Constructorul, iulie 1963 (Anul 15, nr. 704-707)

1963-07-06 / nr. 704

2 Apar roadele schimbului de experiență Introducerea tehnicii noi constituie o preocupare permanentă a colecti­velor din unitățile de materiale de construcții ale întreprinderii indus­triale raionale — Fájára?. In acest an s-a preconizat ca us­carea produselor la fabrica de țigle nr. 1 din Făgăraș să se realizeze in uscătorii-tunel. Dar parametrii optimi n-au putut fi stabiliți incă, din cauza plasticității excesive a materiei pri­me. De aceea au fost necesare unele soluții care să asigure, pe lângă în­deplinirea planului și reducerea pre­țului de cost, îmbunătățirea calității ți reducerea procentului de rebuturi. In rezolvarea acestei probleme, con­ducerea întreprinderii (director Par­­tenie Hidoș, inginer-șef Traian Lun­­caru), s-a orientat spre fasonarea la cald a țiglelor trase. La presa „Rema Gürlitz“ a fost montat un malaxor cu șnecuri pentru aburire, construit din 2 cămăși concentrice In care a­­burul (ce vine printr-o conductă de &­4‘‘) se introduce direct între cămăși printr-un injector, iar prin alte 8 in­­jectoare ia contact direct cu argila. Pe partea superioară a malaxorului este montat un vasț alimentator al șnecurilor, angrenat de un pinion, întregul sistem de aburire este acțio­nat de un motor electric de 4,5 kW cuplat cu un reductor de 1­9, avînd ca tracțiune — lanț Gali. Aburul nece­sar este furnizat de un cazan care lucrează cu o presiune de 4 at. Cu acest sistem de aburire, in pri­mul trimestru, s-a reușit să se obțină la produsul ieșit pe gura presei, temperatură de 35 °-40 ° C. Acest lucru­­ a permis să se lucreze, in timpul ier­nii, la o temperatură extrem de scă­zută, deși unitatea nu dispune de ca­meră de dezgheț, să se îmbunătă­țească calitatea produsului, odată cu reducerea timpului de uscare. Țigla ieșită din presă la temperatura ară­tată mai sus, pierdea mare parte din căldură pînă ajungea la tunele, sau uscătoriile semikeller, deoarece par­curgea o distanță de 30-40 m prin aer liber. Schimbul de experiență organizat de M.I.C. la fabrica de țigle și că­rămizi „Hercules“-Tîrnăveni, la sfir­­țitul lunii mai a.c., a dat posibilitatea conducerii întreprinderii din Făgăraș, să-și îmbogățească cunoștințele în pro­blema fasonării la cald cu ajutorul aburului a produselor ceramice și să se convingă de eficacitatea economică a acestui sistem. In prezent se lucrează intens la transformarea liniei tehnologice exis­tente, pentru a se aplica în condi­ții din cele mai bune noul procedeu. La cazanul care furnizează apa de fasonare în­ colergangul presei de pastă, s-au montat două arzătoare de gaz metan, incălzindu-se astfel materia primă încă înainte de a a­­junge în presă de calupuri. Avantajul constă în faptul că se ajută dizolva­rea granulelor din argilă, ceea ce va permite ca in viitor să se lucreze cu materie primă nemacerată. Deasu­pra irșalatorului instalat la presa „Rema Gürlitz“ se vor­ monta o pere­che de valțuri conice, care vor face ca în malaxorul cu șnecuri materia primă să nu intre sub formă de ca­lup, ci sub formă de pastă, ceea ce va permite încălzirea argilei la o temperatură mai ridicată. .In­miiiiiiiiiiuiiiitiiiiiiiiuiiiimiiiiiiiiimiiiinii­­ii SA I. I. R. FĂGĂRAȘ­ ­'imi mi miiiimiimiiiimi uimim mim miiiiii­iii­ Cazanul de abur care lucra cu o presiune de numai 4 at, va fi înlo­cuit cu un cazan cu o suprafață de încălzire de 25 mp și care va lucra cu o presiune de 6,5 at. Cu aceste modificări se va ajunge ca țiglele să aibă la ieșirea din pre­să o temperatură de 65 °-70 ° C și poate chiar mai mult. Admițind că pînă la introducerea vagonetelor în tunele sau uscătoriile semikeller temperatura țiglelor va scă­dea cu cca. 30 °-35 ° C, la introducerea în uscătorii tot vor avea o tempera­tură ce va permite scurtarea ciclului de uscare cu cel puțin 25-30%. Ast­fel randamentul acestor uscătorii va crește cu 25%. De reținut că toate aceste modifi­cări se fac cu resursele interne ale întreprinderii, fără a se recurge la investiții costisitoare. Prin trecerea la fasonare la cald cu ajutorul aburului a produselor ce­ramice și cu unele modificări ce se vor aduce tunelelor — formarea a trei baterii de exhaustoare — credem că se vor putea stabili și parametrii optimi pentru regimul de uscare. Tot in urm­a schimbului de expe­riență de la Tirnăveni, s-a trecut la înlocuirea vechilor arzătoare îngropate de la cuptorul „Hoffmann" cu arză­toare laterale. Această modificare va aduce o micșorare simțitoare a con­sumului de gaz metan, contribuind la reducerea prețului de cost al pro­duselor. Tot in legătură cu introducerea tehnicii noi, trebuie să arătăm și o altă realizare: turnarea formei pen­tru presarea coarnelor, din compoziție în loc de ipsos albastru. Prin acest sistem — inovația arzătorului Enache Vasile — se economisește o impor­tantă cantitate de ipsos albastru și crește totodată productivitatea muncii ca urmare a evitării întreruperilor pentru turnarea formelor din ipsos. Desprinderea produsului de pe for­mă se face foarte ușor, folosindu-se o emulsie compusă din: 1 kg petrol (?i= 200 gr stearină. Soluția se utilizea­ză caldă. Pentru a spori în continua­re productivitatea presei de coarne tip Sighișoara — s-a adăugat, pe a­­celași ax, încă o formă, lucrîndu-se alternativ de către 2 echipe. Manifestind o grijă deosebită față de introducerea și răspîndirea tehni­cii noi, de ridicarea cunoștințelor pro­fesionale ale muncitorilor, colectivele întreprinderilor industriale raionale producătoare de materiale de cons­trucție, vor putea îndeplini sarcinile de plan, reduce prețul de cost și Îm­bunătăți calitatea produselor. CAROL BALLA tehnolog pe ramură la I.I.R.-Făgăraș N. R. Din literatura de specia­litate și d­i­n experiența practică s-a tras concluzia că folosiirea calupurilor de argilă cu o umi­ditate ridicată, adăugarea apei în provenită din colergang, influențează funcționarea valsu­rilor, care lucrează mai bine cu o argilă cit mai uscată. In ma­laxorul cu șnecuri, argila trebuie să intre în formă de granule sau argilă laminată la 1—2 mm. De asemenea, trebuie știut că o țiglă — care are la ieșirea din presă 65—70 ° C pierde în timp de o oră cca. 90 g apă, temperatura ei atingînd pe cea a mediului ambiant. Printre muncitorii bine pregătiți de la atelierul mecanic, se află utemistul An­drei Oiroitoxlu. Ci­tește mult, studiază cărți și reviste teh­nice, caută perma­nent noul In produc­ție. In prezent lu­crează la o nouă inovație, dispozitiv,­­la frezat roti conice. Fototext : I. FIERARU coresp. Placajul ceramic la blocu­rile de locuințe s-a dovedit a fi practic și estetic. Cele 6 blocuri construite de între­prinderea de construcții-montaj nr. 2 pe bd. Muncii din Bucu­rești, vor avea fațadele la­terale finisate cu placaj ce­ramic, în fotografie , echipa de zi­dari condusă de Ion Craina, de la șantierul la Balta Albă, executând finisajul fațadei la­terale a blocului 31, cu cără­mizi de placaj. nfluența calității nisipului asupra calității geamului este hotăritoare, întrucît, în procesul de fabrica­ție a geamului, nisipul cuarțos reprezintă cca. 70% din totalul materiilor prime.­­­­ Principalul furnizor de nisip al fabricilor de geamuri este ca­riera „Sticloval“ de la :Vălenii de Munte a Fabricii de geamuri Scăe­­ni. Nisipul livrat de această carieră nu s-a ridicat încă la un nivel corespunzător, ceea ce face ca, în general, geamul produs cu aju­torul lui să aibă o culoare pronunțată verzuie, transmisia luminii să fie slabă, proprietățile optice să nu se ridice la un nivel superior. Creșterea simțitoare a producției de geamuri, cerințele mereu sporite pentru o calitate su­perioară au impus luarea de măsuri pentru dezvoltarea și modernizarea carierei de la Vălenii de Munte. In acest scop au fost în­vestite sume importante. Valoarea totală a investițiilor preconizate la „Sticloval“ se ridică la cca. 44 milioane de lei. Cea mai mare parte din această sumă a fost cheltuită, însă re­zultatele scontate prin proiectul întocmit de I.P.C.M.C. (șef de proiect ing. P. Ghinescu) nu au fost obținute. Era prevăzut ca încă din 1957 la punctul Frînghiești să se obțină 200.000 t. de nisip, anual, cantitate care nu se realizează nici în prezent. De menționat, că lucrările se tergiversează încă din 1954 și nu se știe încă cind vor fi terminate. Faptul că prevederile proiectului nu au fost îndeplinite a obligat colectivul acestei cariere să caute tot felul de soluții provi­zorii pentru asigurarea sarcinilor de plan, mai mari de la an la an. Eforturile au fost încununate de succes. S-au realizat cantită­țile necesare, insă, în detrimentul unei exploa­tări raționale și de calitate.. La punctul Frîn­ghiești exploatarea a fost complet irațională, căutându-se doar stratul de nisip, fără să se facă descopertarea corespunzătoare și evacua­rea sterilului, astfel ca să se poată exploata în trepte. E adevărat, nu au existat nici mij­loacele de încărcare și transport necesare (în această privință o vină poartă și direcția ge­nerală tutelară, care nu a sprijinit suficient fabrica pentru obținerea excavatorului și auto­basculantelor necesare), dar s-ar fi putut stu­dia posibilitatea evacuării sterilului cu un releu de benzi transportoare sau­­ alt sistem eficient. Proiectul de exploatare, nici astăzi, după cca. 9 ani încă nu e definitivat. Mereu survin modificări, bineînțeles costisitoare, iar rezul­tatele nu se văd. In această problemă se țm­ fabricilor de geamuri, nisip de calitate superioara pune crearea unui colectiv lărgit de specia­liști, invitați și de la alte­ sectoare, care să cadă de acord asupra unei soluții, corespun­zătoare, moderne, eficiente. De asemenea, șeful de proiect are datoria să acorde asis­tența tehnică lucrărilor, pe parcurs, nu să aș­tepte să fie invitat. Tot legat de dezvoltare e și problema sta­ției de spălare și înnobilare a nisipului, în curs de montare. Deși la stația pilot nu s-au putut trage concluzii definitive, nu s-a găsit pui de la Vălenii de Munte are un conținut ridicat de oxid de fier. Prin procesul tehnolo­gic de spălare și înnobilare acest procent ar putea fi redus simțitor dacă s-ar respecta a­­num­ite condiții, dintre care esențială este evitarea în fluxul tehnologic a utilajelor, dis­pozitivelor, uneltelor din material feros. De asemenea, transportul, manipularea, depozita­rea, gospodărirea nisipului trebuie făcută cu multă grijă. La fel de periculos ca oxidul de fier pentru calitatea geamului este granulația De curînd, la cariera „Sficlovul”-Vălenii de Munte a Fabricii de gea­­­­m­u­ri Scaeni, a avut loc o conferință tehnică pe tema calității nisipului, , organizata ,de D.G.I.S. din M.I.C. La lucrări au participat delegați ai fa­­­­ricilor de geamuri din M.I.C. și de sticlărie din Ministerul Industriei Ușoare, specialiști de la diverse departamente și institute de cercetări­ și proiectări,­­reprezentantul Institutului politehnic.­­ Au fost prezentate 3 referate - INFLUENTA CALITATII NISIPULUI ASUPRA CALITĂȚII GEAMULUI (ing. C. Krupenschi din M­I­C.) ; POSIBILI­TĂȚI DE ASIGURARE A INDUSTRIEI GEAMULUI SI STICLĂRIEI CU NISIP DE CALITATE SUPERIOARA T ing. G. Ciubucă, ing.-șef adjunct al Fabricii de geamuri Scăeni). NOI ZĂCĂMINTE DE NISIP LUATE IN CONSIDERARE­A PENTRU INDUSTRIA DE GEAMURI (ing. Tențulescu - I.P.C.M.C.) ^ v lucrările au fost interesante, ridicîndu-se la un înalt nivel tehnic, iar Ipîpo discuții s-au desprins o serie de probleme importante, din care o parte menționăm în cele ce urmează, vii nici reactivul chimic potrivit, s-a construit stația cu 6 celule de flotoabraziune, care va deservi cariera, fără a se mai continua stu­diile pentru punerea la punct a tehnologiei, pentru găsirea reactivului optim. Pînă la terminarea lucrărilor de investiții mai există o serie de probleme care condițio­nează exploatarea actuală și care vor fi va­labile și în viitor. Este vorba de evitarea im­­purificării nisipului in diferitele faze prin care trece pînă ajunge in vagoane. Se știe că nisi­acestuia și conținutul în alumină, dar mai ales variațiile acestora de la lot U lot. Culoarea verzuie, ondulațiile sunt efectul inconstanței aluminei și a variațiilor granulometrice care dau și defecte de topire. De aceea, este strict necesar ca nisipul să fie depozitat pe loturi omogene, iar fiecare transport să fie însoțit de certificatul de calitate respectiv. Controlul tehnic de calitate trebuie să manifeste o mare exigență pe întreg fluxul tehnologic. In depozite s-ar putea monta cite o bandă transportoare care să descarce nisipul din auto­camioane," "făr­ă ca acestea să mai intre în depozit, impurificind nisipul. In acest fel s-ar putea renunța la construirea de platfor­me betonate, fiind mai indicat un pat de nisip bătătorit, care absoarbe apa, decit plat­forma de­ beton care menține umiditatea nisi­pului. Vagoanele C.F.R. pentru nisip trebuie bine curățate și studiază posibilitatea folosirii de vagoane căptușite cu cauciuc, care să poată fi spălate, sau trecut la transportul nisipului in saci, care să fie recuperați etc. Fabricile tre­buie asigurate cu nisip care să aibă o cons­tanță a compoziției chimice. La cariera „Sticlovali” s-au reușit lucruri frumoase. Perfecționarea tehnologiei de spă­lare a nisipului și realizarea unei stații pilot, descoperirea unui zăcămînt de nisip la Cri­­vineni și întocmirea proiectului de exploatare cu un procedeu nou de către un colectiv con­dus de ing. Găvril Ciubucă, inginer-șef ad­junct al Fabricii de geamuri Scăeni, eforturile depuse pentru continua îmbunătățire a acti­vității sunt cărți de vizită, care prezintă doar unele aspecte ale muncii colectivului de aici. Dacă în continuare se vor intensifica efor­turile pentru a se lichida lipsurile care mai persistă, dacă problemelor menționate mai sus li se va da atenția, cuvenită, dacă se vor lua măsuri pentru pregătirea de cadre pentru stația de spălare și înnobilare, rezultatele nu se vor lăsa așteptate, iar fabricile vor primi nisip corespunzător. Mai sunt și unele așa zise lucruri mărunte — mecanizarea operației de forare, folosirea autoîncărcătoarelor care stau nefolosite, utilizarea la maximum a ex­cavatorului din carieră pentru care se plătește chirie 75 lei pe oră și nu e întrebuințat decât 50% din timp, întocmirea unui plan de exploa­tare rațională a carierei — care trebuie rezol­vate cit mai curînd. Sînt rezerve nefolosite, pentru valorificarea cărora nu sînt necesare... noi investiții. Și cu cit acestea vor fi mai urgent și mai eficace puse în valoare, cu atît și realizările vor fi mai bune. EMIL IOV I Pe urmele materialelor publicate Însușindu-și critica fă­cută in articolul „Recupe­rarea ră­minerii în urmă“, apărut in ziarul nostru nr. 700, conducerea Întreprin­derii forestiere-Câmpina a­­rată că la greutățile ivite in activitatea Fabricii de țigle și cărămizi din Urzi­­ceni­ s-a adăugat și faptul că nu s-a respectat anga­jamentul de livrare a ru­megușului. In răspunsul adresat redacției, I.F.­­Cimpina precizează că in prezent se depun toate e­­forturile pentru lichidarea acestei deficiențe. Astfel, problema expediției a fost soluționată, C.F.R.-ul pu­­tând la dispoziție in mod ritmic vagoanele necesare transportului de rumeguș . Sesizînd unele rămtneri in urmă la construcțiile destinate invățămlntului, articolul „Anul școlar 1963—1964 bate la ușă /“ publicat in nr. 700, atră­gea atenția asupra reali­zării, in termen, a școlilor planificate a fi date si folosință in regiunea Bucu­re­ști. La acest semnal cri­tic, Comitetul executiv a Sfatului popular al regiuni­ i Generalizarea confecțio­nării pe șantier a fișiilor cu goluri pentru planșee a constituit tema unui ar­ticol publicat in „Con­structorul nr. 700, privind tehnologia prefabricării a­­cestor elemente. Luind cu­noștință de materialul a­­pofikt, T.R.C.L.-Bucu­rești arată intr-o scrisoare a­­dresată redacției, că, po­trivit planului de perspec­tivă al Sfatului popular re­gional, in anii următori se vor executa un număr spo­rit de apartamente in ora­șele Tr. Măgurele, Călărași și Giurgiu. La construcția acestor locuințe se vor fo­losi pe scară largă fișii și estul șantierelor pentru con­fecționarea fișiilor cu go­luri. In încheiere, un răspuns se arată: „Indicația dată de ziarul „Constructorul“ noi o luăm in considerare ■ și, pe această temă, vom face un schimb de expe­riență cu T.R.C.L.-Oltenia, care experimentează in pre­zent confecționarea neuzi­­nată a fișiilor cu goluri“» In „Fota actualitatea la fabrica „1 Mai“-Bucovu, publicată in ziarul nostru nr. 701, sa semnalau și unele neglijente in ma­nipularea corectă și depo­zitarea cu grijă a produse­lor ceramice. Conducerea fabricii arată in răspunsul trimis ziarului că deficien­tele semnalate au fost în­lăturate. S-au precizat locu­rile, special amenajate pen­tru depozitarea rebuturi­lor și a materialelor scoase din uz, și au fost luate măsuri pentru menținerea ordinii și curățeniei la fie­care unitate, cu goluri. Îi acest scop, trustul va­­ organiza ate­bucurești ne răspunde că la școlile de 8 clase din Izlaz și Videle, precum și la școala de 16 clase Roși­­ori de Vede lucrările de­ roșu sint terminate, execu­­tindu-se in paralel finisa­jele. Pentru școala de 24 clase din Giurgiu s-a pre­dat documentația la 1 Iu­nie (cu o lună mai devre­me), in prezent efectuindu­­se lucrările de organizarea șantierului. Stmlătă 6 iulie 116­3 — nr. 704 Q'o­kaî. Pregătirea arderii la cuptoarele „Hoffmann" In procesul de fabrica­ etanșeității clopotelor de re a cărămizilor și țigle- legătură dintre­ canalul lor una din fazele prin­ de ardere și canalul de cipare o constituie ar­ fum, care nu trebuie să derea­ comunice decit numai Buba conducere a ar­ prin clopotele anume des­cherii face ca pe lingă chise în dreptul zonei de creștere a indicelui de uzi- preîncălzire. Acestea se­sizare a cuptorului să fie deschid în funcție de ne­redus consumul specific cesitățile de tiraj, de pre­de combustibil, să scadă serință 3—4, în ordine rebuturile, ceea ce se re­­crescîndă de la 1/4 pînă flectă în ultima instanță în realizarea unui preț de la Ti. Etanșeitatea clopotelor cost mai scăzut, se verifică periodic, după tre acestea există o dis-Ce trebuie să știe și fiecare an de funcție- tamță de­ 240 mm, iar ga­să facă un bun arzător tare, însă dacă se obser­­vul este umplut cu nisip de la cuptoarele tip „Hoff- vă anomalii în tirajul mari“ superior sau in­­coșului, una din cauze o poate constitui și pătrun­derea aerului fals în in­ferior pentru ca produ­sele ajunse in această fază să fie bine arse, fără rebuturi și cu con­sum minim de combus­tibil­­ sau cenușă; zidul exte­rior trebuie însă tencuit și lipit cu hîrtie. Conducătorul focului naial de ardere. Etanșa­ este obligat să controleze rea se asigură prin rea- realizarea acestui sistem de închidere și după a­­ceea cu flacăra unui chi­brit sau a unei luminări să depisteze eventualele lizarea de ziduri cores­punzătoare în dreptul Spațiul de ardere are­­ușilor de alimentare cu­buie să fie, pe cât posibil produse, după ce cana­ermetic închis, pentru a se Iui a fost încărcat. Ușile fisuri prin care pătrunde evita pierderile de căldu- trebuie înzidite cu cel aer în cuptor și să sa­să în exterior și pătrund puțin trei rînduri de că­derea de aer fals în ca­­rămizi, fiecare rînd a­nalul de ardere. Aceasta vînd grosimea egală cel se realizează printr-o puțin cu lățimea unei că­amănunțita verificare a rămizi normale și fiind tencuit cu mortar din nisip sau pleavă și argi­lă. Primul rînd de cără­mizi trebuie să fie înzi­­dit la nivelul zidului in­terior al canalului de ar­dere, ultimul la nivelul exterior, iar cel de al 2-lea la mijlocul distan­ței dintre cele două rîn­­duri. Se admite realizarea a două rînduri de ziduri numai în cazul cînd in­măsuri de izolare. ing. A. BOCANETE din D.G.I.C.M.F.I. a M.I.C. Hlăsuri tehnice în sprijinul producției In trimestrul I și luna mai, fabricile Ciurea, Bucium și Holboca ale întreprinderii economice raionale „Progresul“-Iași au rămas datoare multe cărămizi și țigle. Analizîndu-se situația, de către conducerea întreprinderii, împreună cu tehnicienii din fabrici, s-a ajuns la concluzia că se poate recupera rămînerea în urmă, prin introducerea tehnicii noi în toate fazele procesului teh­nologic. Iată cîteva din măsurile aplicate: ® Folosirea filierelor cu miezuri mineralo-ceramice, concomitent cu vacuumizarea argilei bine malaxate și laminate, prin valțuri distanțate la 2 mm, a asigurat fasonarea produse­lor eficiente cu o umiditate redusă cu 2—3% față de cele fasonate fără vacuum.­­ Uscarea cărămizilor pline pe arie, folosind copertine din plăci fibrolem­­noase de 6 și 8 mm grosime, prote­jate contra umezelei cu un strat de izolin, a rezolvat lipsa spațiului de uscare pînă la terminarea noilor șo­­proane în curs de construcție. • Durata de uscare a produselor a fost redusă, iar procentul de rebu­turi, micșorat în uscătoriile naturale cu rafturi, prin rărirea cărămizilor după întărirea acestora — înainte de încetarea contracției — concomitent cu întoarcerea, sau cel puțin mișcarea lor pentru a le desprinde de șipcile rafturilor (la așezarea cărămizilor pe rafturile uscătoriei șipcile pătrund în cărămizi, împiedicînd contracția liberă a acestora, în ultima fază a uscării apărînd fisuri și crăpături, care re­­butează o cantitate mare de produse). • Uscarea în uscăto­ria semiartifi­­cială de deasupra cuptorului „Hoff­mann“,­­ la unitatea Ciurea, a fost mult îmbunătățită prin recuperarea căldurii din răcirea cărămizilor cu ajutorul canalului de șmand­ și a unui ventilator, și distribuirea căldurii ra­țional în părțile laterale ale uscăto­riei. în același timp la partea de sus a uscătoriei, deasupra rafturilor, s-a construit un planșeu din tablă, obli­­gind aerul cald să circule spre părțile laterale ale uscătoriei. O parte din aerul încărcat cu umiditate este re- circulat în amestec cu aerul cald și uscat recuperat din răcirea cărămizi­lor. Prin aplicarea acestei inovații (inovator ing. P. Lozbă) fabirica va putea usca cca. 550.000 cărămizi lunar (aproa­pe 30% din planul fabricii), permițînd totodată prelungirea cam­paniei de lucru în trimestrul IV și I cînd se va putea obține o producție de cca. 400.000 cărămizi pe lună. Căldura recuperată din răcirea că­rămizilor arse în două cuptoare semi­­stabile este introdusă în uscătoria cu rafturi nr. 2. Aceasta, datorită am­plasării ei, are ciclul cel mai lung de uscare (45 zile). P­rin folosirea căl­durii recuperate durata de uscare se va scurta simțitor.­­Aplicarea acestei măsuri s-a luat în urma propunerii fabricii din Blaj și a D.S.A.P.C.-Cluj (vezi „Constructorul“ nr. 895). • Pentru arderea cărămizilor în cuptoarele superioare s-a trecut, încă din 1961, la folosirea cojilor de floa­rea soarelui, iar în acest an și la utilizarea deșeurilor de cauciuc, care se folosesc în special la cuptoarele semistabile. Indicele de utilizare al cuptorului „Hoffmann“ , a crescut de la 40 cărămizi/mc în 24 de ore (rea­lizat în luna mai) la 51 în iunie, în unele zile atingînd și 60 cărămizi. • Introducerea lucrului continuu la cuptor (așezare și scoatere) a per­mis funcționarea ritmică a cuptoa­relor, un indice de funcționare su­perior și o reducere substanțială a rebuturilor. Cucătorii C. Bardan și I. Munteanu luptă în permanență pen­tru îmbunătățirea indicilor de func­ționare a cuptorului. O Uscătoria-tunel a unității Bucium nu mai funcționează în acest an în bune condiții datorită infiltrării de apă în canalul prin care se recupe­rează căldură de la cuptor, arderii cărămizilor cu umiditate ridicată, lipsei de supraveghere din partea conducerii acestei unități. Unitatea este dotată cu aparatură de măsură și control de ultimul tip (termograf, higrograf, pirometru optic, anemo­­metru Rösselmüiler etc.) care însă nu a fost folosită de serviciul tehnic al întreprinderii, ca prin­ măsurători re­petate să se stabilească regimul optim de uscare. • La unitatea Hollooca se expe­rimentează, cu sprijinul ÎNCERC — secția Iași, fabricarea blocurilor ce­ramice echivalente cu 7,5 cărămizi. Unitățile de materiale de construcție ale întreprinderii ,,Progresul“ își vor putea îmbunătăți simțitor activitatea, dacă, serviciile tehnic, control de ca­litate, organizarea muncii, vor în­druma aceste unități, rezolvînd cu competență problemele zinice ce se ivesc în procesul tehnologic. N. MATASARU corespondent LA NIVELUL SCHIMBULUI I (urmare din pag. 1-a) Cu toate acestea nu se spune că nu mai sunt destule poate de făcut. Mai există înse variații în­tre rezultatele obținute de diferite brigăzi într-un anumit schimb, pre­cum și de aceeași brigadă în zile diferite (brigada de la carton ce­lulozic condusă de C. Nistor în ziua de 6 mai a realizat 3900 kg ; 7—5900 ; 8—3900 ; 9—6000), rebu­turile sunt încă destul de mari, în­trecerea socialistă nu e destul de temeinic organizată etc. Colectivul de la fabrica „Teleajen“-Berceni are posibilități mari de îmbunătățire a activității. Ele trebuie însă va­lorificate. Producție ritmică încă de la începutul anului, colectivul întreprinderii de prefabricate Turda s-a străduit să desfășoare o activitate neobosită pentru a realiza ritmic sarcinile de plan. Repartizarea în schimburile II și III a unor cadre tehnice pregătite temeinic, care să rezolve problemele producției, a contribuit mult la obți­nerea unor rezultate superioare ; astfel, brigada lui Alexandru Incze își depășește regulat sarcina de plan, realizînd 12,800 mc, în medie, pe zi, indiferent că lucrează în schimbul II sau­­u­. In luna mai a avut plan — 290 mc și a realizat­ 319 mc. De asemenea, brigada condusă de Vasile Sipoș a dat peste plan 13 mc , brigada lui Alexandru Sonder — 29 mc, iar brigada lui Eremia Tamaș — 32. Brigăzile de betoniști au avu­t asi­gurate materia primă și materialele necesare. Fiecare lucrător a căutat să realizeze o producție de calitate bună, fapt oglindit în scăderea sim­țitoare a reclamațiilor Pe primele 5 luni planul producției globale a fost îndeplinit în pro­porție de 115,8%, cel al producției marfă 108%, planul fizic la total pre­fabricate din beton — 112,6% ; productivitatea muncii a sporit cu 8,6%. In perioada menționată s-au dat peste plan 14.387 mp fîșii cu goluri, necesarul pentru 260 apartamente. Rezultatele obținute se datoresc și introducerii mecanizării la punctele mai grele, unde se cereau eforturi fizice, iar în momentul de față se tinde spre mecanizarea tuturor opera­țiilor ce se mai execută manual. ION ANGHEL din subredacția noastră voluntară de la Turda VEȘTI DE LA MEDGIDIA • între cele trei brigăzi de cucătorii de la secția cuptoare se desfășoară o însuflețită întrecere socialistă, punîn­­du-se accentul pe producerea unui clincher de bună calitate. Intr-o vreme, brigada condusă de cucătorul Dumitru Roșcan se afla pe ultimul loc în în­trecere. Pentru ca și această brigadă să ajungă la nivelul celorlalte brigăzi) șeful de tură împreună cu organizato­rul grupei sindicale, Ion Ungureanu a pus în discuție această problemă în consfătuirile de producție. In aceste ședințe, cucătorii s-au angajat să rea­lizeze o alimentare constantă a cupto­rului cu materii prime, să coinducă cu mai multă atenție focul etc. Brigada a reușit astfel să obțină clincher de bună calitate, evidențiindu-se luna tre­cută în întrecerea socialistă jucătorii Stoian Mircea și Lazăr Niculae. • Din luna mai funcționează cursu­rile de specializare pentru cadrele care vor conduce agregatele moderne de la noua linie tehnologică de mare capa­citate. Cursanților li se predau lecții de matematică, chimie, fizică, tehno­logie etc. de către inginerii și tehni­cienii fabricii cu o bună pregătire profesională. Printre cursanții sîrgu­­incioși la învățătură se numără mun­citorii Vasile Maxim, Ion Dascălu, Feuzi Zechiria și alții care la lucrările de control au obținut cele mai bune note. Fruntașii la învățătură dau do­vadă de mult spirit,tovărășesc, ajutând pe ceilalți cursanți mai slab pregătiți să ajungă la nivelul lor. • Echipa de zidari șamotori din fa­brica noastră condusă de comunistul Ion Chiriei,, contribuie la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, prin efectuarea de înzidiri de bună calitate, prelungind astfel durata de funcțio­nare a cuptoarelor. Datorită acestui fapt se realizează și inseminate eco­nomii la cărămizi refractare. De la începutul anului și pînă acum harnica echipă a reușit să obțină economii în valoare de peste 16.000 lei. • Numeroși muncitori din fabrica noastră au plecat in diferite stațiuni baln­co-climaterice: Bușteni, Sinaia, Borsec etc. Recent jucătorul Ion Za­­net a trimis o scrisoare tovarășilor săi de muncă în care își exprimă mul­țumirea față de condițiile optime de cazare, hrană și de a-și petrece plăcut timpul liber în stațiunea de la Buș­teni. ION ILIE (din postul nostru de corespondenți voluntarii de la Medgidia) Din economiile realizate în acest an de brigada condusă de comunistul Constantin Lazăr se pot executa confecții metalice pentru 60 de aparta­mente. Brigada (în fotografia din dreapta) este evidențiată pe întreprindere. Echipa de tu­bu­ri condusă de Mircea Simon de la I.P.I.D. a T.R.C.L.­Suceava produce zilnic peste plan, in medie, 5 tuburi 0 200—500 mm. în foto­grafia de jos , șeful de echipă cu muncitorii evi­dențiați Matei Boghian și Ioan Cozachievici. ■" ".r­— Fototext. Ș. SIGI-coresp.

Next