Constructorul, decembrie 1964 (Anul 16, nr. 778-781)
1964-12-05 / nr. 778
CUM AȚI ORGANIZAT ACȚIUNEA DE REPARAȚII? La ancheta organizată de gazeta noastră am primit pe lângă răspunsurile mecanicilor-șefi din unele fabrici, ș 1 pe cele ale unor Șefi de servicii din cadrul direcțiilor productive, care se ocupă, de asemenea, cu problemă pieselor de Schimb a reparațiilor, fil cele ce urmează dă răspunsul ing. GH. OCHIANĂ, șeful Serviciului energo-mecanic-i investiții din D.U.LG.M.F.l.M.I.C. — Este cunoscut faptul că aprovizionarea cu piese de schimb in timp util, în vederea reparațiilor capitale, cît și a celor medii sau accidentale,în raport de graficele întocmite, constituie una dintre cele mai importante probleme în activitatea fabricilor ceramice. De subliniat, că lucrările trebuie să fie de cea mai bună calitate, fapt condiționat, in primul rînd, de calitatea pieselor și, în al doilea rînd, de primirea lor la timp, astfel ca în exploatare să se obțină rezultate maxime la agregatele și utilajele reparate. Din acest punct de vedere, ancheta deschisă de gazetă „Constructorul“ aduce un ajutor prețios la rezolvarea problemei pieselor de schimb, dezbătută de atâta timp. Sunt cazuri cînd anumite piese de schimb comandate sunt livrate abia după un an, un an și jumătate, perioadă în care, dacă fabricile au avut nevoie de ale, le-au procurat pe plan local. Un exemplu: Fabricii de produse ceramice Tándárés, din totalul de 263 poziții comandate la I.A.U.P.S., în 1963, i-au fost contractate doar 92 repere pentru 1964, iar din acestea, pînă la 27 octombrie 1964, au fost livrate numai 30 poziții, adică 12%. In această situație, bineînțeles că fabrică a trebuit să-și procure din alte surse o mare parte din piese. Se mai întîmplă și cazuri de decalare a unor termene, cu angajamente ferme. De cele mai multe ori nici aceste termene noi nu sînt respectate. Pînă la 29 februarie 1964, după alte angajamente precedente ale I.A.U.P.S., fabricile din cadrul D.Gh.C.M.F.. trebuiau să primească 3309 poziții în cantitate aproximativă de 35,5 t (fabrica „Zorile noi“-Piatra Neamț — 138 poziții, Roman — 1951 poziții ș.a.m.d.). Și totuși au mai rămas repere care nu au fost încă livrate. Desigur că, fabricile respective nu puteau să oprească producția și să aștepte, la infinit, primirea pieselor prin S.U.R.S. s-au străduit și au rezolvat problemele, fie în atelierul mecanic al fabricii, fie pe plan local, ori cu ajutorul Direcției generale. Fabrica „1 Mai“-Bucov și-a executat, parte în întreprindere, parte la terți, 14,4% din piesele de schimb necesare, „Teleajen“-Berceni — 52,7%, „,Marmura“-București — 43,3% etc. trebuie însă privită cu multă seriozitate problema procurării prin forțe proprii a anumitor piese, in sensul că imediat să se anuleze comanda respectivă de la I.A.U.P.S., pentru a ușura executarea celorlalte repere și pentru a nu mai încărca uzinele furnizoare cu comenzi care nu mai sunt necesare. Un alt aspect este și acela că, în ultimii ani, atelierele mecanice ale fabricilor din cadrul D.G.I.C.M.F.I. au fost înzestrate cu diferite mașiniunelte, care trebuie folosite la maximum, cu un grad de ocupare maxim. Piesele care se pretează și pot fi executate în ateliere să nu mai facă obiectul unor comenzi la I.A.U.P.S. sau terți, deoarece aceste „mărunțișuri“ Încarcă fără rost capacitatea de producție a Uzinelor furnizoare, în detrimentul unor piese importante, neavînd nici certitudinea că ele vor fi executate la timp. O colaborare strînsă între fabrici poate rezolva multe probleme grele ale sectorului, in privința pieselor de schimb, întrucit sînt unele, cum e cazul cu „Ceramică “-Jimbolia, „Hercules“-Tîrnăveni etc., care au ateliere mecanice cu potențial tehnic ridicat, unde se pot produce piese cu un grad de dificuitate tehnică mai mare. E mai greu de rezolvat problema pieselor de schimb din import, care nu au termene fixe de livrare, beneficiind de o legislație aparte. Și aici, însă, se poate interveni pentru urgentarea primirii lor. E necesară cît mai multă bunăvoință și preocupare din partea celor ce se ocupă de problemă. Asigurarea cu piese de schimb de bună calitate și la timp trebuie să preocupe în aceeași măsură pe toți factorii care concură la problemă, fie ca e vorba de fabrici (acestea trebuie să întocmească documentația și să lanseze comenzile din timp), fie că e vorba de uzinele furnizoare sau I.A.U.P.S., care a fost creată special în acest scop, Șî să nu se uite de piesele mici și aruncate, care au fost vitregite pînă acum. Rezolvarea problemei pieselor de schimb contribuie la executarea unor reparații de bună calitate și în termene scurte, la obținerea unor Indici intensivi și extensivi superiori, la realizarea unei producții sporite. Deci, cu mai multă atenție , acestei probleme importante! I PiT’PnOTHI [ Nu-i puțin lucru ca trecând»lllÄI illír P] Ungă o construcție care a ost I Iul flu J HII intrat de a murit în peisajul orașului, în viața de toate zilele a y 1 IPmSN 119 Iolcuitorilor lui. să-ți păți Spune: MAlSlldl IrlII ^ „nici ar fi lucrat $i eu !’ ITiniU 1IIULUI - Asemenea satisfacții cunoaște adesea maistrul ALEXANDRU QCppi II ra ȘERBAN. Și in Ploiești, și în wLliDini .......împrejurimi — în ceij zecetini> ........... . de cinci, absolvind școala, a fost repartizat la T.B.C.L. — apoiHiótpcit la execuția de poduri, străzi asfaltate, clădiri. A participat în cel mai deplin înțeles al cuvîntului: activ, cu dăruire, __ cu inițiativă. Bun conducător al producției, caută întotdeauna ca, prin rezolvarea problemelor imediate, să netezească și baled pentru viitoare realizări. A abordat cu îndrăzneală și Cu pricepere domeniul mecanic, concepunil mi dispozitiv, adaptat la o mașină, care a eliminat munca manuală la scoaterea pavajului din piatră cubică, iar ulterior,un dispozitiv pentru ridicarea și transportul pe orizontală al fișiilor , cu goluri, pe ambele părți ale blocului, cu o singură macara (inovație care s-a răspîndit pe toate șantierele ploieștene). Apropiat de oamenii cu care lucrează, se îngrijește de creșterea lor profesională 1 * la îndemnul și cu sprijinul său, Vasile Frîncu, Ion Paiș și Ion Priipescu au urmat și au absolvit școala de calificare. Ultimul 1 dintre ei este, azi, șef de brigadă complexă. La șantierul Ploiești-Sud, unde lucrează acum, măistrul Alexandru Șerbăn a contribuit la darea în folosință cu lăzile mai devreme a blocului 4. Angajamentul sari prevede aceeași scurtare de termen la blocul 12, aflat acum intr-o fază avansată a finisajelor. E un angajament pe care și l-a luat cu toată răspunderea sa, de maistru și de locțiitor al secretarului organizației de bază , angajamentul unui comunist. Ion DUMITRESCU corespondent Mai tirziu, mi-a povestit de unde T . S.SnSIMI- Ateneu. CIOPLITORUL TRANDAFIR Erăm un grup mai mare; ni admiram, care mai decât e bogăția ornamentală, s-a apropiat cineva de noi, văzudu-ne interesul și din vorba-n vorbă am aflat despre migala, șirăâimia, despre pasiunea de adevărați artiști a celor care o executaseră. Bătrinelul era de meserie. Apoi am mai întrebat și pe alții, m-an sfătuit, gindul nu-mi dădea pace — m am înscris la școală. Sosise idi noi ca absolvent al Centrului școlar profesional și tehnic- Mihai Brăbu. Prin '54. Avea pe-atunci: ■ — Doar 17 ald. , , , . . ■ S-a prezentat scurt: „Alexandru Trandafir“. Mină întinsă era copillăroasă tacă. Dar a prins să minuiască ciopanul, să imblinzeăscâ darm ritatea marmurei. Parcă i se cam impotrivea, Iá intéplit — mă rog, lipsă de experiență. Ii tresare totdeauna un zimbet, Cină Piși. á'mintéplé cum ti K luat fum tăi 90 de tei, prihul salariut, fi proc Pisă că lă ăxul de niciri Ia ajutor pe tovarășul Ladislau Moraru. Cioplitbr istihi. L-a indrumut, l-a încurajat, l-a mai muștruluit uneori, băiatul li plăceă — prinseSe desig 'de meșteșug, persevera. Așa am început să bedem cmi capătă viață capiteluri, conușe, console, profile jucate iscusit de mina lui. Și iii numitu noi i oricine merge la Caisa Seihiéü, de pildă, ii poate desluși amprentele în simbolica roseta cu secera și ciocanul. . — Rămine una dintre lucrările mele preferate. Are did ci alege, deoarece, acum, cind un deceniu ii ataréhétiza akti* vitatia in Intreprindere, bilanțul este bogat, — i-o aminiește și insigna pe care a primit-o, de finită in întrecerea socialistă. De aici, din atelier, poate urmări pe harta țării druchiul pe care l-a luat măriuraI tăiată, modelată de el, orașele pe care ie împodobești. La Id$i Și Suceavă... a construit chiar uzine — bucățică cu bucățică, cele ilustrate acum in frumusețea mozaicurilor din piețele centrale. — La Monumentul eroilor clasei muncitoare, insă, a trebuit să reîncep învățătura. In granit nu mai lucrasem. Și nici la șlefuit. Specializarea, să-i zic așa, am făcut-o din mers. Granitul de Silezia și labrador s-a supus mășinilor Hoff și Rodar, pe care le minuiam. Consecințele: un bizotal de idătă frumusețea, la arcade. Și fie ilijrtă, productivitatea — i-a cont uimit și pe specialiștii străini ■/2 mp in 8 ore, aici se șlefuia la ei — noi am reușit să facem 3—4 mp. N urmăresc, uneori, cum după ce și-a pregătit materialul, discută planurile piesei pe care trebuie s-o execute, detaliile, mai dă ajutor pe parcurs și celorlalți din brigadă — acum este el „profesor“ al începătorilor . Francesco Sacheti, de éientpiü, n-o să poata uita ușor bilin l-a sprijinit. Apoi, îl mai văd la ședințele biroului organizației de bază P.M.R., e locțiitor de secretar și care mai pune suflet pentru ca treaba să mährgâ Sini și această direcție, nu se mulțumește niciodată cu cit s-a făcut — mai ales tot invățămîntul politic. Doar răspunde de această problemă. Bîrt ultimii, ani, de făpt, răspunderile... au crescut. S-a căsătorit Și I I impreună cu soția Să, au grijă de om de viitorul fetiței lor. Găsești insă timp să-și adune, din cirul ín bind, colegii, in jurul mesei din noul tip drstament, unde void burta iste molipsitoare. I Mu butur de fiecare data cind am ocazia să-i string mina. Viguroasă, I vrednică, mină comunistului Alexandru Trandafir. C sasMirul Pag. a 2-a Sâmbătă 5 dec. 1964 sas fir. 7SB Nicolae FRASINEANU I In discuția constructorilor © CONȚINUTUL BE „EIN“ ® TURNAREA, VIBRAREA, BOAREA DUPĂ PLAN ® INTERVENȚIA LABORATORULUI © CUM SĂ ASIGURĂM O UMIDITATE CONSTANTĂ A AGREGATELOR?© MĂSURI PENTRU RITMICITATE IN LIVRARE §1 IN PUNEREA ÎN OPERĂ A APEI LA CERCETĂTORI Inițierea unor dezbateri pe tema meșteșugului betonului, de către dieta „Constructorul“, a trezit un viu interes în rîndul constructorilor hdricentralelor de pe Valea Bistriței. Pe aceste șantiere, ale Întreprinderii de construcții hidroenergetice, se execută lucrări de betoane simple și armate la stăvilare, la prize de apă și la centrale, căptușeli de beton pe canalele de derivație, etanșări de beton în profunzime la adincimi de 15—20 m de la suprafața terenului, importante lucrări de etanșeizare cu gelbeturi; lu toate acestea, calitatea este o problemă de prim ordin. Pe șantiere funcționează trei fabrici de beton, fiecare cu capacitatea de livrare de 100 mc în 24 ore. Numai în acest an vor fi puși în operă 150 000 mc de beton, din care cca. 110 000 mc au și fost realizați. In 1965, cantitatea de beton ce va fi pusă în operă va atinge cifră recofd de 186 000 mc. . . . Colectivele de la șantiere, loturi și de la fabricile de beton au luat în discuție problemele care se pun și măsurile care trebuie luate pentru îmbunătățirea calitații betoanelor. . .. Cîțiva dintre constructori au ținut să împărtășească gazetei părerile lor. Ing. TEODOR IONESCU, șeful laboratorului C.T.C. al grupului de șantiere Bistrița-aval : „Betonul își poate îmbunătăți simțitor calitatea, prin alegerea celei mai potrivite curbe granulometrice. Urmărirea conținutului de „fin“ (nisip) în conformitate cu scopul urmărit joacă un mare rol. De pildă, betonul care se transportă cu pompe va fi mai bogat în fin decît un beton vîrtos dearmat. Excesul de fin atrage însă după sine o scădere a rezistențelor mecanice, o contracție exagerată, o slabă rezistență la apă și gelivitate. Alegerea sortului de ciment și a dozajului celor mai adecvate (de exemplu, pentru lucrări hidrotehnice masive e necesar un ciment Ce termicitate moderată), folosirea de plastifianți (care măresc plasticitatea și, în același timp, micșorează raportul apă-cirrent), respectarea prescripțiilor cu privire la durata de malaxare, la condițiile de transport și de punere în operă trebuie rezolvate cu grijă, printr-o cît mai bună organizare „temeinic studiată“. Ing. VIRGIL ILAS, delegat permanent C.T.C. din partea I.C.H.: „La lucrările hidroenergetice, în marea lor majoritate betoanele trebuie să îndeplinească, pe lângă criteriul de rezistență, și cerințele de impermeabilitate și gelivitate. Acestea impun o organizare perfectă a betonării pe fiecare fază în parte, cu respectarea normativelor tehnice. Este necesar să se lucreze după planuri de betonare și vibrare, bine documentate. Vibrarea betoanelor reprezintă, în cadrul construcțiilor hidrotehnice, un element esențial; prin eliminarea aerului și a plusului de apă se obține un beton compact, rezistent la apă și la îngheț-dezgheț. Trebuie respectat cu strictețe planul de udare a pieselor turnate, timp de minimum 14 zile, în care betonul să fie în permanență umed, pentru ca pericolul apariției fisurilor de constracție să fie minim. Aceste probleme, noi le urmărim cu toată strictețea.“ ION CIOCAN, tehnician abertant la șantierul BUHUȘI : „Numai în trimestrul III, noi am verificat calitatea agregatelor prin 1085 analize de laborator, pe baza cărora am dat indicații pentru plasarea în permanență a mijloacelor de extragere a balastului în zone cît mai bune ale balastierei Racova. Utilizarea mijloacelor moderne de vibrare ne-a permis reducerea la maximum a factorului apă-cament și folosirea unor amestecuri de agregate corespunzînd zonei „foarte bun“ din standard. Pentru betoanele ce se transportă cu pompele, am indicat întrebuințarea agregatelor rezultate din excavația canalelor, care conțin multă parte fină. în trimestrul trecut, laboratorul nostru a emis peste 300 de rețete, a căror respectare a fost urmărită cu strictețe : au fost recoltate 368 probe de beton, din care au fost încercate la compresiune 205, constatîndu-se rezistențe peste marcă la 201 din ele ; la permeabilitate s-au încercat 31 probe și toate au corespuns condiției impuse ; la tracțiune, cele 8 probe încercate au realizat și ele condiția.“ PAUL MLADINOVICI, maistru principal, Șeful Fabricii de beton RACOVA : „Pentru îmbunătățirea calității betoanelor, trebuie să asigurăm un grad constant de umiditate a agregatelor, în special a nisipului. In prezent, neavînd un depozit suficient de mare de nisip, sîntem nevoiți să trimitem materialul în buncăriele fabricii așa cum iese din stația de sortare și sa fie folosit, deci, direct la prepararea betonului , datorită faptului că pentru îmbunătățirea calității agregatelor sortăm material din două Surse diferite, unul ud și altul mai puțin ud, nisipul are permanent inconstanță în ce privește gradul de umiditate și granulometrie. Din această cauză, uneori nu se poate respecta rețeta întocmită de laborator, laborantul de serviciu nu-și poate exercita în mod operativ sarcinile, iar fabricarea betonului e lăsată pe seama operatorului de la pupitru, care, uneori, adaugă sau scade „după ochi“ panstitatea de apă, pentru ca betonul să fie lucrabil. Faptul că banda transportoare a fabricii este neacoperită contribuie și el la inleöristanța umidității agregatelor, în caz de ploaie. Cred că prin crearea unor depozite de agregate nesortate, din care să se scurgă apa și numai după aceea să fie încărcate și trimise la sortare ,s-ar obține o umiditate constantă și o granulometrie care, verificată de 2—3 ori pe schimb, ar asigura un agregat corespunzător.“ Ing. RADU SCUTELNICU, șeful lotului hidrocentrala GIRLENI : „Aprovizionarea ritmică a punctelor de lucru cu beton constituie un factor esențial în asigurarea unor lucrări de bună calitate. Din cauza livrării neritmice se produce o seamă de fenomene dăunătoare : intrarea în priză a betonului înainte de punerea în operă, în cazul cînd se livrează deodată cantități excesiv de mari ; crearea de rosturi de betonare nepermise, care favorizează infiltrațiile, în cazul cînd betonul se livrează cu întreruperi mari ; provocarea de defecțiuni la pompele de beton, datorită lipsei de continuitate în funcționarea lor. Pentru rezolvarea acestei probleme, lă șantierul nostru au fost luate măsuri corespunzătoare. S-a asigurat funcționarea continuă a fabricii de betoni, pritr-o programare judicioasă a cantităților de turnat, potrivit cu capacitatea de producție a fabricii. Au fost repartizate mijloace de transport auto, în funcție de comenzile de beton și de ritmicitatea care se cere în aprovizionare, în comenzile pe care lotul le transmite către fabrică, se precizează ritmul în care trebuie făcuta livrarea. La fronturile de lucru sunt dirijate anfiöferite formații de betoniști și vibratoarele necesare pentru punerea îr operă a betonului care se livrează conform programului stabilit.“ Ing. NICOLAE IONIfA, inginer-șef al șantierului BUHUȘI : „Pe șantierele noastre folosim în mare măsură mijloace tehnice moderne de realizare a lucrărilor de betoane. Totuși, mai sunt o seamă de probleme care nu și-au găsit rezolvarea. Astfel, ar trebui studiate de către ÎNCERC metodele cele mai noi din tehnica mondială, în legătură cu betonarea pe timp friguros în condiții tehnologice optime și cu Cheltuieli Cît mai reduse. Este necesară gásirea unui material de adaos, care să întîrzie începerea prizei, fără a influența asupra rezistenței betonului ; în această situație s-ar putea crea rosturi în orice zonă a construcției. De asemenea, îmbunătățirea sistemelor de cofraje, extinderea posibilităților de folosire a cimentului RIM și alte rezolvări moderice sunt așteptate pe șantiere Cu mult interes. Material cules și redactat de Petre HALTENWANGER economist la grupul de șantiere Bistrița-aval al I.C.H. In fotografie . Sub îndrumarea șefului de echipă, cazangiul Niculae Păiș craituiește o nouă piesa de îmbinare. Activitate rodnică Printr-o bună organizare a locurilor de muncă, prin urmărirea zilnică a graficelor de producție, colectivul Bazei de producție uridilabiata și deservire a T.R.G.L -Galați a depășit planul de producție pe 10 luni. realifeînd totodată economii de peste 700 000 lei. La secția de confecții metalice maistrul Costică Vișan și șeful brigăzii complexe Ion Radu execută tîmplărie metalică, rezervoare pentru stații termice și alte confecții în termen și de bună calitate. Anul acesta nu s-a primit nici o reclamație de la beneficiari. Comuniștii Ion Sima, Eusebiu Roler, Jean Vguja de la secția tîmplărie ajută pe ceilalți meseriași să execute numai lucrări de burtă călitate. Și la celelalte secții de producție, rezultatele sînnt bune. Exploatarea jndicioaiă a parcului de mașini, a utilajelor, remedierea operativă a defecțiunilor ivite în timpul exploatării, au dus la depășirea coeficientului de utilizare a parcului (C.U.P ), pentru depășirea sarcinilor planificate, pentru felul cum își îngrijesc mașinile conducătorii auto. Vasile Ionescu, Victor Deneș, N. Manea sunt evidențiați în întrecerea socialistă, hartă de lună. Comisia de inovații a înregistrat Oftul acesta 40 propuneri, din care 10 sunt aplicate, iar 10 se află în studiu. Inovații ca : aparat de sudură cu vapori de benzină (autor: Mihalache Pană); dispozitiv pentru înlocuirea jaluzelelor de lemn (Ștefan Dănăilă); stația de sortare și spălare a balastului (realizată de inginerul-șef Stroe și Dumitru Blănaru) sunt numai citeva dintre acestea. T. SIRIOPOL corespondent La crearea urlășelor magistrate subpămîruiene destinate termoficârii noilor ansambluri de locuințe din Capitală, un aport deosebit aduc și harnicii lucrători de la Întreprinderea de confecții metalice și reparații de utilaj pentru construcții (a D.G.C.M.B.) Sute de torte de tubulatură specială de dimensiuni mari și piese de îmbinare, confecționate în întreprindere, sunt trimise șantierelor de termoficare. Nu pune nimic la inima... „Trec zilele, lunile-m goană, și-n zbor săptămînile trec“... iar tov. NICOLAE SCURTU, directorul fabricii de Vat Bihor“ — Alejd nu se îndura Să Trimită direcției generale — care i-a solicitat, cu scopul de a-l ajuta — o Cohiandă pentru repararea unui excavator aflat la T.U.G. (Utilajul îi era transferat de la fosta Fabrică de ciment București). Este primul aspect care a dus... la blocarea a 200 000 lei, din fondul de reparații capitale al D.G.I.S. In acest timp, însă, directorul Scurtu era liniștit sufletește, deși fabrica avea neapărat nevoie de excavator, fiindcă — și aici intervine cel de al doilea aspect — excavatorii! „Voronej" al fabricii este diferit; se întîmpină greutăți în contractarea reparației Utilajului, dar nu se cerea ajutorul forului tutelar ; aceasta va face ca să nu poată fi reparat pînă la sfîrșitul anului. Iarna se face deja simțită, în carieră și în fabrică trebuia creat stoc de materie primă, dar conducerea fabricii de var „Bihor“Alesd spera că excavatoarele se vor putea repara și fără ca ea să se ocupe de problemă, că totul se va rezolva de la sine. Are alte preocupări... majore, astfel că nu purte nifime la inimă. lllll Colocviu pe tema calității prefabricatelor (Urmare din pag. la)dere a adus o contribuție substinuțiala la îmbunătățirea calității prefabricatelor. Inovatorii firi căutau să rezolve anumite probleme care ffîlcau obținerea urudr rezultate cupéficare, prin soluții simple, dar de mare oficcacitate, Conteinei'izarea transportului elementelor de răsadnițe, tipărit metalic (baterie) pentru formarea elementelor de răsadnițe (suporturi), modificarea ordinei de introducere în malaxor a componentelor betonului la centrala nouă de beton, dispozitiv pentru curățirea tiparelor cu aer comprimat și instalația pneumatică pentru utgerea tiparelor sunt rodul căutărilor inovatorilor în lupta pentru ridicarea calității. Nu se poate vorbi de efectul acțiunii fără a aminti aportul deosebit al analizelor periodule pentru discutarea calității, organizate de conducerea întreprinderii, în colaborare cu comitetul sindicatului, din inițiativa organizației de bază P.M.R. Discutarea cu masele largi, și în special cu comuniștii, a problemelor legate de calitatea producției a avut rezultate foarte bune, fiecare lucrător transformindu-se într-unl exigent controlor de calitate. In întrecerea socialistă, temeinic organizată de comitetul sindicatului, calitate a devenit unul din obiectivele plîniii apale. Trimestrial se organizează ședințe pentru analiză calității, la care participă șefi de echipa și brigada, maiștri, ingineri și tehnicieni. In plus, cel puțin o data pe lună, un colectiv format din director sau inginer-șef, contabil-șef, șeful serviciului producție, șeful serviciului C.T.C. și șeful oficiului juridic analizează cauzele și situația rebuturilor, diverse aspecte ale calității, luîndu-se totodată măsuri pentru înlăturarea deficiențelor constatate. Tot în acest scop se mai organizează ședințe scurte, pe linii tehnologice, cu tot personalul. Acestea sînnt axate, la special, pe unele defecțiuni constatate, arătîndu-se, la elementele respective in ce constau defecțiunile, cauzele care le generează și ce trebuie facuf pentru evitarea lor. Metodele folosite, măsurile luate au dus la îmbunătățirea simțitoare a calității prefabricatelor, comparativ cu anii precedenți, lucru ce se reflectă în scăderea reclamațiilor și a refuzurilor de la beneficiari, care apreciază de cele mai multe ori elementele primite atît din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, cît și al aspectului. De asemenea, și rebuturile au scăzut nu numai față de anii trecuți, ci și așa de normativ. La panouri mari s-au înregistrat 0,74%/a, față de 1,5% admis; la fîșii cu goluri 0,47%, față de 0,60%, la stîlpi S.E.A. 0,45%, față de 0,60%, la diverse elemente de beton armat 0,46%, față de 0, 50%. Succesele înregistrate pot fi încă dezvoltate în viitor, dar va trebui să se mai țină seama de unele probleme. Fiecare lucrător din întreprindere să cunoască bine tehnologia de fabricație, proiectele de detaliu să fie bine verificate și să se întocmească planuri, schițe portabile, de buzunar, pe care să le aibă maiștrii la ei, întreținerea și Verificarea tiparelor să se facă cu regularitate și operativitate, menținlndu-se formația de remedieri. Un contact strîns cu beneficiarul va ajuta, de asemenea, la evitarea unor deficiențe. O atenție deosebită va trebui aiordată Stimulări pentru sălitate, acordîndu-se premii speciale celor care au rezultate deosebite. 1. P.C.M.C. își poate aduce aportul prin punerea la punct a utilajelor uneii linii. Prin efortul unit și susținut al tuturor lucrătorilor, întreprinderea de prefabricate Roman va reuși să ridice continuu nivelul calitativ al elementelor prefabricate din beton. maistru la întreprinderea „Asafului“-București Sporirea productivității muncii constituie principala cale de realizare a unui ritm înalt de creștere a producției. Documentele Congresului al Ill-lea al P.M.R. au trasat sarcini concrete lucratorilor din toate raffturile economiei, în aceasta privință, ceea ce a făcut ca în întreprinderi să se ia măsuri eficiente pentru introducerea tehnicii noi, aplicărea în practică a cupefirilor științei. Analiza productivității fizice realizată în fabriérie de geamuri scoate în evidență faptul că problema a fost privită cu seriozitate, fapt oglindit de creșterea acestui indicator sintetic. Astfel, la fabrica din Scăeni, productivitatea crește, în 1964 (pe baza datelor preliminară), cu 06%, fața de cea realizată în 1959 și, cu 6% față de cifrele din 1963; la fel la Mediaș și Tîrnăveni se înregistrează cireșteri, nu însă, în aceeași proporție. Promovarea progresului tehnic, dezvoltarea și perfecționarea mijloacelor de producție, a proceselor de fabricație sunt obiective principale ale lucrătorilor din acest sector. Astfel, pe lîngă construirea unor noi capacități de producție moderne, de mait randament, atît la fabrica Scăeni, cît și la cele din Mediaș și Tîrnăveni, s-au realizat o serie de lucrări de modernizare a utilajelor și agregatelor, de mecanizare a proceselor de producție, prin utilizarea creastelor rambursabile. La Scăeni s-au modificat constructiv cuptoarele 3 și 1, ceea ce a făcut ca producția lor, medie zilnică, să crească CU 7% și respectiv 750 mp, față de realizările din 1963. Se mai poate vorbi de mecanizarea alimentării cuptorului și a unor operații la complexul de amestec din Tîrnăveni,de realizarea altor mașini de șlefuit pe cant, îmbunătățite, la Mediaș, de extinderea folosirii dispozitivelor de tăiere automată pe verticală în toate fabriciile și alte măslini, care au avut efecte pozitive asupra productivitații muncii. Utilizarea mai bună a tehnicii existente. Îmbunătățirea organizării producției și a muncii, perfecționarea conducerii producției au avut și ele partea lor de contribuție. Astfel, au fost puse la punct complexele de arhetec de la Scăeni și Mediaș, s-a măritat și folosit cu succes aparatura de măsură și control la unele cuptoare, schimburile II și III au fost ridicate la nivelul schimbului I (printr-o muncă susținută a conducerilor și comitetelor sindicatelor în frunte cu tomnniștii, asigurarea asistenței tehnice ȘÎ tot aceste Schimburi), ceea ce a dus la realizarea unor indici sporiți de găurd pe metrul pătrat de cuptor. De asemenea, s-a dat atenție și ridicării continue a nivelului profesional al lucrătorilor, creșterii de noi cadre calificate la nivelul cerințelor tehnicii actuale. Cursuri cu și fără scoatere din producție, conferințe tehnice, școli profesionale pentru maiștri și muncitori au constituit diferitele forme de rezolvare a acestei probleme. Realizările obținute în sectorul de geamuri sunt la nivelul posibilităților existente ? Răspunsul este nu, categoric. Se puteau obține rezultate mai bune Numai nerealizarea unor prevederi din planurile m.t.o., fără să mai vorbimi de anumite măsuri care puteau fi luate pe parcurs, au diminuat succesele în această privință. La Fabrica de geamuri Scăeni nu s-au realizat lucrările de mecanizare a descărcării nisipului în bazal și manipularea materiilor prime înlocuite, astfel că aceste operații se execută cu un consum ridicat de manoperă. Tot aici, la Scăeni, nu s-au realizat încă, sau au fost executate parțial, mașina de cusut saltele de vată și mașina de șlefuit Blocuri, mecanizarea transportului dolomitei, montarea liftului de la tăietoria 2—3, prin care s-ar fi putut reduce necesarul de forță de muncă cu cca. 100 de muncitori. Aceasta cu atît mai mult, cu cît, în trimestrul III, fabrica nu și-a îndeplinit sarcina de plan la indicatorul productivității, datorită depășirii numărului mediu de muncitori cu 5,3% și nerealizării valorii producției globale. Acest lucru a făcut ca și cîștigul mediu al muncitorilor de la Scăeni să fie mai mic cu cca. 9%, decît al celor de la Mediaș și Tîrnăveni. Dar atît la Mediaș, cît și la Tîrnăveni nu au fost realizate unele măsuri, de pildă, confäctivilarea filatunor Suplimentare de polizare, care a influențat negaîiv productivitatea muncii. O situație de fapt arată că fabricile au un nivel deosebit de organizare. Este vorba de utilizarea altor formații de lucru diferite la aceleași operații. Astfel, dacă la fabrica din Tîrnăveni pentru deservirea unei mașini de tras, inclusiv toate operațiile auxiliare, respectiv pregătite amestec, tăiere gearr, ambalare etc., sunt folosiți 57 de muncitori, ia Mediaș numărul acestora crește la 61, iar la Scăeni ajunge la 64. Așa se explică și faptul că la produse similare realizate cu tehnologie identică, se obține o productivitate diferită. La geam tras fabrica din Tîrnăveni realizează o productivitate cu 26% mai mare decît aceea de la Scăeni și cu 12%, față de cea din Mediaș. Pînă la sfîrșitul artului a rămas mai puțin de o lună de zile. Mare lucru nu o să se poată face în acest interval. Rămîne ca fabricile să rezolve în timpul cel mai scurt o seamă de probleme care să pregătească activitatea pentru 1965: repararea și modificarea cuptoarelor 4 și 5 la Scăeni și Mediaș, folosirea de materiale refractare superioare la repararea cuptoarelor, construirea și montarea dispozitivelor de tăiat automat pe orizontală la toate mașinile de la Scăeni, introducerea dispozitivelor mecanizate de rupi și transportat geamurile, confecționarea mașinilor de tăiat geam la dimensiuni fixe, mecanizarea descărcării materiilor prime din vagoane și transportarea lor în secții, preturii și a manipulării lăzilor de geam. Contulerele sindicatelor trebuie să aibă in vedere cuprinderea unui număr cît mai mare de lucrători în întrecerea socialistă pe baza unor angajamente concrete, să urmărească luarea măsurilor pentru asigurarea unor condiții de lucru și de întrecere din cele mai bune, să stimuleze obținerea unor rezultate superioare, îngrijindu-se de generalizarea experienței înaintate. In colaborare cu conducerile, ele au datoria de a analiză productivitatea muncii pe secții și pe întreprindere, la anumite perioade. E. TUTOVEANU LUI miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii1" imuni " • •Calea principală pentru sporirea producției de geam........