și se dezvoltă normal, foi»­­c, MIERLESCU O rază de soare în mijlocul florilor — delicată imagine artistică din spectacolul pregătit de copiii din cercul de balet al clubului „Constructorul­'-București. V. DUMITRU epres pondera­­ —. Cu planul semestrial îndeplinit Roman Dezvoltînd larg întrecerea socialistă și folosind din plin forțele de produc­ție, colectivul întreprinderii de con­strucții nr. 3-Roman a T.R.C.-Bacău și-a îndeplinit acum cîteva zile sarci­nile de plan pe semestrul 1 al anului 1962. Cheia succeselor obținute de cons­tructorii romașcani — care, în afară de realizarea planului valoric semes­trial, au dat in folosință pînă în pre­zent peste 100 de apartamente înainte de termen și, au pregătit pentru re­cepție încă o serie de obiective — o constituie aplicarea măsurilor tehnice­­organizatorice care au stat la baza întregii activități a întreprinderii. Folosind pe scară din ce în ce mai largă prefabricatele și mecanizind procesele de lucru, executând toate lucrările pe bază de grafice și asigu­­rind aprovizionarea la timp cu mate­rialele necesare, constructorii și-au depășit tonă de lună sarcinile de plan, dînd în același timp lucrări de bună calitate. Prin economisirea materialelor reducerea duratei de execuție, în pri­mi­mele 4 luni ale anului au fost rea­lizate economii la prețul de cost de 186.000 lei. Se evidențiază prin efor­turile depuse muncitorii: Ion Recea­nu, Vladimir Bărbieru, Ștefan Brînză, Vasile Iftimie și alții, precum și mai­ștrii Carol Barta, Ion Butnaru, Ion Mihăilă și alții. V. VASI­LE și ing. C. ACIOBANIȚEI corespondenți Turda Datorită întrecerii socialiste muncii politice de masă dusă de co­și­muniștii din întreprindere, care prin exemplul lor au antrenat pe majori­tatea lucrătorilor pentru a obține re­zultate cit mai frumoase, colectivul întreprinderii de prefabricate din be­ton . Turda a realizat planul pro­ducției globale și cel de marfă pe semestrul I­in ziua de 24 mai, cu 37 zile mai devreme. Din comparația volumului de pro­ducție fizică realizat în 1962, pînă la 21 mai, față de aceeași perioadă a anului 1961, rezultă că el a crescut cu 2743 mc, echivalent cu planșeele necesare pentru 550 de apartamente. Această creștere a producției a fost realizată pe același spațiu de producție, nu­mai datorită bunei organizări a pro­cesului tehnologic și a locurilor de muncă. Pînă la sfîrșitul semestrului, întreprinderea va da peste plan 36000 mc beton prefabricat, ceea ce echiva­lează cu planșeele necesare pentru 720 apartamente. Realizările de mai sus au dus la reducerea simțitoare a pre­țului de cost, obținându-se în plus economii în valoare de 363 000 lei, și beneficii peste plan — 331.000 lei. Gospodărind cu grijă materialele s-au înregistrat economii la agregate de 236 mc, la ciment 4 tone, iar la oțel-beton — 40 tone. S-au evidentiat brigada de fierar-betoniști condusă de comunistul Stoica Tudor și maistrul Ion Anghel. Acesta nu constituie insă un caz izolat în întreprinderea noas­tră. In fiecare secție și atelier se poa­te observa o preocupare permanentă pentru îmbunătățirea calității produse­lor și buna gospodărire a materiale­lor. Legat de economia de materiale tre­buie să arătăm efortul depus de bri­gada de lăcătuși condusă de Iov. K­ail Gadar, un bun meseriaș și organiza­tor, care execută parte din confecții din materiale vechi și totuși dă lu­crări de bună calitate. O contribuție de seamă au adus consfătuirile de producție pe grupe sindicate, la care comitetul sindica­tului depune o muncă susținută. Executarea la timp și în bune con­diții a reviziilor și reparațiilor capi­tale ale utilajelor a permis o exploa­tare rațională. Cu toate că parcul de mașini de ridicat și utilaje a crescut an de an, numărul personalului de în­treținere, exploatare și conducere de la serviciul mecanic-șef, condus de ing. Octavian Rațiu, nu a crescut propor­țional. Printr-o bună repartizare pe locurile de muncă și prin ridicarea calificării personalului s-a reușit insă ca toate mașinile și agregatele să funcționeze bine, să nu înregistrăm stagnări, realizind o producție rit­mică. Pe lingă șeful secției, ing. Oc­tavian Rațiu, s-au evidențiat tov. Ni­colae Luparu, șef de brigadă la me­canici, Dumitru Greța și Ioan Gyulai de la revizii, Eugen Maier și alții. Și celelalte ateliere anexe, ca tinichi­­gerie, timplărie, au alimentat la timp secțiile de producție cu coiraje de buni calitate, contribuind la succesul colec­tivului. Avînd condițiile create, brigăzile de betoniști au înregistrat zi de zi succese în muncă, realizind planul rit­mic și de calitate. Brigăzile conduse de tov. Ludovic Voniga, L. Ferenczi, Iosif Kopeczi, Alexandru Incze, Leon Moldovan, Vasile Muntean, Ioan Ne­grea, Eremia Gongan, Vasile Hirișcău, Vasile Sipoș, Ioan Dorda și C. Vlă­­doiu s-au situat in fruntea întrecerii. Atenția deosebită acordată îmbună­tățirii calității produselor a făcut ca reclamațiile de la beneficiari, pe pri­mele 4 luni ale anului 1962, față de aceeași perioadă a anului 1961 să scadă cu 80%. Rebuturile au fost reduse cu 46%, productivitatea muncii a crescut, față de plan, cu 8,22%, iar cîștigul mediu pe muncitor față de 1961 a crescut cu 4,1%. ION ANGHF.L1 din subredacția noastră volut­a­tară de la Turda SCHIMB DE EXPERIENȚĂ In aceste zile, la Timișoara se des­fășoară un schimb de experiență ,pe teme tehnico-economice, organizat de C.S.C.A.S și Ministerul Finanțelor. Participă: T.R.C.—Hunedoara, T.R.C.— Cluj, T.R.C.-Crișana, și gazdele — T.R.C.L.-Banat. PREMIERĂ LA NOUL CINEMATO­GRAF Zilele tecute, la Oradea a avut loc prezentarea filmului sovietic,­­ „Omul amfibie“. Spectacolul a inaugurat noul cinematograf cu 400 locuri, exe­cutat de constructorii­ de la T.R.C. după proiectul elaborat de Ig.S.A.P.C.­­Crișura. In semn de prețuie pentru efortul­rile depuse, la premieră au fost invi­tați și cițiva constructori și proiec­tanți. In calitate de spectatori au fost prezenți in sală Ștefan Kemec­­sei — șeful șantierului, maistrul Lai­dislau Balogh ș. a. EXCURSIE DOCUMENTARA La D.S.A.P.C.—Crișana, excursiile documentare au tradiție.. Și în acest an, un grup de cca. 40 de proiectanți arădeni întreprind o cursie, cu prilejul căreia frumoasă ex­vor vizita șantierele și noile constucții de la București, litoralul Mării Negre, Ga­­lați, Iași, Onești Brașov, ș.a.

Next