Constructorul, iulie 1964 (Anul 16, nr. 756-759)

1964-07-04 / nr. 756

RKULbIĂRI DIR lUAib lARlLb, ÜMÍi-VAi Gazată editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții ți din întreprinderile de construcții Anul XVI — nr. 756 4 pagini 25 bani Sîmbăta 4 iulie 1964 Plenara Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Romînă în zilele de 29—30 iunie 1964 a avut loc plenara lărgită a Consiliului Central al Sindicatelor. La plenară au luat parte membrii și membrii supleanți ai C.C.S., președinții consiliilor regionale ale sindicatelor, șefii secțiilor și co­misiilor C.C.S., reprezentanți ai Comitetului Central al U.T.M., Consiliului Național al Femeilor, ai unor minis­tere, instituții centrale, ziariști. Plenara a dezbătut raportul prezentat de tovarășul Martin Isac, președintele C.C.S., cu privire la activitatea sindicatelor pentru realizarea angajamentelor luate în în­trecerea socialistă în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei și sarcinile ce revin sindicatelor din Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Român și a Consiliului de Miniștri ai Republicii Populare Române cu privire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariați, reducerea unor cote ale impozitului pe salarii și creșterea plafoanelor de salarii în funcție de care se acordă alocația de stat pentru copii. Participanții la plenară au subliniat entuziasmul cu care oamenii muncii din fabrici, uzine, mine și șantiere, de pe ogoare și din instituții au primit această hotărîre, expresie a grijii permanente a partidului și guvernului nostru pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, hotărîrea și elanul cu care colectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderi tra­duc în viață însuflețitoarele angajamente luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Plenara a adoptat măsuri pentru mobilizarea și mai activă a oamenilor muncii la realizarea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în între­cerea socialistă, la creșterea neîncetată a producției și productivității muncii, îmbunătățirea continuă a calității produselor, reducerea prețului de cost, folosirea cu ma­ximum de eficiență a tehnicii­ moderne în interesul creș­terii continue a puterii economice a patriei, baza ridicării nivelului de trai al poporului. Plenara Consiliului Central al Sindicatelor a trimis Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, o telegramă în care exprimă hotărîrea sindicatelor de a munci neobosit pen­tru mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea planului de stat și a angajamentelor luate in întrecerea socia­listă, pentru a întîmpina cu noi succese glorioasa ani­versare a două decenii de la eliberarea țării, pentru a-și aduce contribuția la înfăptuirea politicii partidului, la desăvîrșirea construcției socialiste în patria noastră. Plenaru a eliberat din funcția de vicepreședinte al C.C.S. pe tovarășii Elena Lascu și Vasile Mușat în legă­tură cu trecerea lor în alte munci și a ales în funcția de vicepreședinte al C.C.S. pe tovarășul Constantin Drăgan. I­n întîmpinarea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei, la Fabrica de ciment-Bicaz, întrecerea socialistă se desfășoară cu tot mai mare însuflețire. Secția cuptoare, de exemplu, și-a îndeplinit planul de producție lună de lună, în proporție de 108,1%, iar productivitatea muncii a crescut cu 8% peste cea planificată. în felul acesta, angajamentele luate în cins­tea zilei de 23 August, în ceea ce pri­vește productivitate muncii, au fost realizate de pe acum. Altă secție cu rezultate bune este cea de mari pas­tă, care și-a realizat angajamentul luat în cinstea marii sărbători în procent de 123,9%. Acestea sunt cele două secții fruntașe ale fabricii care, în plus, au înregistrat economii la prețul de cost în valoare de 828 663 lei. Realizarea lor a fost posibilă prin înfăptuirea unor măsuri efica­ce ca : montarea unui recuperator de căldură în zona lanțurilor la cuptorul nr. 7, modificarea adusă injectorului de combustibil, reușin­­du-se să se obțină astfel o creștere substanțială a producției de clin­cher, reducîndu-se consumul de combustibil și timpii de staționare a agregatelor, reducerea procentului de apă în pastă etc. Printre cei mai activi participanți la întrecerea socialistă se numără Constantin Leonte, Petre Lungu, Stan Ologu, Neculae Iacobescu, Cor­nel Neagu, precum și Iosif Ailenii — șef de tară, Alexandru Donțu, Teodor Parnici, Gheorghe Paleu și Constantin Șteluță cu brigada sa. Pentru munca depusă, acești tova­răși, fruntași în întrecerea socia­listă pe anul 1963, au obținut și în acest an, lună de lună, titlul de evidențiat în întrecere. Gh. TAPUC mecanic Două secții fruntașe Cinematograf cu 500 locuri 23 iunie, în cartierul Braia, din centrul miner Lupeni, are loc o festivi­tate deosebită. In ansam­blul urbanistic care pina acum numără 22 blocuri de locuințe, se inaugurea­ză o nouă clădire: cine­matograful cu 500 locuri. Sunt de față mineri, gos­podine și numeroși cons­tructori, printre care și cei mai buni din cei care au lucrat la înălțarea aces­tui edificiu: zidarii Iosif Horvath și Albert Árpád, fierar-betonistul Cons­tantin Alexandru, zugra­vul Gheroghe Berciu, tim­­plarii Ion Boștină și Con­stantin Pora, parchetarul Aurel Dumitriu, electricia­nul Ariton Haranguș... Viața nouă, pentru care și-au vărsat sîngele odi­nioară minerii din Lupeni, strălucește azi în Valea Jiului, ca și pe întreg cu­prinsul țării. Valentin CÎRSTOIU instalator Economii la material lemnos Colectivul atelierului de confecționat lăzi, de la Fabrica de geamuri- Mediaș, a obținut în primele 5 luni economii în valoare de 153 000 lei, care provin din folosirea cherestelei vechi la executarea lăzilor interne. O contri­buție importantă au adus Martin Schuller, Iosif Török, Ioan Ludvig, Dumitru DIMA muncitor SIMPOZION în zilele de 1-3 iulie au avut loc, în București, lucrările simpozionului „încălzirea ansamblurilor de locuin­țe", organizat de C.S.C.A.S. În legătură cu diverse probleme de proiectare și de execuție, legate de această temă, au prezentat co­municări o serie de institute, între­prinderi de instalații, unități produ­cătoare de materiale și echipament, precum și ÎNCERC. CERCETAREA ȘI PROIECTAREA, în fruntea luptei pentru promovarea tehnicii noi In anul celei de a XX-a aniversări a eliberării, Rom­înia socialistă se pre­zintă cu o economie armonios dezvol­tată și o cultură înfloritoare, puse în slujba bunăstării celor ce muncesc. Ca urmare a înțeleptei politici a partidului și guvernului, în anii dese­­natului se înfăptuiește un grandios plan de investiții, menit să asigure un ritm susținut de o dezvoltare a indus­triei, cu posibilități de valorificare tot mai complexă a bogățiilor naturale ale țării. Caracteristica generală a dezvoltării industriei noastre este ritmul susținut de creștere, producția industriei pe ansamblu fiind în 1963 cu 74% mai mare decît în 1959, cu un ritm mediu anual de creștere de 15%, față de cca. 13%, prevăzut pentru întreaga perioa­dă 1960—1965. In primii 4 ani ai sesenalului, rit­mul mediu anual al creșterii investiți­ilor a fost de 21%, față de cca. 16%, cu­ fusese prevăzut: în acești ani, au intrat în funcțiune aproape 80 de în­treprinderi de tot felul, numeroase fa­brici și uzine au fost reutilate, dezvol­tate, modernizate. Alături de obiecti­vele industriale și social-culturale, în toate regiunile țării au fost înălțate și date în folosință noi blocuri de locuin­țe, numărul apartamentelor realizate în ultimii 4 ani din fondurile statului a ajuns la aproape 162 000, la care se adaugă cele 383 000 locuințe în mediul rural, ca urmare a posibilităților spo­rite de care dispune țărănimea colec­tivistă. Realizarea acestui vast program de construcții, stabilit de Congresul al II lea al P.M.R., a făcut necesare dezvoltarea corespunzătoare a indus­triei producătoare de materiale de construcție, lărgirea sortimentelor și îm­bunătățirea calității lor. La realizarea a­­cestor sarcini, încredințate în cea mai mare parte unităților din cadrul Mi­nisterului Industriei Construcțiilor, o contribuție importantă au adus și lu­crătorii din cadrul I.P.C.M.C., care prin cercetările efectuate, prin proiec­tele elaborate au prezentat soluții bune pentru valorificarea superioară și mai intensă a resurselor naturale, asimi­larea unor noi materiale de construc­ție, îmbunătățirea calității celor exis­tente. De asemenea, ei au promovat introducerea și extinderea procedeelor tehnologice avansate, mecanizarea și automatizarea unor procese de pro­ducție, au sprijinit îmbunătățirea para­metrilor tehnico-economici de exploa­tare a agregatelor din fabricile de ma­teriale de construcție. Lucrările sesiunii tehnico-științifice a I.P.C.M.C., care a avut loc recent la București, au dezbătut probleme im­portante, de mare actualitate pentru sector. Amplele discuții purtate pe mar­ginea comunicărilor prezentate cu acest prilej au contribuit pe de o parte la punerea în valoare a rezultatelor obținute în munca de cercetare și de proiectare a institutului, iar pe de altă parte au indicat linia ce trebuie urmată în viitor în scopul extinderii tehnicii noi, în toate ramurile de producție, la nivelul tehnicii mondiale. Cercetarea și proiectarea trebuie să sprijine permanent realizarea sarcini­lor de producție. In industria lianților, de exemplu, este necesar să se elabo­reze tipuri de ci­menturi îu rezis­tente inițiale mari, care să se preteze la o folosire mai largă (în medii a­­gresive, sau supuse unor tratamente ter­mice), să se studieze unele cimenturi pentru sonde cu adîncimi de peste 5 000 m, utile producției petroliere. In privința îmbunătățirii parametrilor de exploa­tare a agregatelor, studiile termotehni­­ce efectuate pe cuptoarele de clincher au relevat deosebita lor utilitate, dar și necesitatea extinderii lor și aprofundă­rii pe întregul ansamblu cuptor-răci­­tor. Procedeele noi de fabricație cîști­­gă teren. Trecerea producției de ciment de la procedeul umed la cel uscat se extinde în proiectele ce urmează a fi elaborate, datorită marilor avantaje pe care le prezintă din punct de vedere tehnico-economic. In același timp, tre­buie însă urmărit ca ș­i mecanizarea și automatizarea proceselor de producție să reprezinte una din preocupările pri­mordiale ale proiectanților noștri, în scopul stăpînirii cît mai perfecte a funcționării utilajelor și asigurării unei calități constante a produselor. S-a studiat și experimentat un nou tip de mufă pentru îmbinarea tuburilor de azbociment, cu care se pot realiza conducte cu presiuni de regim de peste 6 at., care urmează să fie pro­duse la Fabrica de azbociment-Bicaz, pentru a înlocui actualul sistem de îm­binare, care nu dă rezultate satisfăcă­toare. Dar se remarcă că tuburile de azbociment nu au încă o calitate con­stantă, fapt care trebuie să preocupe atît fabrica, cit și institutul. Este ne­cesar, deci, a se lua măsuri pe linie de cercetare, fabricație, ca și pe linie de punere în speță, în scopul extin­derii folosirii acestui produs economic, încît să fie asigurată cel puțin, desfa­cerea actualei producții. In industria produselor, ceramice re­zultă necesitatea extinderii fabricării cărămizilor refractare cromomagneziti­­ce și ciolomagneziene, existînd­ posibi­lități imediate de lărgire a sortimentelor și de utilizare în diverse industrii Ma­sele mineralo-ceramice dure, care și-au găsit o largă utilizare in industria ma­terialelor de construcție, vor trebui să intre în fabricație curentă, iar aplica­rea lor extinsă intr-o și mai largă mă­sură în industria materialelor de con­strucție Va trebui, de asemenea, ex­tinsă introducerea procedeului de pre­lucrare și fasonare la cald a argilelor în producția materialelor ceramice, date fiind avantajele ce decurg din re­ducerea timpului de uscare a produ­selor crude, precum și îmbunătățirea calității. Perfecționarea tehnologiei de expandare a argilelor și îmbunătățirea prin mijloace chimice a proprietăților de expandare vor trebui să constituie o altă preocupare de viitor a colecti­velor de cercetători și tehnologi, în vederea extinderii și măririi producției agregatelor de tip granuiit. In ceea ce privește industria geamu­rilor, problema îmbunătățirii calității trebuie să constituie o preocupare per­manentă Conducerea Ministerului In­dustriei Construcțiilor a pus un ac­cent deosebit pe rezolvarea problemei înnobilării nisipurilor cuarțoase cunos­­cînd faptul că fără un nisip de cali­tate superioară, nu se poate realiza un geam bun. Trebuie să se tină seama el (Continuare in pag. 2-a) ing. V. CRISTESCU adjunct al Ministrului Industriei Construcțiilor de pe șantierul Combinatului de îngrășăminte chimice de la Turnu - Măgurele cu prilejul terminării lucrărilor de construcții-montaj la Fabrica de acid sulfuric Către COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Tovarășului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Muncitorii, inginerii și tehnicienii constructori ai combinatului de în­grășăminte chimice de la Turnu Mă­gurele­uă raportează cu mîndrie că angajamentul luat față de dumnea­voastră a fost îndeplinit; lucrările de construcții-montaj ale Fabricii de acid sulfuric au fost terminate cu 6 luni înainte de termenul prevăzut în plan. Succesul nostru se datorește in pri­mul rînd îndrumărilor prețioase date de dv. cu prilejul vizitei făcute pe șantier în noiembrie 1963 și care au constituit pentru noi un puternic imbold în mobi­lizarea tuturor forțelor la îndeplinirea angajamentului luat. Munca rodnică a întregului colectiv de constructori, îndrumată și sprijinită permanent de către conducerea de par­tid și de stat, s-a concretizat într-un mare volum de lucrări, printre care turnarea a 10000 metri cubi betoane, montarea a peste 8 000 tone utilaje și construcții metalice, precum și alte lu­crări. Vrem să subliniem că am primit un sprijin important din partea colec­tivelor de muncitori. Ingineri și teh­nicieni din Ministerul Industriei Con­strucțiilor de Mașini, Comitetul de Stat al Apelor, Ministerul Transportu­rilor și Telecomunicațiilor și alte de­partamente, care au asigurat înainte de termenul planificat livrarea utilaje­lor, executarea lucrărilor de rambleere a platformei industriale și montarea căilor ferate, toate acestea dînd posibi­litate constructorilor să-și desfășoare munca în condiții optime, în prezent, se fac ultimele pregătiri pentru pornirea fabricii, astfel ca în cel mai scurt timp posibil să putem li­vra primele cantități de acid sulfuric. Această importantă realizare, pe care colectivul nostru o închină celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre, constituie un nou prilej de a intensifica întrecerea socialistă și, sub conducerea organizației de partid, să obținem noi succese în ridicarea celor­lalte obiective ale combinatului. Folosind experiența căpătată, ne luăm angajamentul să executăm înain­te de termen grupul de îngrășăminte complexe, al doilea mare obiectiv al șantierului nostru. Comuniștii și ceilalți muncitori de pe șantier vă asigură, scumpe to­varășe Gheorghe Gheorghiu-Dej, că nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini sarcinile trasate de partid, pentru continua înflorire a patriei noastre socialiste, secretarul comitetului de partid, Gheorghe GROSARU șeful grupului de șantiere, Ion CHIRILA președintele comitetului sindicatului, Oprea DOGARU secretarul comitetului D.T­ M., Nicolae GANEA = ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE corespondent Corespondenții ne vestesc Colectivul Fabricii de geamuri- Scăeni și-a realizat sarcinile produc­ției globale pe primele 6 luni ale ci­nului înainte de termen, la 21 iunie. ★ * ★ O. A. COVAR economist Colectivul de muncă al Fabricii de carton asfaltat­ Turda și-a sarcinile de plan la producția realizat glo­bală înainte de termen La obținerea acestui succes și-au adus contribuția echipele conduse de N. Chișu, I. Ră­­făilă, I. Săntean ș. a. în ultima vreme, a fost introdus în fabricație un nou sortiment : bandă de protecție pentru izolat conducte subterane. MARIN FLOREA funcționar La 24 iunie, colectivul întreprin­derii de prefabricate­ Galați și-a rea­lizat planul pe primele 6 luni ale anului în această perioadă s-au în­registrat 171 000 lei eeconomii la prețul de cost, productivitatea mun­cii a crescut cu 13 la sută, peste ni­velul planificat. În legătură cu aceste succese, me­rită a fi amintite formațiile conduse de D. Eftimie, A. Petrea ș.a. GH. TUDOR și H. TONU corespondenți Desfășurînd cu elan întrecerea so­cialistă, colectivul Trustului regional de construcții locale­ Argeș a reușit să recupereze răminerea in urmă din trimestrul I și să îndeplinească planul producției globale pe semes­trul I la data de 21 iunie. în această perioadă au fost date în folosință peste 60 de obiective, dintre care : o policlinică modernă în orașul Cîmpulung-Muscel, 500 de apartamente în diferite localități din regiune, precum și numeroase lu­­crări agrozootehnice. In întrecerea socialistă s-au evi­dențiat inginerii Ion Alexandrescu, Galileu Ferari și Dorel Moștenescu, maiștrii Victor Ebler, și Ion Darvigă, muncitorii Mirea Dan, Gheorghe Niculae și Petre Tudora. C. ENESCU corespondent în piața Strungul, din Brașov, constructorii de la șantierul 502 al Trustului nr. 5 au dat în funcțiune o frum­oasă clădire administrativă și tehnică, avînd suprafața utilă de 6 400 mp, pentru uzinele metalurgice „Hidromecanica“. Fototext: Radu CREȚD A­pare, pe fiecare șantier nou, printre primii, trage o manetă. Fluierînd vesel, apasă pe o pedală­­ și lingura excavatorului mușcă din pămînt, făcînd loc fun­dației trainice a unei noi clă­diri. Dimineața, salută soarele de pe treptele scării pe care se cațără spre cabina macaralei. E prezent pretutin­deni. La Galați, cu o mișcare pricepută a brațului face să se înalțe un nou an­samblu la acoperișul marelui laminor de tablă groasă. In lunca Dunării, conduce greierul în atacul pentru noi terenuri agricole. La Brașov, depune panoul prefabricat în mîinile montori­­lor. La București, apăsînd un __ buton, trimite în verine forța care saltă cofra­­jul glisant. II recunoașteți? Tricou mulat­­ pe corp, beretă albastră, ochi vioi. Și tî­­năr. Poate cea mai mică medie de vîrstă dintre meseriile din construcții — ceea ce nu-i lipsit de o profundă semnificație. Acesta e mecanicul de utilaj. Mina dreaptă a constructorului de azi. Omul — multiplicat în sute și mii — căruia i s-a încredințat spre mînuire unul din cele mai importante instrumente cu care partidul și statul au înzestrat ac­tivitatea creatoare de pe șantiere, teh­nica mașinilor. Caii putere și kilowații au dat la gu­noi samarul, roaba hîrbuită, scripetele cu frînghie. Muncitorului din anul XX i se solicită nu forța mușchilor, ci a­­gerimea gîndirii, priceperea degetelor, căldura participării la efortul colectiv. Înainte de a se ataca o lucrare, pro­­ie­ lantul și tehnologul gindesc: ce me­tode, ce fel de materiale și în ce can­­tit­­ui — ce iei și cîte utilaje? _ Iată ce s-a întîmplat, de pildă, din 1055 încoace. S-au înmulțit de 5,6 ori excavatoarele și draglinele, de 4 ori săpătoarele de șanțuri, de 6 ori bul­dozerele de 2 7 ori macaralele-turn, de 16 ori automacaralele, a început și se desfășoară din plin marea bătălie a micii mecanizări. Industria construc­toare de mașini se străduie să țină pasul cu nevoile noastre, deschizin­­du-ne posibilități nebănuite. Față de acum opt ani, în 1963 am înregistrat un volum de aproa­pe 12 ori mai mare la lucrările de pă­mînt executate prin mecanizare com­plexă și de 7,4 ori mai mare prin me­canizare simplă; a­­portul mecanizării complexe la lucră­rile de beton a crescut de zece ori. Nu putem să ne oprim aici. Răsă­dim tot mai multe flori în minunata grădină a patriei, înălțăm tot mai multe ziduri care să adăpostească agre­gatele uzinelor, băncile școlarilor, fericirea familiilor. Să strîngem mî­­na omului din ca­bina excavatorului. mă. Și, mai cu sea­mă mulțumim partidului pentru a­­cest neprețuit asu­­ PIÎNA DREAPTĂ A CONSTRUCTORULUI DE AZI PROIECTE PENTRU INVESTIȚIILE DIN 1965 în cursul primului semestru, co­lectivul nostru a terminat elabora­rea documentațiilor pentru investi­țiile cu termen de punere în func­țiune în acest an. Printre altele, au fost predate: PE pentru cca. 700 apartamente, o policlinică, 36 săli de clasă, 7 magazine sătești , PA pentru cca. 1150 apartamente, re­țele edilitare etc. Sarcina semes­trială a fost îndeplinită încă de la 23 iunie, în proporție de 101% la programul de proiectare, 113% la producția marfă, 170% la beneficii (110 000 lei peste plan), 113% la pro­ductivitatea muncii. Utilizarea pro­iectelor tip și refolosibile ne-a adus economii de 33 000 ore de proiec­tare. Prin depășirea sarcinilor din planul tehnic (s-au prevăzut în pro­iecte 3 500 mc prefabricate din be­ton armat la locuințe, 8 km tuburi de azbociment, 40­0 țevi PVC ș.a.) consumurile au fost reduse, față de indicii C.S.C.A.S.j cu 250 mc ma­terial lemnos, 433 t ciment, 53 t oțel-beton. în perioada actuală, cînd se inten­sifică întrecerea socialistă în cinstea celei de a XX-a aniversări a eli­berării patriei, atenția colectiv este concentrată întregului asupra pregătirii documentațiilor necesare pentru frontul de lucru din iarnă și pentru investițiile anului 1965. Printre cele mai importante lucrări în curs de proiectare se numără PA pentru 1 550 apartamente în zona „Arini“ și casa de cultură din Suceava, sistematizarea orașelor Fălticeni și Siret, studiul tehnico­­economic pentru alimentarea cu apă a orașelor Gura Humorului și Rădăuți. irig. Th. LEBĂDĂ directorul D.S.A.P.C.-Suceava Uși pe tocuri lamelate C.I.L.­Gelstutas ne informeaza prin ing. Al. Sârățecinu că a Introdus recent in fabrica­re un nou produs — uși pe tocuri lamelate finisate la producător. Noua linie de producere a ușilor interioare din plăci celulare, pe locuri lamelate finisate opac, asigură o valorificare superioară a lemnului, precum și o calitate înaltă. Plă­cile celulare sunt construite dintr-o ramă de cherestea de rășinoase, acoperită din placa­ de fag de 4 mm sau PFL dur de 4 mm, fiind umplute la interior cu furnire spiralate sau cu fîșii de PFL. Un procedeu cu totul nou îl constituie finisarea foii de ușă la producător, exclu­­zîndu-se această operație la șantier. Noul produs mai are avantajul că suprafețele sînt finisate cu materiale corespunzătoare, de calitate, și elimină operațiile de vopsire pe șantier. Se valorificăm colectivelor noastre = Ca o caracteristică generală a sectorului de construcții, conturată din ce în­­ ce mai mult în ultimii anii, se impune deschiderea, la perioade scurte, a noi și a noi șantiere. Reluarea aceasta continuă, de la capăt a problemelor, trecerea = mereu prin aceleași faze, dar intr-un ritm din ce în ce mai viu și în con­­­diții tehnice din ce în ce mai bine puse la punct, scoate în evidență la fiece­­ pas, că experiența are un cuvînt greu de spus atît în organizarea superioară­­ a muncii cît, mai ales, în obținerea unor rezultate bune. De aceea, în analizele periodice pe care suntem­ obișnuiți a le face, pentru­­ a ne trece în revistă succesele muncii noastre, de multe ori suntem­ puși în­­ situația de a recunoaște­­ experiența și-a spus cuvîntul. Și în adevăr, experiența acumulată de-a lungul anilor, de la un șantier­­ la altul, — atît experiența proprie cit și experiența altor colective — consti­­­­tuie pentru noi un adevărat tezaur care ne ajută să ne desfășurăm activita­­­tea într-o continuă ascendență , din ce in ce mai bine. Singura condiție care­­ se impune este ca această experiență să fie cunoscută, studiată, larg răspîn­­­­dită și generalizată. Se pune, deci, problema valorificării ei operative. Pe această linie, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhiectură și Sis­tematizare a organizat la Constanța între 15—18 iunie, un schimb de ex­periență complex, la care au partici­pat delegați din partea sfaturilor popu­lare a două regiuni t Dobrogea și București. Tema schimbului de experiență : pregătirea și realizarea investițiilor de către principalele organe ale celor două sfaturi populare regionale—C.T.S. D.S.A.P.C., T.R.C.L. Cu acest prilej au fost puse față în față două stiluri de muncă, două experien­țe. Fiecare participant a pus întrebări și a dat răspunsuri și deși și unele și altele au fost numeroase și variate, în timpul celor patru zile, ele pot fi con­centrate în cîteva, cu mențiunea de a fi reciproce , care este experiența dv. de pînă acum, care sunt metodele fo­losite și eficiența lor? întrebările și-au găsit de fiecare dată răspunsuri complete, bine docu­mentate și verificate pe teren ceea ce a contribuit mult la cunoașterea te­meinică reciprocă a metodelor de mun­că și organizare, folosite, în specificul fiecărei activități, de organele respec­tive ale celor două regiuni. Menționînd, în continuare, cîteva din concluziile trase, urmărim să le adu­cem la cunoștința cititorilor noștri din celelalte regiuni ale țării, care se ocu­pă de problemele investițiilor, lărgind în acest fel utilitatea acestui schimb de experiență ! = — la București, și-a dovedit eficiența, ajutînd la o mai bună verificare = a execuției, faptul că diriginții au fost comasați în cadrul serviciului de­­ investiții. = — pe baza experienței gazdelor, S.P.R.-București și-a propus să analizez« = posibilitățile de extindere a atribuțiilor serviciului de investiții și pentru pro­­­­blemele de planificare a investițiilor. = — în ceea ce privește activitatea C.T S„ la București C T S -ul va urmări = realizarea operativității, renunțind la verificarea în cele mai mici detalii a­­ documentațiilor (detalii de armare, calcule, fundații etc ) în timp ce C.T.S.­S­ing. C. AMARIJEI (Continuare in pag. 2-a) ^

Next