Constructorul, iunie 1965 (Anul 17, nr. 804-807)

1965-06-05 / nr. 804

TROIETARI DIN TOATE TĂRII.E. UNITM­­) CONSTRUCTORul GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA SI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATE­­RIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII Anul XVII — nr. 804­4 pagini 25 bani Simbătă 5 iunie 1965 = SB^^=SSSSSSSSBSB PLENARA C. C. AL P. M. R.I In zilele de 31 mai, 1 și 2 iunie 1965 a avut loc Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. La lu­crările plenarei au participat, ca invitați, membrii Comisiei Centrale de Revizie, ai Comisiei Controlului de Partid, primii­­secretari ai comitetelor regionale de partid, șefii secțiilor C. C. al P.M.R., miniștri, președinții sfaturilor populare re­gionale, conducători ai organizațiilor de masă și ai unor instituții centrale de stat, redactorii șefi ai presei centrale. Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a dezbătut: 1. Proiectul Directivelor Congresului al IV-lea cu pri­vire la dezvoltarea economiei naționale în perioada 1966— 1970. 2. Proiectul Directivelor Congresului al IV-lea cu pri­vire la dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. Proiectul de statut al partidului. La dezbaterile care au avut loc în legătură cu primele două puncte la ordinea de zi au luat cuvîntul tovarășii: C. Scarlat, prim-secretar al Comitetului regional de partid Galați, V. Mateescu, președinte al Sfatului popular regional București, J. Fazekaș, ministrul industriei alimentare, D. Balalia, prim-secretar al Comitetului regional de partid Ploiești, M. Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, P. Drăgoescu, președintele Consiliului învățăm­întului de cultură generală din Ministerul Invățămîntului, A. Sen­­covici, ministrul industriei ușoare, A. Codarcea, președintele Comitetului Geologic, E. Țurcanu, prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid Suceava, B. Almășan, ministrul mine­lor și energiei electrice, V. Cazacu, prim-secretar al Comite­tului regional de partid Iași, M. Sudor, ministrul economiei forestiere, I. Stănescu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Oltenia, Gh. Călin, prim-secretar al Comitetului regional de partid Hunedoara, V. Roman, director al Editurii Politice, C. Drăgan, vicepreședinte al C.C.S., I. Marinescu, ministrul industriei metalurgice, N. Giosan, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, I. Uglar, prim­­secretar al Comitetului regional de partid Maramureș, Șt. Matei, prim-secretar al Comitetului regional de partid Argeș. In dezbateri s-a subliniat că succcesele obținute în dez­voltarea economică și social-culturală a țării în anii sesena­­tului demonstrează justețea liniei politice a partidului, în­temeiată pe aplicarea creatoare a învățăturii marxist-leni­­niste la condițiile țării noastre, capacitatea sa de a mobiliza întreaga energie a poporului, resursele materiale ale țării în opera de construcție socialistă. Discuțiile au scos în evidență însemnătatea deosebita a orientării proiectelor de directive spre continuarea neabă­tută și în ritm susținut a politicii de industrializare socia­listă a țării și de creștere cu prioritate a producției mijloa­celor de producție — baza dezvoltării complexe și multilate­rale a întregii economii naționale, precum și caracterul rea­list, mobilizator al sarcinilor de plan. Plenara a subliniat în mod deosebit eforturile ce trebuie depuse pentru lărgirea bazei de materii prime și pentru atragerea în circuitul econo­mic a noi resurse, precum și importanța îmbunătățirii con­tinue a repartizării forțelor de producție pe teritoriul țării în vederea dezvoltării economice armonioase a tuturor re­giunilor. Un loc important în cadrul discuțiilor l-au ocupat pro­blemele legate de dezvoltarea energeticii în perioada 1966— 1975, spre a asigura îmbunătățirea continuă a alimentării cu combustibil și energie electrică a tuturor ramurilor eco­nomice și satisfacerea într-o măsură tot mai largă a necesi­tăților de consum ale populației. Participanții la dezbateri și-au exprimat aprobarea de­plină față de măsurile prevăzute pentru întărirea bazei teh­­nico-materiale a agriculturii, consolidarea și extinderea re­zultatelor pozitive obținute în dezvoltarea gospodăriilor agricole de stat și a cooperativelor de producție, mobiliza­rea susținută a rezervelor și a posibilităților existente în scopul creșterii producției vegetale și animale. . In legătură cu volumul și amploarea investițiilor propuse pentru perioada 1966—1970, s-a subliniat că acestea vor asi­gura dezvoltarea și diversificarea producției, valorificarea superioară a materiilor prime, perfecționarea producției, creșterea productivității muncii. In cursul dezbaterilor au fost scoase în evidență măsu­rile preconizate pentru promovarea și extinderea tehnicii înaintate în toate ramurile economiei naționale, condiție prin­cipală pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul pe anii 1966—1970, cât și măsurile pentru ridicarea continuă a calității produselor. Relevînd preocuparea constantă a partidului și guver­nului pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare economică cu țările socialiste, precum și pentru extinderea legăturilor economice cu celelalte state, vorbitorii s-au ocupat de sar­cinile ce revin tuturor ramurilor economiei naționale în ve­derea creșterii schimburilor comerciale externe. O mare atenție s-a acordat în discuții îmbunătățirii acti­vității de cercetare științifică fundamentale și aplicate cores­punzător nevoilor economiei naționale, dezvoltării învăță­­mîntului, formării și perfecționării cadrelor de specialiști. Vorbitorii au subliniat faptul că prevederile proiectelor de directive au ca scop principal ridicarea în continuare a nivelului de trai material și cultural al poporului prin creș­terea veniturilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de locuit, a aprovizionării populației cu mărfuri, sporirea volu­mului serviciilor, dezvoltarea mijloacelor de ocrotire a sănă­tății, de asistență socială și de protecția muncii. In dezbateri a fost relevată amploarea pe care a luat-o întrecerea socialistă, în cadrul căreia oamenii muncii obțin însemnate succese în realizarea planului de stat și în îndepli­nirea angajamentelor luate în cinstea Congresului, în plenară au fost făcute propuneri și sugestii de com­pletare și îmbunătățire a unor prevederi din proiectele de directive. Plenara a adoptat în unanimitate proiectul Direc­tivelor Congresului al IV-lea cu privire la dezvoltarea eco­nomiei naționale în perioada 1966—1970 și proiectul Direc­tivelor Congresului al IV-lea cu privire la dezvoltarea ener­geticii R. P. Române în perioada 1966—1975 și a hotărît ca, după îmbunătățirile propuse în cadrul discuțiilor, proiectele să fie date publicității pentru a fi dezbătute pe larg în or­ganizațiile de partid, în adunări cu masele de oameni ai muncii, în presă, după care vor fi supuse dezbaterii și apro­bării Congresului partidului. La discuțiile pe marginea proiectului de statut au par­ticipat tovarășii: C. Drăgan, vicepreședinte al C.C.S., A. Alexa, procuror general al R. P. Române, C. Nădejde, ad­junct al ministrului învâțămîntului, B. Solomon, vicepreședinte al Tribunalului Suprem al R. P. Române, B. Zaharescu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, S. Bughici, șef de secție la C. C. al P.M.R., I. Banc, prim­­secretar al Comitetului regional P.M.R. Mureș-Autonomă Maghiară, C. Pîrvulescu, președintele Comisiei Centrale de Revizie a P.M.R., I. Iliescu, șef de secție la C.C. al P.M.R., M. Berghianu, prim-secretar al Comitetului regional P.M.R. Cluj, Gh. Stoica, șeful Direcției organelor locale ale puterii de stat, A. Vijoli, ministrul finanțelor. Exprimîndu-și deplinul acord cu proiectul de statut, vorbitorii au arătat că el reflectă stadiul actual de dezvol­tare a partidului, creșterea forței și maturității sale, a rolu­lui său conducător în toate domeniile vieții sociale, coeziunea și unitatea sa de nezdruncinat, profundul democratism de care este pătrunsă întreaga activitate a partidului, legăturile sale strînse cu masele largi de oameni ai muncii. In discuții s-a relevat pe larg însemnătatea prevederilor proiectului de statut, care subliniază rolul și sarcinile cres­­cînde ale organizațiilor de partid, aplicarea consecventă a democrației interne de partid și a principiului muncii colec­tive, întărirea continuă a disciplinei de partid, participarea activă a tuturor membrilor de partid la elaborarea și reali­zarea politicii marxist-leniniste a partidului. Numeroși vorbitori au apreciat importanța prevederii proiectului de statut cu privire la desființarea stagiului de candidat, care reflectă schimbările calitative ce au avut loc în viața partidului, în societatea noastră. Plenara a hotărît în unanimitate să supună Congresului propunerea ca partidul să poarte denumirea „PARTIDUL COMUNIST ROMÂN“, corespunzător etapei actuale de dez­voltare a societății noastre, etapă a desăvîrșirii construcției socialiste și țelului final al partidului — construirea societă­ții comuniste. Participanții la discuții au făcut, de asemenea, pro­puneri de îmbunătățire a unor articole ale proiectului de statut. Plenara a adoptat în unanimitate proiectul de statut și a hotărît publicarea lui, cu îmbunătățirile propuse, în ve­derea dezbaterii în organizațiile de partid și în presa de partid, după care va fi supus dezbaterii Congresului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, prim-secretar al C.C. al P.M.R., referindu-se la faptul că în anii luptei ilegale a Par­tidului Comunist au activat, sub conducerea directă a par­tidului sau în diferite organizații de masă conduse de par­tid, mii și mii de revoluționari, a arătat că cei mai mulți dintre aceștia au adus o contribuție activă la lupta partidului și au suferit represiunile regimului burghezo-moșieresc. El a propus ca membrilor Partidului Muncitoresc Român, care în anii regimului burghezo-moșieresc, fără să fi fost membri de partid, au desfășurat o activitate permanentă în mișcarea revoluționară, sub conducerea directă a Partidului Comunist Român sau în organizațiile de masă conduse de partid și au avut o comportare demnă față de dușmanul de clasă, să li se acorde vechime în partid din momentul intrării lor în mișcarea revoluționară. De asemenea, ținînd seama că Par­tidul Muncitoresc Român este rezultatul unirii Partidului Comunist cu Partidul Social-Democrat, membrilor P.M.R. proveniți din fostele partide social-democrat și socialist, care au făcut parte din aceste partide în anii regimului burghezo­­moșieresc, să li se recunoască vechimea în partid de la data înscrierii lor în Partidul Social-Democrat sau în Partidul Socialist. Propunerile făcute au fost însușite în unanimitate de Plenara C.C. al P.M.R., urmînd a fi supuse aprobării Con­gresului partidului, în încheierea dezbaterilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat că marile rezultate obținute în realizarea preve­derilor planului de 6 ani constituie baza temeinică a dezvol­tării în continuare a economiei noastre naționale. Vorbitorul a analizat pe larg în cuvîntul său sarcinile care revin mi­nisterelor, organelor de stat și economice, organelor și or­ganizațiilor de partid în lupta pentru înfăptuirea obiective­lor viitorului plan cincinal, care constituie un adevărat pro­gram de dezvoltare multilaterală a întregii noastre societăți. în continuare, primul secretar al C.C. al P.M.R. s-a referit la necesitatea organizării unei largi și temeinice dezba­teri a proiectelor de directive ale Congresului al IV-lea în întregul partid, de conducerile ministerelor și altor instituții centrale, cu participarea celor mai competenți specialiști și a oamenilor de știință, de organizațiile sindicale, de tineret, de femei, de uniunile de creație și alte organizații de masă și obștești, de toți oamenii muncii. Proiectele de directive și proiectul de statut vor trebui să stea în centrul atenției conferințelor regionale de partid, care vor avea loc în cursul lunii iunie a.c. Presa, radio-televiziunea, întreaga propagandă de partid trebuie să aibă în această perioadă drept principală preocu­pare tratarea aprofundată a problemelor fundamentale cu­prinse în aceste documente și reflectarea largă a dezbaterii lor de către întregul popor. Dezbaterile vor trebui astfel organizate încît să contribuie la îmbunătățirea întregii acti­vități a partidului, la întărirea continuă a rolului organiza­tor și mobilizator al organizațiilor de partid. Partidul nostru — a spus în încheiere tovarășul Nicolae Ceaușescu — a demonstrat că este o forță uriașă, a cărei politică este urmată cu nemărginită încredere de întregul popor și avem convingerea că, sub conducerea sa, oamenii muncii din patria noastră vor îndeplini cu succes marile sarcini care ne stau în față. IN___ CINSTEA Stația de transformare de­­ 220 kV de la Slatina, executată de Întreprinderea de construcții și montaje energetice nr. 1-București a T.C.M.B., a fost complet echipată și probată; in pre­sent, ea este gata să furnizeze ener­gie electrică uzinei de aluminiu „16 Februarie“ INSTITUTUL DE PROIECTĂRI IN CONSTRUCȚII ȘI MATERIALE CONSTRUCȚII DE ȘI DE CERCETĂRI PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCȚII în întîmpinarea Con­gresului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român, colectivul Insti­tutului de proiectări în construcții și materiale de construcții și de cer­cetări pentru materiale de construcții și-a reînnoit angajamentele luate în întrecerea socialistă pe anul 1965, hotărînd să realizeze peste sarcinile de plan : 2 000 000 lei la producția globală ; 1 900 000 lei la producția marfă ; 1 000 000 lei be­neficii ; economisirea a 9 000 de ore de proiecta­re, prin refolosirea de proiecte tip și similare întocmite anterior , redu­cerea prețului de cost al orei de proiectare cu 0,40 lei. Prin proiectele de execuție se va reduce cu 10 000 000 lei valoa­rea proiectelor de ansam­blu aprobate. Se va asi­gura predarea proiecte­lor complete în medie cu trei zile înainte de ter­menul contractat. La pro­iectele planificate pe anul în curs vor fi reduse con­sumurile specifice la ma­terialele principale cu 3 000 tone oțel-beton și laminate, 5 000 tone ci­ment, 750 mc lemn. Pînă la 1 iulie se vor realiza peste plan , 1 200 000 lei la produc­ția globală ; 1 000 000 lei la producția marfă; 700 000 lei beneficii ; econo­misirea a 4 500 ore de proiectare; prin proiectele de execuție se va redu­ce cu 5 000 000 lei valoarea pro­iectelor de an­samblu aprobate. CONGRESULUI PARTIDULUI își reînnoiesc angajamentele în întrecerea socialistă CONSTRUCTORII HIDROCENTRALEI „GHEORGHE GHEORGHIU­DEJ" DE PE ARGEȘ ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII­­MONTAJ NR. 6- CRAIOVA tori Colectivul de construc­ții hidrocentralei și-a reînnoit angajamen­tul anual, hotărînd­­ să realizeze toate lucrările de cea mai bună calitate, să scurteze durata de e­­xecuție față de termenul planificat, astfel : stră­pungerea tronsoanelor dintre Aref-Corbeni Mătușa-Oești de la gale­și una de fugă în luna au­gust, în loc de octombrie, prin betonarea și excava­reînnoindu-și angaja­mentele luate în întrece­rea socialistă pe acest an, colectivul întreprinderii de construcții-montaj nr. 6-Craiova a hotărît ca față de termenele de pu­nere în funcțiune a o­­biectivelor, să obțină un avans de­­ 4 luni, adică pînă la 1 iulie a.c., la fabrica de placaj de la C.I.L.-Turnu-Severin, cu o capacitate de 18 000 mc anual ; 90 de zile, a­vea peste plan a 350 m ; terminarea betonării ba­rajului Vidraru pînă la 30 octombrie, cu o lună înainte de termen ; să depășească planul anual de montaj cu 11 la sută ; să sporească productivi­tatea muncii pe salariat cu 2 la sută față de plan, să obțină economii su­plimentare la prețul de cost, pe întregul an, în valoare de 2 100 000 de lei, cică pînă la 1 iulie a.c., la secția de furnire es­tetice de la același com­plex de industrializare a lemnului. De asemenea, s-a anga­jat să depășească preve­derile planului cu : 1 la sută la volumul produc­ției globale , 0,6 la sută la productivitatea mun­cii. Pentru înfăptuirea a­­cestui angajament, colec­tivul a prevăzut : can­tînă la 1 iulie să rea­lizeze­­ terminarea deto­nării aducțiunii principale pînă la 30 iunie, cu o lună mai devreme ; ter­minarea blindajului a­­ducțiunii în aval de Va­lea lui Stan, pînă la 20 iunie, cu zece zile înain­te de termen ; turnarea în baraj a 3 000 mc be­ton peste planul trimes­trului II; 1 600 000 lei economii suplimentare la prețul de cost; centrarea principalelor forțe de producție la o­­biectivele care asigură punerea în funcțiune, or­ganizarea minuțioasă a executării lucrărilor de construcții, instalații și montaj prin metoda în lanț, ridicarea gradului de mecanizare prin folo­sirea intensivă și exten­sivă a utilajelor existen­te. ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII­­MONTAJ NR. 1-BUCURESTI întreprinderea de construc­­ții-montaj nr. 1-București și-a reînnoit angajamentele pe acest an după cum ur­mează : să predea pînă la 10 decembrie a.c. întregul volum de apartamente (3080), să depășească cu 0,3 la sută productivitatea muncii pla­nificată, să obțină 212 000 lei economii, să economi­sească 100 mc cherestea, 45 tone oțel beton, 200 000 bu­­căți cărămizi, 100 tone ci­ment. Din care pînă la 1 iu­lie să dea cu 451 mai multe apartamente față de preve­derile graficului pe 9 luni , 424 apartamente să fie pre­date complet și 863 aparta­mente să fie terminate la interior ^în cartierul Balta Albă ; să predea cu 10 zile înainte de termen complexul comercial A7 și Școala de muzică ; să economisească 60 mc cherestea, 35 tone oțel beton, 100 000 bucăți cără­mizi și 40 tone ciment. IA TIMIȘOARA, ÎN ZONA TIPOGRAFILOR­­PANOURI PREFABRICATE Avîntul întrecerii socialiste care se desfășoară în cinstea Congresului par­tidului se materializează, pentru colec­tivul Trustului regional de construcții- Banat, în o serie de rezultate frumoase și încercări în continuare de a lărgi căile spre scurtarea duratei de execu­ție, spre o calitate în permanentă creș­tere. Pe această linie se înscrie și preocuparea de a introduce panourile mari prefabricate și la construcțiile de locuințe din orașul Timișoara. înce­putul este marcat de cea de a treia etapă a construcției ansamblului de blocuri din zona Tipografilor. Pentru ca montarea celor 7 blocuri P-1-4 — totalizînd 400 de apartamente, prevăzute să fie predate în acest an — să decurgă nestînjenită, s-a recurs la capacitatea de producție disponibilă a poligonului de prefabricate de la Re­șița ; s-a organizat transportul panou­rilor în vagoane special amenajate ; a fost prevăzut un depozit intem­ediar, pentru un stoc-tampon de 10 aparta­mente ; pentru turnarea planșeelor de dimensiuni mari și a altor elemente, s-a amenajat la Timișoara un atelier de prefabricate. După ce unele dificultăți inerente începutului au fost eliminate, ritmul de montare a panourilor a ajuns acum la 2­/1 apartamente pe zi, urmînd ca după această perioadă „de acomo­dare", să crească treptat cam la 4 apartamente pe zi. Extinderea acestui sistem de execuție este prevăzută și în alte ansambluri noi — de pildă în zona străzii Circum­­valațiunii, unde în toamnă urmează să fie executate lucrările la cca. 1500 de apartamente, din care aproape 1000 vor fi din panouri mari prefabricate. La sfîrșitul lunii aprilie, buldozerul a croit locul primului bloc ce se execută din panouri prefabricate; la 15 mai, montorii au preluat ștafeta. Sub conducerea maistrului Mircea Olaru, echipele lui Ioan Jost, Mihai Cîmpureanu,­ Ignaz Kassner lucrează acum intens. Un schimb de experiență ce l-au făcut cu cîtva timp în urmă pe șantierul din Lunca Bîrzavei, de la Reșița, le-a fost de mare folos DIN PRIMA FAZĂ— SOLUril RAPIDE, ECONOMICE Șantierul Uzinei de sîrmă și produse de sîrmă din Buzău a început să capete contururi. Baza de producție e în curs de terminare, în parte au fost atacate și lucră­rile de bază. Constructorii de la grupul de șantiere nr. 103—Ploiești al Trustului nr. 1 sunt pe cale de a începe ofensiva pe un larg front de lucru, pe măsură ce se vor rezolva unele probleme de documentație. Soluții eficiente au fost aplicate la organizarea de șan­tier. Stația centrală de preparare a betoanelor — proiec­tată de trust — a fost instalată la scurtă distanță de prin­cipalele obiective în execuție. Aici s-au asigurat dozarea gravimetrică a cimentului și a agregatelor, încărcarea mecanizată a agregatelor, descărcarea pneumatică a ci­mentului din vagoane-cisternă în silozuri metalice. Stația va produce 180—250 mc pe schimb. O parte din drumurile de acces, pe o lungime de cca. 1,5 km, sunt amenajate din dale hexagonale prefabricate din beton, recuperabile ; în rest, se vor folosi drumurile definitive. Rețelele electrice exterioare, calea ferată alte rețele definitive sunt folosite și ele în organizarea de și șantier. Cadrele tehnice ale șantierului, în colaborare cu ser­viciul tehnologic din cadrul trustului, au propus unele modificări la soluțiile de execuție din proiecte. De pildă, prin modificarea traveilor depozitului de sîrmă de la 6 la 12 m s-a micșorat numărul elementelor de turnat și montat, de pe urma cărui fapt se va obține o economie de 75 000 lei. Documentația elaborată de I.P.L. pentru corpul princi­pal de fabricație (cca. 22 000 mp) a fost studiată minu­țios. Astfel s-a putut stabili o eșalonare rațională a livră­rii construcțiilor metalice, ceea ce va asigura un ritm con­tinuu de montaj, pentru ca la 1 octombrie, hala să fie acoperită și să se deschidă frontul de lucru pentru montorii de utilaje; întîmpinând Congresul al IV-lea al partidului, întregul colectiv al șantierului desfășoară o însuflețită întrecere socialistă. Evidențiații în întrecerea socialistă Florian Bărbulescu, Dumitru Iordache, Grigore Berzescu, Con­stantin Lupu, Ion Marinescu, împreună cu formațiile lor de lucru, depășesc normele cu 20—25%. Se pregătesc condițiile pentru atacarea lucrărilor de bază pe un front larg. M. SFARTZ în graiul elocvent al cifrelor Recent a apărut în librării „Bre.­­viarul statistic al R.P.R. _ 1965", întocmit de Direcția centrală de statistică. . Tabelele și graficele prezentate in Breviar ilustrează elocvent a­­vîntul multilateral al țârii noastre in anii construcției socialiste — impetuoasa dezvoltare a econo­miei, a acțiunilor cu caracter so­cial-cultural ale statului, creșterea bunăstării oamenilor muncii. Cifrele oglindesc extinderea pe care a căpătat-o, în cadrul acestei dezvoltări generale și ca un factor esențial al ei, activitatea de con­­strucții. Față de un volum de in­vestiții din fondurile statului de 170—180 miliarde lei, prevăzut pentru perioada 1960—1965, în primii cinci ani ai sesenalului s-au realizat peste 154 miliarde lei (peste 37,6 miliarde lei în 1964). Lucrările de construcții-montaj re­prezintă, în acest interval, 45,7% din totalul investițiilor. Investițiile pentru dezvoltarea ramurii construcțiilor au reprezen­­tat, in 1960—1964, suma de peste 5,3 miliarde lei, adică mai mult decit in cei 10 ani precedenți. Volumul fondurilor fixe în con­strucții, la sfîrșitul anului 1964, era cu 48% mai mare decât în 1959. Față de nivelul din 1950, pro­ducția de construcții-montaj în an­trepriză a reprezentat anul trecut 604 % (232% față de 1959), iar pro­­ductivitatea muncii pe un salariat a crescut cu 144%, ca urmare a creșterii dotării tehnice și a nive­lului profesional al cadrelor. Numărul mediu scriptic al sala­riaților din construcții a ajuns anul trecut la 493 000 (din care 421 300 muncitori), față de 174 900 în 1950 și 334 300 în 1959. De la începutul sesenalului, salariul mediu în con­strucții a crescut cu 40%, în industria materialelor de con­strucții, producția globală a cres­cut de la începutul sesenalului în­­tr-un ritm mediu anual de 14,1%, fiind în 1964 cu 93% superioară celei din 1959. Iată cum a evoluat producția principalelor produse : (mii mp) 13 125 25 205 Numărul salariaților din indus­tria materialelor de construcții a fost, în anul trecut, de 91 800 (a­­proape dublu față de cel din 1950), din care 80 600 muncitori. Productivitatea muncii pe salariat din această ramură a crescut, da­r și începutul­­ sesenalului, într-un ritm mediu anual de 9,3%, în acest an școlar, pentru con­­strucții și industria materialelor de construcții se pregătesc 22 773 e­­levi în învățămîntul profesional, 2 123 elevi în învățămîntul tehnic, 2 380 elevi în învățămîntul tehnic de maiștri, 9 518 studenți în învă­țămîntul superior. Cu acest bogat bilanț de suc­­cese obținute sub conducerea partidului — bilanț ce va fi sporit cu realizările din ultimul an al sesenalului — oamenii muncii din construcții și din industria materia­lelor de construcții se pregătesc cu însuflețire pentru îndeplinirea noilor sarcini pe care Congresul al IV-lea al P.M.R. le va stab­ii în toate domeniile dezvoltării soc­a­­liste a patriei noastrS. 1959 1964 ciment (mii t) 2 851 4 752 moi. de zidărie (mii, buc.) 990 1 068 prefabricate din b.a. (mii mc) 151 848 carton asfaltat (mii mp) 32 771 63 577 geamuri trase

Next