Constructorul, octombrie 1967 (Anul 19, nr. 40-43)

1967-10-07 / nr. 40

CĂRĂMIDARII DIN SATU­­MARE ȘI-AU REALIZAT PLANUL ANUAL La redacție a sosit următoarea te­legramă : "Colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni și economiști de la Fa­brica de cărămizi Satu-Mare vă face cunoscut că prin muncă însuflețită, îndrumat fiind de organizația de bază P.C.R., la data de 30 septembrie și-a realizat planul producției globale pe întreg anul 1967, dînd peste plan 3 393 mii de cărămizi, 2 327 mii de blocuri în echivalent cărămizi și 1 004 mc de bolțari de mină. Direc­tor, I. PUȘCAȘ". Consemnăm cu deosebită plăcere acest succes. IMAGINI ALE SUCCESELOR CONSTRUCTORILOR DIN R. D. GERMANĂ Cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republi­cii Democrate Germane, în Ca­pitală s-au deschis ieri două in­teresante expoziții : • „Viață nouă - construcții noi" - expoziție de construcții și arhitectură din R. D. Germană, organizată sub auspiciile C.S.C.A.S., în sala din bd. Magheru nr. 34-36; • „Mașini de construcții" -expoziție de utilaje pentru con­strucții și industria materialelor și prefabricatelor de construcții, organizată de „Maschinen-export", întreprinderile „Baukema" și „Tactaf* din R.D.G., în pavi­lionul B din șos. Kiseleff nr. 32. PERFORMANTA LA NIVEL MONDIAL Așadar, constructorii și montorii și-au respectat angajamentul: la 30 septembrie, grupul de 315 MW de la Centrala electrică de termofi­­care din Craiova a fost cuplat în paralel la sistemul energetic națio­nal. Succesul este aureolat cu o suită de „superlative" impresionan­te. înainte de toate, capacitatea: este cel mai mare agregat termo­­energetic montat pînă acum în țara noastră; altfel spus, are o putere ce întrece cu 100 MW pe cea a hi­drocentralei de pe Argeș și aproape că egalează forța celor 13 hidro­centrale de pe Bistrița. Ritmul de execuție : cel mai rapid din țară în­registrat la acest gen de lucrări, durata de construcție-montaj — punere în funcțiune fiind cu circa 6 luni mai scurtă decit performan­țele mondiale. S-a glisat aici­ cel mai înalt coș Industrial din țară — 200 m. Parfumul marii biruinți mai stă­ruie încă pe șantier. Cu inimile bucuroase, energeticienii craioveni pregătesc noile succese. Cu aceeași stăruință, cu aceeași abnegație. Experiența de ieri capătă azi valen­țe noi. Fată de cum se lucra pînă mai acum cîțiva ani, e o diferență ca de la cer la pămînt — se destăi­­nuiește ing. Ion Enăchescu, inginer șef adjunct , ar­tier de construcții Intreprinderii-șan­­si instalații de la C.E.T.­Craiova. Figura de stil fo­losită de constructorul cu un sta­giu de vreo 17 ani pe șantierele energeticii își atinge ținta. Aproape fără să vrei, te duce gîndul la înaltul grad de mecanizare a opera­țiilor cu consum ridicat de manope­ră, la dotarea formațiilor cu meca­nisme și dispozitive de mare randa­ment. Așa se explică munca spor­nică a brigăzilor conduse de dulghe­rul Petre Șerban, fierar-betonistul Nicolae Diaconu, a formațiilor lui Constantin Nicolae, Gheorghe Pă­­trașcu și Nicolae Pătruțoiu, de la atelierul de construcții metalice. Așa se face că activitatea colecti­vului s-a înscris continuu într-o di­namică ascendentă. Dovadă, cu toa­te că a necesitat un volum de muncă dublu, extinderea centralei a fost realizată într-un timp cu 540 de zile mai scurt decit cel in care au fost date în exploatare agrega­tele din prima etapă. Comparațiile, cifrele sunt nelipsite. Apelăm din nou la ele: turbina La C.E.T.­Craiova a fost pus in fune(iune, intr-un timp record, cel mai mare grup energetic din­­ arci și anexele ei cântăresc circa 15 000 de tone, cablurile pentru legăturile electrice totalizează aproape 500 de kilometri... Iscusința montorilor de la întreprinderea „Energomontaj" a fost pusă din nou la încercare. De data aceasta, a sporit și „cota” di­ficultăților. Altădată, o turbină cu o putere de trei ori mai mică „pre­tindea" un an de mult; turbina noului zile, ba și unui grup de 315 MW „s-a mulțumit" numai cu 11 luni. Atît i-au „acordat" formațiile maistrului Vasile Mardare. Au smuls din timpul afectat execuției și formațiile conduse de Alexandru Dragomir — la montarea instalației electrice de pe cazane, Aurel Pru­­naru — la montarea cazanelor, Si­mion Spielhaupter — la echiparea panourilor de relee, Alexandru Drelciuc — la montarea electrofil­­trelor. Plusul de experiență și-a spus răspicat cuvîntul. Referindu-se la sectorul electric pe care-l con­duce, ing. Arnold Uscher relata un fapt deosebit de semnificativ: dacă în etapa I 220 de lucrători realizau o producție lunară de aproximativ două milioane de lei, în etapa a II-a 180 de lucrători au realizat lu­nar 3,5 milioane! Eficiența corecti­velor aplicate a depășit așteptările. Pe baza graficelor stabilite cu aju­torul metodei drumului critic, s-a acționat asupra unor verigi organi­zatorice, aparent lipsite de impor­tantă. Bunăoară, pentru aprovizio­narea cu materiale a echipelor a fost alcătuită o formație dotată cu trailere, remorci, specială auto­macarale. Prezenta ei cruță prețio­sul timp de lucru al maiștrilor, al montorilor. S-a trecut, apoi, la o și mai mare specializare a echipelor pe operațiile de bază: construcții metalice, circuite secundare și echi­parea panourilor de relee pentru automatizări etc. La îndemîna lor au fost puse scule și materiale adec­vate, cu pistoale comprimat pentru cu capse și aer fixarea cutiilor metalice și a echipamentelor, dis­pozitive pentru fixarea papucilor pe cabluri ș. a. Deosebit de pro­ductivă s-a dovedit, apoi, asambla­rea carcasei cazanelor prin îmbu­­ionare. Vestind succesul obținut, printr-o scrisoare adresată Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român — tovarășului Nicolae Ceaușescu, colectivele de energeticieni de la Craiova au făgăduit un altul nou : realizarea înainte de termenul pla­nificat, și a celui de-al doilea grup seminal, astfel ca C.E.T.­Craiova să atingă capacitatea finală de 1040 MW chiar către sfârșitul acestui an. Ritmul de lucru pe șantier poar­tă pecetea răspunderii asumate. Montajele sunt de pe acum avan­sate. O bună parte din echipamen­tele electrice au și fost definitivate, iar constructorii îi urmăresc îndea­proape pe montori, cu finisajele. După toate probabilitățile, luna vii­toare vor începe primele probe. Aurel ZELINSCHI TE ’67 In cartierul Ploiești-Nord Concomitent cu materializarea pla­nului de investiții ce vizează dezvol­­­­tarea și moderni­zarea unităților in­dustriale, în orașul­­ și regiunea Plo­iești se înalță zeci de blocuri confor­­­­tabile și elegante. Anul acesta, de exemplu, T. R- C. *— are de executat 3622 de apar­tamente. Potrivit graficului de eșalo­nare a punerilor in funcțiune, în pri­mul semestru au fost predate 1530 de apartamente, în trimestrul III -circa 1000, urmind ca restul să fie isprăvite pînă la 31 decembrie. In cadrul unităților trustului, la lo­cuințe sarcina cea mai mare a fost încredințată Grupului de șantiere nr. 1 . 1864 de apartamente. Rezultatele obținute pînă în prezent sunt promiță­toare. Celor 857 de apartamente pre­date în primele 6 luni ale anului li se vor alătura încă 460, pe care con­structorii le prezintă în aceste zile co­misiilor de recepție. Dacă la nivel de trust, realizarea planului de punere in funcțiune la locuințe prezintă încă unele incertitudini, Grupul nr. 1 are create toate condițiile să încheie cu bine anul, chiar dacă din luna ianua­rie pînă în prezent, numărul aparta­mentelor ce urmează a fi recepționate a fost schimbat de vreo două ori. Șantierul 102 își desfășoară activi­tatea în zona de nord a orașului. Aici se execută blocuri p + 4 din panouri mari prefabricate și blocuri înalte cu structura monolită turnată cu cofraje glisante. Stadiile­­ diferite : de la finisaje, pînă la cota zero. Unele își vor primi locatarii în cursul trimes­trului IV, altele constituie front pentru lunile friguroase. Socotelile pe trimes­trul III sînt ca și încheiate. A intrat în actualitate un nou trimestru, cu noi sarcini. Predarea ultimelor 270 de a­partamente din sarcina anuală ridică, cumva, probleme greu de rezolvat ? „Nu, este de părere arh. Aurelian ISTRATI, șeful șantierului. 150 sunt re­partizate în 5 blocuri glisate, iar ce­lelalte 120­­ în 3 blocuri din pa­nouri mari. Cu toate că 4 blocuri sunt abia la cota zero, nu ne facem griji. Va trebui însă să ne sporim eforturile. Peste citeva zile, de exem­plu, vom lucra simultan cu 3 seturi de cofraje. Calculul este simplu: 15 zile durează glisarea și 2 luni finisajele. In ceea ce privește panourile mari, ritmul de montaj este de­­ un aparta­ment - un apartament și jumătate în două schimburi, folosind o singură macara". Furnizorii se arată foarte dispuși să-și desfacă produsele. I.P.E.C.-Brașov și „Progresul"-București se dovedesc, de data aceasta, deosebit de servia­bili. Păcat insă că piesele trimise — îndeosebi de „Progresul’'-București — lasă mult de dorit in privința cali­tății. Tiparele vechi, degradate lasă „amprente" ce provoacă constructori­lor mari neajunsuri. Maistrul Gheorghe MIREL, exprimînd necazurile finisorilor ne-a relatat că din această cauză, la fiecare apartament se consumă supli­mentar circa 10 ore de manoperă. A­­șadar, lipsa de exigență a întreprin­derii bucureștene face ca o metodă industrială de execuție cu multiple a­­vantaje să-și piardă din eficiența eco­nomică. Iar poligonul trustului se află tot în probe tehnologice... Sunt perspective ca locuințele înscri­se în planul pe 1967 al Grupului de șantiere nr. 1 să fie predate la ter­men. Considerăm totuși că trimestrul IV se anunță deosebit de dificil: în a­­ceste trei luni, forțele de muncă vor trebui astfel folosite, încât o dată cu executarea lucrărilor cu scadență în 1967 să fie pregătite și blocurile ce vor permite continuarea activității con­structorilor în lunile friguroase. Adrian CIMPEANU m* APARTAMENTELE din----------­TRIMESTRUL IV ORGANNIXAREA ȘTIINȚIFICĂ A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII Implicațiile unui nou mod de a gîndi Acum, la două luni de la în­cheierea primei etape a acțiunii de organizare științifică a produc­­ției­ și a muncii— răgaz în care s-au însumat rezultatele scontate și multe concepții au început să trăiască în realitățile cotidiene ale întreprinderilor, dînd primele roade — este util să analizăm sta­diul la care am ajuns, să-l com­parăm cu țelul propus, pentru a stabili cu mai multă precizie căile pe care trebuie să ne îndreptăm în viitor. Desigur, asemenea motive au determinat Direcția generală a industriei silicaților din Ministerul Industriei Construcțiilor să orga­nizeze la Brașov, săptămîna trecută o ședință de lucru cu delegați ai întreprinderilor tutelare. Discuțiile purtate, ca și indicațiile date de direcție vor contribui la îmbună­tățirea în continuare a organizării, la sporirea eficienței acțiunii. Cu acest prilej au rezultat unele concluzii de mai mare anvergură, al căror interes depășește cu mult cadrul industriei silicaților. Asupra lor ne oprim în rîndurile ce ur­mează. CONTINUITATE IN PREOCU­PĂRI, NU ACTIVITATE IN CAMPANIE Prima etapă, relativ scurtă, a obligat marea majoritate a colec­tivelor să-și îndrepte atenția asu­pra direcțiilor în care organizarea T. MUSTACESCU (Continuare in pag. a 3-a.) GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SIS­TEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDI­CATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poș­tali și difuzorii voluntari din Întreprinderi și Instituții. Costul abonamentului: 3 luni — 3,25 lei, 6 luni — 0,50 lei, un an — 13 lei. Redacția și administrația: București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin, Telefon , 15.19.21 - 15.10.92 PLENIRI CI H­r.ei In zilele de 5 și 6 octombrie 1967 a avut loc ședința plenară a Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. Plenara a dezbătut și aprobat în unanimitate directivele cu privire la perfecționarea condu­cerii și planificării economiei naționale, cores­punzător condițiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României, precum și principiile de bază ale îmbunătățirii organizării administra­­tiv-teritoriale a României și ale sistematizării localităților rurale. Plenara a hotârît ca aceste documente să fie supuse, după o largă dezba­tere publică, aprobării Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut și aprobat în unanimitate propunerile cu privire la îmbunătățirea siste­mului de salarizare, de premiere și de normare a muncii. Plenara a hotârît ca în cursul anilor 1968-1969 să se continue acțiunea de majorare a salariilor, începută în 1967 prin creșterea sa­lariilor mici, astfel încît ea să cuprindă toate categoriile de salariați. Aceasta va contribui la îndeplinirea sarcinii puse de Congresul al IX- lea al P.C.R. cu privire la creșterea salariului real cu circa 25 la sută în 1970 față de 1965. Aplicarea măsurilor de îmbunătățire a siste­mului de salarizare se va face experimental și eșalonat pe ramuri, astfel încît în 1970 să se generalizeze în întreaga economie. Plenara a dezbătut și aprobat în unanimita­te propunerile cu privire la dezvoltarea con­strucțiilor de locuințe, îmbunătățirea adminis­trării și întreținerii fondului locativ și noul regim al chiriilor. Aceste propuneri vor fi supuse dez­baterii publice. Plenara a adoptat în unanimitate hotărîrea cu privire la convocarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român. În cadrul dezbaterilor din plenară au luat cuvîntul tovarășii: Florian Dănulache, Gheor­ghe Călin, Ion Cotoi, Teodor Haș, Nicolae Aga­­chi, Gheorghe Petrescu, Miu Dobrescu, Nico­lae Vereș, Mihai Roșianu, Gheorghe Vasilichi, Constantin Pîrvulescu, Valter Roman, Barbu Za­­harescu, Ion Cosma, Tudor Ionescu, Dumitru Turcuș, Emil Drugănescu, Alexandru Sencovici, Alexandru Codarcea, Nicolae Bădescu, Dumi­tru Bejan, Vasile Malinschi, Bujor Almășan, Constantin Scarlat, Dumitru Petrescu, Mihai Le­vente, Gheorghe Stoica, Ion Turcu, Iosif Uglar, Simion Bughici, Emanoil Florescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Coliu. Îa încheierea lucrărilor plenarei a vorbit to­varășul Nicolae Ceaușescu. HOTÁRÂREA CU PRIVIRE LA CONVOCAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Comitetul Central al Partidului Comunist Român, întrunit în ședința plenară din 5-6 oc­tombrie 1967, hotărăște : Convocarea la data de 6 decembrie 1967 a Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român, cu următoarea ordine de zi : 1. Directivele cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, corespunzător condițiilor noii etape de dez­voltare socialistă a României. 2. Principiile de bază ale îmbunătățirii orga­nizării administrativ-teritoriale a României și ale sistematizării localităților rurale. In vederea alegerii de delegați pentru Con­ferința Națională s-a stabilit norma de repre­zentare , un delegat la 1 500 membri de partid, luîndu-se ca bază efectivul partidului la data de 1 octombrie 1967. La conferință vor parti­cipa cu drept de vot membrii și membrii suple­anți ai Comitetului Central și ai Comisiei Cen­trale de Revizie. Delegații pentru Conferința Națională vor fi aleși în conferințe ale organizațiilor regionale de partid, care vor avea loc în cursul lunii no­iembrie 1967. Sarcinile fizice și valo­rice în construcții-montaj se realizează, practic, pe șantier. Personalul tehnic al acestuia, în frunte­ cu șeful de șantier, are înda­torirea principală de a or­ganiza și supraveghea munca, astfel incit cu cheltuieli minime să rea­lizeze lucrările de bună calitate și la termenul sta­bilit. f­ Aceste îndatoriri au pot însă îndeplinite decit printr-o folosire judicioasă a programului de muncă, prin trierea și alegerea ce­lor mai importante pro­bleme, evitînd irosirea timpului cu preocupări mi­nore. Dacă nu se evită lu­crările mărunte, dacă nu-și rezolvă fiecare sarcinile, apare riscul de a se pier­de din vedere principalul, ceea ce hotărăște rezultatul final. — O fotografiere — fără pretenție de statistică — a modului în care un șef de șantier folosește orele de program arată că timpul de muncă al aces­tuia este împărțit (cu a­­proximație) între următoa­rele activități principale: — organizare, con­trol, măsuri — studierea docu­mentațiilor, soluții noi — lucrări de ,u­­rou (verificarea si­tuațiilor, raportări corespondență etc.) — prelucrări, in­structaje, ședințe — relații cu foru­rile superioare, pro­iectant, C. T. C.— C.F.I. ■ — control și cheiere de acte în­cu inspectorii B.L. ai Inspectoratului re­gional în construcții cu beneficiarii și di­riginta etc. me — diverse (proble­m­ative, social-adminis­trtigii etc.) Rezultă că numai o trei­me din timpul șefului de șantier este folosită direct pentru rezolvarea proble­melor organizatorice și teh­nice. Aceasta explică, în mare măsură, de ce pe unele șantiere lucrările se desfășoară în multe pri­vințe la voia întîmplării, de ce uneori se realizează atît de greu productivita­tea planificată. Jumătate din timpul său de lucru, șeful de șantier îl petrece neproductiv, cu­ lucrări de birou, cu înso­țirea delegaților forurilor cu drept de control și în­drumare, cu explicațiile pe care le dă acestora. Impli­­cit, sunt scoși din produc­ție 2—3 tehnicieni din bi­rou, sau șefi de lot și puncte de lucru, care sunt antrenați în discuții, dau explicații etc. Trebuie să dăm șefu­lui de șantier și tuturor cadrelor cu muncă de conducere, organizare și supraveghere, de la lo­turi și puncte de lucru, posibilitatea de a folosi cel puțin 80% din timpul de muncă, nemijlocit pentru rezolvarea pe te­ren a problemelor de producție. Timpul pe care i-l ocu­pă astăzi unui șef de șan­tier studierea documenta­țiilor și pregătirea produc­ției este cu totul insufi­cient. Sunt cazuri cînd nu se cunoaște soluția de exe­cuție a unui anumit ele­ment, decit atunci cînd este atacat. Aceasta a fă­cut să se accepte materiale și soluții ce nu puteau fi puse în practică, sau să nu se cunoască necesarul la unele materiale și apa­­rataje — care, nefiind co­mandate la timp, n-au mai putut fi procurate. Studierea insuficientă a documentațiilor împiedică, totodată, aplicarea tehnicii noi sub forma unor ma­teriale eficiente, extinderea prefabricării și mecanizării etc. Eșalonarea lucrărilor pe faze, asigurarea lor cu ma­teriale, forțe de muncă și utilaje, organizarea muncii la punctele de lucru tre­buie stabilită cu participa­rea nemijlocită a șefului de șantier ; însă el nu are timp suficient nici să se ocupe de acest lucru, nici să controleze execuția, ast­fel că asemenea sarcini se transmit la șeful de lot sau de punct de lucru, iar de la aceștia, la șeful de echi­pă. Sunt cazuri cînd șefii de echipă hotărăsc cînd și cum să atace obiectivele, ce materiale să li se aducă, cum să împartă oamenii pe lucrări. Din această cauză, la blocul B 5 din ansam­blul Copou (P + 8) armă­tura s-a fasonat cu 3 luni înainte de a se începe ing. C. COSMA inginer-șef adjunct la T.B.C.­Iași (Continuare in pag. a 3-a) TIMPUL ȘEFULUI DE ȘANTIER 30»/« 5% 15% 10% 15% 15% 10% A.

Next