Constructorul, decembrie 1964 (Anul 16, nr. 778-781)

1964-12-05 / nr. 778

CUM AȚI ORGANIZAT ACȚIUNEA DE REPARAȚII? La ancheta organizată de gazeta noastră am primit pe lângă răspunsurile mecanicilor-șefi din­ unele fabrici, ș 1 pe cele ale unor Șefi de servicii din cadrul direcțiilor productive, care se ocupă, de asemenea, cu problemă pieselor de Schimb a reparațiilor, fil cele ce urmează dă răspunsul ing. GH. OCH­IANĂ, șefu­l Serviciului energo-m­eca­nic-i investiții din D.U.LG.M.F.l.­M.I.C. — Este cunoscut faptul că aprovi­­zi­onarea cu piese de schimb in timp util, în vederea reparațiilor capitale, cît­ și a celor medii sau accidentale,­­în raport de graficele întocmite, con­stituie una dintre cele mai impor­tante probleme în activitatea fabricilor ceramice. De subliniat, că lucrările trebuie să fie de cea mai bună cali­tate, fapt condiționat, in primul rînd, de calitatea pieselor și, în al doilea rînd, de primirea lor la timp, astfel ca în exploatare să se obțină rezul­tate maxime la agregatele și utilajele reparate. Din acest punct de vedere, ancheta deschisă de gazetă „Constructorul“ aduce un ajutor prețios la rezolvarea problemei pieselor de schimb, dez­bătută d­e atâta timp. Sunt cazuri cînd anumite piese de schimb comandate s­unt livrate abia după un an, un an și jumătate, pe­rioadă în care, dacă fabricile au avut nevoie de ale, le-au procurat pe plan local. Un exemplu: Fabricii­ de pro­duse ceramice­ Tándárés, din totalul de 263 poziții comandate la I.A.U.P.S., în 1963, i-au fost contractate doar 92 repere pentru 1964, iar din aces­tea, pînă la 27 octombrie 1964, au fost livrate numai 30 poziții, adică 12%. In această situație, bineînțeles că fabrică a trebuit să-și procure din alte surse o mare parte din piese. Se mai întîmplă și cazuri de decalare a unor termene, cu angajamente ferme. De cele mai multe ori nici aceste termene noi nu sînt respectate. Pîn­ă la 29 februarie 1964, după alte anga­jamente precedente ale I.A.U.P.S., fa­bricile din cadrul D.Gh.C.M.F.. tre­buiau să primească 3309 poziții în cantitate aproximativă de 35,5 t (fa­brica „Zorile noi“-Piatra Neamț — 138 poziții, Roman — 1951 poziții ș.a.m.d.). Și totuși au mai rămas repere care nu au fost încă livrate. Desigur că, fabricile respective nu puteau să oprească producția și să aștepte, la infinit, primirea pieselor prin S­.U.R.S. s-au străduit și au rezolvat problemele, fie în atelierul mecanic al fabricii, fie pe plan local, ori c­u ajutorul Direcției generale. Fabrica „1 Mai“-Bucov și-a executat, parte în întreprindere, parte la terți, 14,4% din piesele de schimb ne­cesare, „Telea­jen“-Berceni — 52,7%, „,Marm­ura“-București — 43,3% etc. trebuie însă privită cu multă serio­zitate problema procurării prin forțe proprii a anumitor piese, in sensul că imediat să se anuleze comanda respectivă de la I.A.U.P.S., pentru a ușura executarea celorlalte repere și pentru a nu mai încărca uzin­ele furnizoare cu comenzi care nu mai sunt necesare. Un alt aspect este și acela că, în ultimii ani, atelierele mecanice ale fabricilor din cadrul D.G.I.C.M.F.I. au fost înzestrate cu diferite mașini­­unelte, care trebuie folosite la maxi­mum, cu un grad de ocupare maxim. Piesele care se pretează și pot fi executate în ateliere să nu mai facă obiectul unor comenzi la I.A.U.P.S. sau terți, deoarece aceste „mărunți­șuri“ Încarcă fără rost capacitatea de producție a Uzinelor furnizoare, în detrimentul unor piese importante, neavînd nici certitudinea că ele vor fi executate la timp. O colaborare strînsă între fabrici poate rezolva multe probleme grele ale sectorului, in privința pieselor de schimb, întru­­cit sînt unele, cum e cazul cu „Ce­ramică “-Jimbol­ia, „Hercules“-Tîrnă­­veni etc., care au ateliere mecanice cu potențial tehnic ridicat, unde se pot produce piese cu un grad de difi­­­­cuitate tehnică mai mare. E mai greu de rezolvat problema pieselor de schimb din import, care nu au termene fixe de livrare, bene­ficiind de o legislație aparte. Și aici, însă, se poate interveni pentru urgen­tarea primirii lor. E necesară cît mai multă bunăvoință și preocupare din partea celor ce se ocupă de problemă. Asigurarea cu piese de schimb de bună calitate și la timp trebuie să preocupe în aceeași măsură pe toți factorii care concură la problemă, fie ca e vorba de fabrici (acestea trebuie să întocmească documentația și să lanseze comenzile din timp), fie că e vorba de uzinele furnizoare sau I.A.U.P.S., care a fost creată special în acest scop, Șî să nu se uite de­­ piesele mici și aruncate, care au fost­­ vitregite pînă acum. Rezolvarea pro­blemei pieselor de schimb contribuie­­ la executarea unor reparații de bună calitate și în termene scurte, la obți­­n­erea unor Indici intensivi și extensivi superiori, la realizarea unei producții sporite. Deci, cu­ mai multă atenție , acestei probleme importante! I PiT’PnOTHI [ Nu-i puțin lucru ca­ trecând­­»ll­lÄI illír P] Ungă o construcție care a ost I Iul flu J HII intrat de­ a murit în peisajul ora­­șului, în viața de toate zilele a y 1 IPm­SN­ 119 Iolcuitorilor lui. să-ți păți Spune: MAlSlldl IrlII ^ „nici ar fi lu­crat $i eu !’ ITiniU 1IIULUI - Asemenea satisfacții cunoaște­­ adesea maistrul ALEXANDRU QCppi II r­a­ ȘERBAN. Și in Ploiești, și în wLliDi­ni .......împrejurimi — în ceij zecetini­­> ........... . de cinci, absolvind școala, a fost repartizat la T.B.C.L. — a­poiHiótpcit la execuția de poduri, străzi­­ asfaltate, clădiri. A participat în cel mai deplin înțeles al cu­vîntului: activ, cu dăruire, __ cu inițiativă. Bun conducător al producției, caută întotdeauna ca, prin rezolvarea problemelor imediate, să netezească­ și baled pentru viitoare realizări. A abor­dat cu îndrăzneală și Cu pricepere domeniul mecanic, conce­­­punil mi dispozitiv, adaptat la o mașină, care a eliminat munca manuală la scoaterea pavajului din piatră cubică,­­ iar ulterior,­­un­­ dispozitiv pentru ridicarea și transport­ul pe orizontală al fișiilor , cu goluri, pe ambele părți ale blocului, cu o singură macara (ino­­­­­­vație care­ s-a răspîndit pe toate șantierele ploieștene). Apropiat de­­ oamenii cu­ care lucrează, se îngrijește de creșterea lor profesională 1 * la îndemnul și cu sprijinul său, Vasile Frîncu, Ion Paiș și Ion Pri­i­pescu au urmat și au absolvit școala de calificare. Ultimul 1­­ dintre ei este, azi, șef de brigadă complexă. La șantierul Ploiești-Sud, unde lucrează acum, măistrul Alexandru Șerbăn a contribuit la darea în folosință cu lă­zile mai devreme a blocului 4. Angajamentul sari prevede aceeași scurtare de termen la blocul 12, aflat acum­ intr-o fază avansată a finisajelor. E un an­gajament pe care și l-a luat cu toată răspunderea sa, de maistru și de locțiitor al secretarului organizației de bază , angajamentul unui comunist. Ion DUMITRESCU corespondent Mai tirziu, mi-a povestit de unde T . S.SnSIM­I- Ateneu. CIOPLITORUL TRANDAFIR Erăm un grup mai mare; ni admiram, care m­ai de­cât e­ bogăția ornamentală, s-a apropiat cineva de noi, vă­zu­du-ne interesu­l și din vorba-n vorbă am aflat despre migala, șiră­­âimia, despre pasiunea de adevărați artiști a celor care o executaseră. Bătrinelul era de meserie. Apoi am mai întrebat și pe alții, m-an sfătuit, gindul nu-mi dădea pace — m am înscris la școală. Sosise idi noi ca absolvent al Centrului școlar profesional și tehnic- Mihai Brăbu. Prin '54. Avea pe-atunci: ■ — Doar 17 ald. , , , . . ■ S-a prezentat scurt: „Alexandru Tran­dafir“. Mină­­ întinsă era copi­­l­lăroasă tacă. Dar a prins să minuiască ciopanul, să imblin­zeăscâ da­rm ritatea marmurei. Parcă i se cam impotrivea, Iá intéplit — m­ă rog, lipsă­­ de experiență. Ii tresare totdeauna un zim­­bet, Cină Piși. á'm­intéplé cum ti K luat fum tăi 90 de tei, pri­hul salariut, fi proc Pisă că l­ă ăx­u­l de niciri I­a ajutor pe tovarășul Ladislau Moraru. Cioplitbr istihi. L-a indr­umut, l-a încurajat, l-a mai muștruluit uneori, băiatul li plăceă — prin­seSe desig 'de meșteșug, persevera. Așa am început să bedem­ cm­i capătă viață capi­­teluri, conușe, console, profile juc­ate iscusit de mina lui. Și iii num­itu noi i oricine merge la Caisa Seihiéü, de pildă, ii poate desluși amprentele în simbolica roseta cu secera și ciocanul. . — Rămine una dintre lucrările mele preferate. Are did ci alege, deoarece, acum, cind un deceniu­ ii ataréhétiza akti* vitatia in Intreprindere, bilanțul este bogat, — i-o aminiește și in­signa pe care a prim­it-o, de fini­tă­ in întrecerea socialistă. De aici, din atelier, poate urmări pe harta țării druchiul pe care l-a luat­ măr­­iuraI tăiată, modelată de el, orașele pe care ie împodobești. La Id$i Și Su­ceavă... a construit chiar uzine — bucățică cu bucățică, cele ilu­strate acum in frumusețea mozaicurilor din piețele centrale. — La Monumentul eroilor clasei muncitoare, insă, a trebuit să reîncep învățătura. In granit nu mai lucrasem. Și nici la șlefuit. Specializarea, să-i­ zic așa, am făcut-o din mers. Granitul de Silezia și l­abrador s-a supus mășinilor Hoff și Rodar, pe care le m­inuiam. Consecințele: un bizotal de idătă frumusețea, la arcade. Și fie ilijrtă, productivitatea — i-a cont uimit și pe specialiștii străini ■­­/2 mp in 8 ore, ai­ci se șlefuia la ei — noi am reușit să facem 3—4 mp. N­ urmăresc, uneori, cum după ce și-a pregătit materialul, discută planurile piesei pe care trebuie s-o execute, detaliile, mai dă ajutor pe parcurs și celorlalți din brigadă — acum­ este el „profesor“ al începă­torilor . Francesco Sacheti, de éientpiü, n-o să poata uita ușor bilin l-a sprijinit. Apoi, îl mai văd la ședințele biroului organizației de bază P.M.R., e locțiitor de secretar și care mai pune suflet pentru ca treaba să m­ährgâ Sini și­­ această direcție, nu se mulțumește niciodată cu cit s-a făcut — mai ales tot invățămîntul politic. Doar răspunde de­­ această problemă. B­îrt ultimii, a­ni, de făpt, răspunderile... au crescut. S-a căsătorit Și I I impreună cu­ soția Să, au grijă de om de viitorul fetiței lor. Găsești insă timp să-și adune, din cirul ín bind, colegii, in jurul mesei din noul tip dr­­s­tament, un­de void burta iste molipsitoare. I Mu butur de fiecare data cind am ocazia să-i string mina. Viguroasă, I vrednică, mină comunistului Alexandru Trandafir. C sasMirul Pag. a 2-a Sâmbătă 5 dec. 1­964 sas fir. 7SB Nicolae FRASINEANU I In discuția constructorilor © CONȚINUTUL BE „EIN“ ® TURNAREA, VIBRAREA, BOAREA DUPĂ PLAN ® INTERVENȚIA LABORATORULUI © CUM SĂ ASIGURĂM O UMIDITATE CONSTANTĂ A AGREGATELOR?© MĂSURI PENTRU RITMICITATE IN LIVRARE §1 IN PUNEREA ÎN OPERĂ A APEI LA CERCETĂTORI Inițierea unor dezbateri pe tema meșteșugului betonului, de către dieta „Constructorul“, a trezit un viu interes în rîndul constructorilor h­dricentralelor de pe Valea Bistriței. Pe aceste șantiere, ale Întreprinderii de construcții hidroenergetice, se execută lucrări de betoane simple și armate la stăvilare, la prize de apă și la centrale, căptușeli de beton pe canalele de derivație, etanșări de beton în profunzime la adincimi de 15—20 m de la suprafața terenului, importante lucrări de etanșeizare cu gelbeturi; lu toate acestea, calitatea este o problemă de prim ordin. Pe șantiere funcționează trei fabrici de beton, fiecare cu capacitatea de livrare de 100 mc în 24 ore. Numai în acest an vor fi puși în operă 150 000 mc de beton, din care cca. 110 000 mc au și fost realizați. In 1965, cantitatea de beton ce va fi pusă în operă va atinge cifră recofd de 186 000 mc. . . . Colectivele de la șantiere, loturi și de la fabricile de beton au­ luat în discuție problemele care se pun și măsurile care trebuie luate pentru îmbunătățirea calitații betoanelor. . .. Cîțiva dintre constructori au ținut să împărtășească gazetei părerile lor. Ing. TEODOR IONES­CU, șeful laboratorului­­ C.T.C. al grupului de șan­tiere Bistrița-aval : „Betonul își poate îmbunătăți simțitor calitatea, prin alegerea ce­lei mai potrivite curbe granu­lome­­trice. Urmărirea conținutului de „fin“ (nisip) în conformitate cu­ scopul urmărit joacă un mare rol. De pildă, betonul care se transportă cu­ pompe va fi mai bogat în fin decît un beton vîrtos d­earmat. Ex­cesul de fin atrage însă după sine o scădere a rezistențelor mecani­ce, o contracție exagerată, o slabă rezistență la apă și gelivitate. Alegerea sortului de ciment și a dozajului celor mai adecvate (de exemplu, pentru lucrări hidrotehnice masive e necesar un ciment Ce ter­­micitate moderată), folosirea de plastifianți (care măresc plasticitatea și, în același timp, micșorează ra­portul apă-cirr­ent), respectarea pre­scripțiilor cu privire la durata de malaxare, la condițiile de transport și de punere în operă trebuie rezol­vate cu grijă, printr-o cît mai bună organizare „temeinic studiată“. Ing. VIRGIL ILAS, dele­gat permanent C.T.C. din partea I.C.H.: „La lucrările hidroenergetice, în marea lor majoritate betoanele tre­buie să îndeplinească, pe lângă cri­teriul de rezistență, și cerințele de impermeabilitate și gelivitate. Aces­tea impun o organizare perfectă a betonării pe fiecare fază în parte, cu respectarea normativelor tehnice. Este necesar să se lucreze după planuri de betonare și vibrare, bine documentate. Vibrarea betoanelor re­prezintă, în cadrul construcțiilor hi­drotehnice, un element esențial; prin eliminarea aerului și a plusului de apă se obține un beton compact, re­zistent la apă și la îngheț-dezgheț. Trebuie respectat cu strictețe planul de udare a pieselor turnate, timp de minimum 14 zile, în care betonul să fie în permanență umed, pentru ca pericolul apariției fisurilor de cons­tracție să fie minim. Aceste proble­me, noi le urmărim cu toată stricte­țea.“ ION CIOCAN, tehnician­­ abertant la șantierul BU­­HUȘI : „Numai în trimestrul III, noi am verificat calitatea agregatelor prin 1085 analize de laborator, pe baza cărora am dat indicații pentru pla­sarea în permanență a m­­ijloacelor de extragere a balastului în zone cît mai bune ale balastierei Racova. Utilizarea mijloacelor moderne de vibrare ne-a permis reducerea la maximum a factorului apă-cament și folosirea unor amestecuri de agregate corespunzînd zonei „foarte bun“ din standard. Pentru betoanele ce se transportă cu pompele, am indicat întrebuințarea agregatelor rezultate din excavația canalelor, care conțin multă parte fină. în trimestrul trecut, laboratorul nostru a emis peste 300 de rețete, a căror respectare a fost urmărită cu strictețe : au fost recoltate 368 probe de beton, din care au fost în­cercate la compresiune 205, consta­­tîndu-se rezistențe peste marcă la 201 din ele ; la permeabilitate s-au încercat 31 probe și toate au cores­puns condiției impuse ; la tracțiune, cele 8 probe încercate au realizat și ele condiția.“ PAUL MLADINOVICI, maistru principal, Șeful Fa­bricii de beton RACOVA : „Pentru îmbunătățirea calității be­toanelor, trebuie să asigurăm un grad constant de umiditate a agre­gatelor, în­ special a nisipului. In­ prezent, neavînd un depozit suficient de mare de nisip, sîntem nevoiți să trimitem materialul în buncăriele fa­bricii așa cum iese din stația de sor­tare și sa fie folosit, deci, direct la prepararea betonului , datorită faptu­lui că pentru îmbunătățirea calității agregatelor sortăm material din două Surse diferite, unul ud și al­tul mai puțin ud, nisipul are per­manent inconstanță în­ ce privește gradul de umiditate și granulome­­trie. Din această cauză, uneori nu se poate respecta rețeta întocmită de laborator, laborantul de servi­ciu nu-și poate exercita în mod operativ sarcinile, iar fabricarea be­tonului e lăsată pe seama operato­rului de la pupitru, care, uneori, adaugă sau scade „după ochi“ pans­­titatea de apă, pentru ca betonul să fie lucrabil. Faptul că banda transportoare a fabricii este neaco­­perită contribuie și el la inleöri­­stanța umidității agregatelor, în caz de ploaie. Cred că prin crearea unor depozite de agregate nesorta­te, din care să se scurgă apa și nu­mai după aceea să fie încărcate și trimise la sortare ,s-ar obține o umiditate constantă și o granulo­­metrie care, verificată de 2—3 ori pe schimb, ar asigura un agregat corespunzător.“ Ing. RADU SCUTEL­­NICU, șeful lotului hidro­centrala GIRLENI : „Aprovizionarea ritmică a punc­telor de lucru cu beton constituie un factor esențial în asigurarea unor lucrări de bună calitate. Din cauza livrării neritmice se produce o sea­mă de fenomene dăunătoare : intra­rea în priză a betonului înainte de punerea în operă, în cazul cînd se livrează deodată cantități excesiv de mari ; crearea de rosturi de be­tonare neperm­ise, care favorizează infiltrațiile, în cazul cînd betonul se livrează cu întreruperi mari ; pro­vocarea de defecțiuni la pompele de beton, datorită lipsei de conti­nuitate în funcționarea lor. Pentru rezolvarea acestei proble­me, lă șantierul nostru au fost luate măsuri­­ corespunzătoare. S-a asigurat funcționarea continuă a fa­bricii de betoni, pri­­tr-o programare judicioasă a cantităților de turnat, potrivit cu capacitatea de produc­ție a fabricii. Au fost repartizate mij­loace de transport auto, în funcție de comenzile de beton și de ritmicitatea care se cere în aprovizionare, în co­­menzile pe care lotul le transmite că­tre fabrică, se precizează ritmul în care trebuie făcuta livrarea. La fron­turile de lucru sunt dirijate anfiöferite formații de betoniști și vibratoarele necesare pentru punerea îr­ operă a betonului care se livrează conform programului stabilit.“ Ing. NICOLAE IONIfA, inginer-șef al șantierului BUHUȘI : „Pe șantierele noastre folosim în mare măsură mijloace tehnice mo­derne de realizare a lucrărilor de betoane. Totuși, mai sunt o seamă de probleme care nu și-au găsit rezol­varea. Astfel, ar trebui studiate de către ÎNCERC metodele cele mai noi din tehnica mondială, în legătură cu betonarea pe timp friguros în con­diții tehnologice optime și cu Chel­tuieli Cît mai reduse. Este necesară gásirea unui material de adaos, care să întîrzie începerea prizei, fără a influența asupra rezistenței betonu­lui ; în această situație s-ar putea crea rosturi în orice zonă a­ construc­ției. De asemenea, îmbunătățirea sis­temelor de cofraje, extinderea posi­bilităților de folosire a cimentului RIM și alte rezolvări m­­oderice sunt așteptate pe șantiere Cu mult inte­res. Material cules și redactat de Petre HALTENWANGER economist la grupul de șantiere Bistrița-aval al I.C.H. In fotografie . Sub în­drumarea șefului de e­­chipă, cazangiul Niculae Păiș craituiește o nouă piesa de îmbinare. Activitate rodnică Printr-o bună organizare a locurilor de muncă, prin urmărirea zilnică a graficelor de producție, co­lectivul Bazei de producție u­ridilab­iata și deservire a T.R.G.L -Galați a depășit planul de producție pe 10 lun­i. realifeîn­d totodată economii de peste 700 000 lei. La secția de confecții metalice maistrul Costică Vișan și șeful brigăzii complexe Ion Radu execută tîmplărie metalică, re­­zervoare pentru stații termice și alte con­fecții în termen și de bună calitate. Anul acesta nu s-a primit nici­ o recla­­mație de la beneficiari. Comuniștii Ion Sima, Eusebiu Roler, Jean Vgu­ja de la secția tîmplărie ajută pe ceilalți meseriași să execute numai lucrări de burtă călitate. Și la celelalte secții de producție, rezul­­tatele sînnt bune. Exploatarea jn­dicioaiă a parcului de m­așini, a utilajelor, remedie­rea operativă a defecțiunilor ivite în tim­pul exploatării, au dus la depășirea coefi­cientului de utilizare a parcului (C.U.P ), pentru depășirea sarcinilor planificate, pentru felul cum își îngrijesc mașinile con­ducătorii auto. Vasile Ionescu, Victor De­­neș, N. Manea sunt evidențiați în întrece­rea socialistă, hartă de lună. Comisia de inovații a înregistrat Oftul a­­cesta 40 propuneri, din ca­re 10 sunt apli­cate, iar 10 se află în stu­diu. Inovații ca : aparat de sudură cu vapori de benzină (autor: Mihalache Pană); dispozitiv pentru înlocuirea jaluzelelor de lemn (Ștefan Dă­­năilă); stația de sortare și spălare a ba­lastului (realizată de ingin­erul-șef Stroe și Dumitru Blănaru) sunt numai citeva dintre acestea. T. SIRIOPOL corespondent La crearea urlășelor magistrate subpămîru­iene destinate termoficârii noilor ansambluri de lo­­cuințe din Capitală, un aport deosebit aduc și harnicii lucrători de la Întreprinderea de con­fecții metalice și repa­rații de utilaj pentru construcții (a D.G.C.M.B.) Sute de torte de tubula­tură specială de dimen­siuni mari și piese de îmbinare, confecționate în întreprindere, sunt tri­mise șantierelor de ter­­m­­oficare. Nu pune nimic la inima... „Trec zilele, lunile-m goană, și-n zbor săptămînile trec“... iar tov. NICOLAE SCURTU, directorul fa­bricii de Vat Bihor“ — Alejd nu se îndura Să Trimită direcției ge­nerale — care i-a solicitat, cu sco­pul de a-l ajuta — o Cohiandă pen­tru repararea unui excavator aflat la T.U.G. (Utilajul îi era transferat de la fosta Fabrică de ciment București). Este primul aspect care a dus... la blocarea a 200 000 lei, din fon­dul de reparații capitale al D.G.I.S. In acest tim­­p, însă, directorul Scurtu era liniștit sufletește, deși fabrica avea neapărat nevoie de excavator, fiindcă —­ și aici inter­vine cel de al doilea aspect — ex­cavatorii! „Voronej" al fabricii este diferit; se în­tîmpină greutăți în contractarea reparației Utilajului, dar nu se cerea ajutorul forului tu­telar ; aceasta va face ca să nu poată fi reparat pînă la sfîrșitul anului. Iarna se face deja simțită, în carieră și în fabrică trebuia creat stoc de materie primă, dar con­ducerea fabricii de var „Bihor“­­Alesd spera că excavatoarele se vor putea repara și fără ca ea să se ocupe de problemă, că totul se va rezolva de la sine. Are alte preocupări... majore, astfel că nu purte nifim­e la inimă. lllll Colocviu pe tema calității prefabricatelor (Urmare din pag. l­a)­dere a adus o contribuție substinuțiala la îmbunătățirea calității prefabricate­lor. Inovatorii firi căutau să rezolve a­­numite probleme care ffîlcau obținerea urudr rezultate cupéficare, prin soluții simple, dar de mare oficcacitate, Con­­teinei'izar­ea transportulu­i elementelor de răsadnițe, tipărit­ metalic (baterie) pen­tru formarea elementelor de răsadnițe (suporturi), modificarea ordinei de in­troducere în malaxor a componentelor betonului la centrala nouă de beton, dis­pozitiv pentru curățirea tiparelor cu aer comprimat și in­stalația pneumatică pen­tru ut­gerea tiparelor sunt rodul căută­rilor inovatorilor în lupta pentru ridica­rea calității. Nu se poate vorbi de efectul acțiunii fără a aminti aportul deosebit al ana­lizelor periodu­le pentru discutarea ca­lității, organizate de conducerea în­treprinderii, în colaborare cu comitetul sindicatului, din inițiativa organizației de bază P.M.R. Discutarea cu masele largi, și în special cu comuniștii, a problemelor legate de calitatea produc­ției a avut rezultate foarte bune, fie­care lucrător transformindu-se în­tr-unl exigent controlor de calitate. In între­­­cerea socialistă, temeinic organizată de comitetul sindicatului, calitate a devenit unul din obiectivele plîniii­ a­pale. Trimestrial se organizează ședin­țe pentru analiză calității, la care par­ticipă șefi de echipa și brigada, maiș­tri, ingineri și tehnicieni. In plus, cel puțin o data pe lună, un colectiv for­mat din director sau inginer-șef, con­­tabil-șef, șeful serviciului producție, șe­ful serviciului C.T.C. și șeful oficiu­lui juridic analizează cauzele și situa­ția rebuturilor, diverse aspecte ale ca­lității, luîndu-se totodată măsuri pen­tru înlăturarea deficiențelor constatate. Tot în acest scop se mai organizează ședințe scurte, pe linii tehnologice, cu tot personalul. Acestea sînnt axate, la special, pe unele defecțiuni constatate, arătîndu-se, la elem­­entele respective in ce constau defecțiunile, cauzele care le generează și ce trebuie facuf pentru evitarea lor. Metodele folosite, măsurile luate au dus la îmbunătățirea simțitoare a calității prefabricatelor, comparativ cu anii precedenți, lucru ce se ref­lect­ă în scăderea reclamațiilor și a refuzu­rilor de la beneficiari, care apreciază de cele mai multe ori elementele pri­mite atît din punct de­ vedere al ca­racteristicilor tehnice, cît și al aspec­tului. De asemenea, și rebuturile au scăzut nu­ numai față de anii trecuți, ci și­­ așa de normativ. La panouri m­­ari s-au înregistrat 0,74%/a, față de 1,5% admis; la fîșii cu goluri 0,47%, față de 0,60%, la stîlpi S.E.A. 0,45%, față de 0,60%, la diverse elem­ente de beton armat 0,46%, față de 0, 50%. Succesele înregistrate pot fi încă dezvoltate în viitor, dar va trebui să se mai țină seama de unele probleme. Fiecare lucrător din întreprindere să cunoască bine tehnologia de fabrica­ție, proiectele de detaliu să fie bine verificate și să se întocmească pla­nuri, schițe portabile, de buzunar, pe care să le aibă maiștrii la ei, între­ținerea și Verificarea tiparelor să se facă cu regularitate și operativitate, menținlndu-se formația de remedieri. Un contact strîns cu beneficiarul va ajuta, de­ asemenea, la evitarea un­or deficiențe. O atenție deosebită va tre­bui ai­ordată Stimulări­ pentru săli­­tate, acordîndu-se premii speciale ce­lor care au rezultate deosebite. 1. P.C.M.C. își poate aduce aportul prin punerea la punct a utilajelor uneii li­nii. Prin efortul unit și susținut al tu­­turor lucrătorilor, întreprinderea de prefabricate Roman va reuși să ri­dice continuu nivelul calitativ al ele­­mentelor prefabricate din beton. maistru la întreprinderea „Asafu­lui­“-Bucur­ești Sporirea productivității muncii con­­­stituie principala cale de realizare a unui­­ ritm înalt de creștere a produc­ției. Documentele Congresului al Ill-lea al P.M.R. au­­ trasat sarcini concrete lu­­cratorilor din toate raffturile economiei, în aceasta privință, ceea ce a făcut ca în întreprinderi să se ia măsuri eficiente pentru introducerea tehnicii­ noi, aplică­­rea în­ practică a cupefirilor științei. Analiza productivității fizice realizată în­ fabriérie de geamuri scoate în eviden­ță faptul că problem­a a fost privită cu seriozitate, fapt oglindit de creșterea acestui indicator sintetic. Astfel, la fa­brica din Scăeni, productivitatea crește, în 1964 (pe baza datelor preliminară), cu 06%, fața de cea realizată în 1959 și, cu 6% față de cifrele din 1963; la fel la Mediaș și Tîrnăveni se înregistrează cireșteri, nu însă, în aceeași proporție. Promovarea progresului tehnic, dez­voltarea și perfecționarea mijloacelor de producție, a proceselor de­ fabrica­­ție sunt obiective principale ale lucră­torilor din acest sector. Astfel, pe lîngă­ construirea unor noi capacități de pro­ducție moderne, de m­ait randament, atît la fabrica Scăeni, cît și la cele din Me­diaș și Tîrnăveni, s-au realizat o serie de lucrări de modernizare a utilajelor și agregatelor, de­­ mecanizare a proce­selor de producție, prin utilizarea creas­telor rambursabile. La Scăeni s-au modificat constructiv cuptoarele 3 și 1, ceea ce a făcut ca producția lor, m­edie zilnică, să creas­că CU 7% și respectiv 750 mp, față de realizările din 1963. Se mai poate vor­bi de mecanizarea al­im­entării cuptoru­lui și a unor operații la complexul de amestec din Tîrnăveni,­­de realizarea altor mașini de șlefuit pe cant, îmbună­tățite, la Mediaș, de extinderea folosirii dispozitivelor de tăiere automată pe ver­ticală în toate fabriciile și alte măslini, care au avut efecte pozitive asupra productivi­tații muncii. Utilizarea mai bună a tehnicii exis­­tente. Îmbunătățirea organizării produc­ției și a muncii, perfecționarea condu­cerii producției au avut și ele partea lor de contribuție. Astfel, au fost puse la punct complexele de arh­e­tec de la Scăeni și Mediaș, s-a măritat și folo­sit cu succes aparatura de măsură și control la unele cuptoare, schimbu­rile II și III au fost ridicate la nivelul schimbului I (printr-o muncă susținută a conducerilor și comitetelor sindicate­lor în frun­te cu­ tomn­ni­știi, asigurarea asisten­ței tehnice ȘÎ tot aceste Schim­buri), ceea ce a dus la realizarea unor indici sporiți de găurd pe metrul pătrat de cuptor. De asemenea, s-a dat atenție și ridi­cării continue a nivelului profesional al lucrătorilor, creșterii de noi cadre calificate la nivelul cerințelor tehnicii actuale. Cursuri cu și fără scoatere din producție, conferințe tehnice, școli pro­fesionale pentru maiștri și muncitori au constituit diferitele forme de rezolvare a acestei probleme. Realizările obținute în sectorul de geamuri sunt la nivelul posibilităților existente ? Răspunsul este nu, catego­ric. Se puteau obține rezultate mai bune Numai nerealizarea unor prevederi din planurile m.t.o., fără să mai vorbim­i de anumite măsuri care puteau fi luate pe parcurs, au diminuat succesele în această privință. L­a Fabrica de geamuri Scăeni nu s-au realizat lucrările de mecanizare a descărcării nisipului în bazal și manipu­larea materiilor prime înlocuite, astfel că aceste operații se execută cu un consum ridicat de manoperă. Tot aici, la Scăeni, nu s-au realizat încă, sau au­ fost executate parțial, mașina de cusut saltele de vată și mașina de șle­fuit Blocuri, mecanizarea transportului dolomitei, montarea liftului de la tăie­­toria 2—3, prin care s-ar fi putut re­duce necesarul de forță de muncă cu cca. 100 de muncitori. Aceasta cu atît mai mult, cu cît, în trimestrul III, fa­brica nu și-a îndeplinit sarcina de plan la indicatorul productivității, datorită depășirii numărului mediu de muncitori cu 5,3% și nerealizării valorii produc­ției globale. Acest lucru a făcut ca și cîștigul mediu al muncitorilor de la Scăeni să fie mai mic cu cca. 9%, decît al celor de la Mediaș și Tîrnă­veni. Dar atît la Mediaș, cît și la Tîrnă­veni nu au fost realizate unele măsuri, de pildă, confäctivilarea filatu­­n­or Supli­mentare de polizare, care a influențat negaîiv productivitatea muncii. O situație de fapt arată că fabricile au un nivel deosebit de organizare. Este vorba de utilizarea altor formații de lucru diferite la a­cel­ea­și operații. Astfel, dacă la fabrica din Tîrnăveni pentru deservirea u­nei mașini de tras, inclusiv toate operațiile auxiliare, res­pectiv pregătite amestec, tăiere gearr­, ambalare etc., sunt folosiți 57 de mun­citori, ia Mediaș numărul acestora crește la 61, iar la Scăeni a­junge la 64. Așa se explică și faptul că la produse similare realizate cu tehnologie identică, se ob­ține o productivitate diferită. La geam tras fabrica din Tîrnăveni realizează o productivitate cu 26% mai mare decît aceea de la Scăeni și cu 12%, față de cea din Mediaș. Pînă la sfîrșitul artului a rămas mai puțin de o lună de zile. Mare lucru nu o să se poată face în acest interval. Rămîne ca fabricile să rezolve în­ tim­pul cel mai scurt o seamă de probleme care să pregătească activitatea pentru 1965: repararea și modificarea cuptoa­relor 4 și 5 la Scăeni și Mediaș, folosi­rea de materiale refractare superioare la repararea cuptoarelor, construirea și montarea dispozitivelor de tăiat automat pe orizontală la toate mașinile de la Scăeni, in­troducerea dispozitivelor me­canizate de rupi și transportat geamu­rile, confecționarea mașinilor de tăiat geam la dimensiuni fixe, mecanizarea descărcării materiilor prime din va­goane și transportarea lor în secții, pre­turii și a manipulării lăzilor de geam. Contu­lerele sindicatelor trebuie să aibă in vedere cuprinderea unui număr cît mai mare de lucrători în întrecerea socialistă pe baza unor angajamente concrete, să urmărească luarea măsuri­lor pentru asigurarea unor condiții de lucru și de întrecere din cele mai bune, să stimuleze obținerea unor rezultate superioare, îngrijindu-se de generaliza­rea experienței înaintate. In colaborare cu conducerile, ele au datoria de a ana­liză productivitatea muncii pe secții și pe întreprindere, la anumite perioade. E. TUTOVEANU­ LUI mi­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii1" imuni " • •Calea principală pentru sporirea producției de geam........

Next