Constructorul, ianuarie 1968 (Anul 20, nr. 1-4)

1968-01-06 / nr. 1

Redacția și ad­ministrația : Bucu­rești 46, str. Gră­dina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin. Telefon : 15.19.21 — 15.10.92. La start, cu noile sarcini de plan de pe platforma frumoaselor realizări dobândite anul trecut, lucrătorii din cadrul Trustului nr. 1 de construcții-montate din București au pășit în 1968 op­timiști și încrezători. Ei au de făcut față unor sarcini de plan sporite. — ...Cu 10 procente, față de cele din 1967 — ne-a relatat ing. N. TUC­­MAN, directorul general al trustului — și cu perspective de creștere pînă la 25 de procente. Așadar, un spor apreciabil . Obiectivelor aflate în continuare din anii trecuți li se vor adăuga altele noi: două linii tehno­logice de ciment la fabrica din Med­­gidia, fabrica de geamuri de la Bu­zău, fabrica de nutrețuri combinate și complexul de îngășare a porcilor de la Giurgiu, filatura de la Oltenița, fabrica de ulei de la Slobozia ș.a. ■, ce-i drept, la unele dintre acestea lu­crările au fost atacate în ultima parte a anului 1967, dar cum valorile reali­zate sunt foarte mici, continuăm a le considera totuși ca noi. Probleme deosebite încep să ridice și unele șan­tiere mai vechi, cu termene apropia­te de punere în funcțiune. — Un motiv în plus pentru ca șantierele să-și impulsioneze activitatea în trimestrul I. — Evident. Cu atît mai mult cu cit condiții sînt: în primele trei luni Interviu realizat de Aurel ZELINSCHI !Continuare in pag. 3­ al Ce eveniment deosebit va marca 1968 in munca dv. și a colectivului dv. ? Ne răspund la această întrebare: Pe marele șantier gălățean, racor­dul '67—’68 s-a realizat la nivelul e­­forturilor maxime, solicitate de pu­nerea în funcțiune a noilor obiective ale combinatului siderurgic. în prezent, constructorii și mon­torii din cadrul I.C.M.S. se află în fața altor sarcini de mare răspunde­re : isprăvirea lucrului la oțelărie și laminorul slebing 1 150 mm, cu sca­dență în acest trimestru, iar mai tîr­­ziu la laminorul de tablă groasă. Concomitent, s-au intensificat efortu­rile la obiectivele recent atacate — laminorul de benzi la cald și cel de-al doilea furnal de 1 700 mc. Pes­te puțină vreme vor începe lucrările la turnătoria de lingotiere și lamino­rul de benzi la rece. ing. I. KATONA șeful șantierului nr. 1 al I.C.M. Pitești Pregătirea unei „premiere“ Toate preocupările noastre sunt îndreptate, în prezent, spre pune­rea în funcțiune la termen a com­plexului de piroliză. Această „pre­mieră" de pe platforma petrochi­mică Pitești va încununa doi ani de muncă asiduă pentru realizarea unor instalații pretențioase, în care materia primă se metamorfozează sub influența unor salturi de tem­peratură de la sute de grade dea­supra lui 0, la mai mult de o sută de grade minus. Pe lângă dificultățile inerente construcției și montajului unei ase­menea unități industriale moderne, în care parametrii fizici ridicați, ca și gradul înalt de automatizare, so­licită o execuție foarte precisă și îngrijită, am avut de înfrînt și greu­tățile provocate de întîrzierea li­vrării unor construcții metalice, piese de fontă de presiune și de îmbinări, chit­roxidur etc. Ele au provocat rămîneri în urmă față de grafic, ce sunt treptat recuperate. din Mai avem, în prezent, de refăcut handicap numai la lucrările subterane. Pentru ca iarna să nu stînjenească ritmul execuției, am amenajat un atelier în care se con­fecționează conducte prefabricate din oțel, eliminînd sudurile de po­ziție pe traseul canalizării , ca­blurile de alimentare cu energie electrică și pentru A.M.C. se vor trage din spații încălzite, iar spații închise îi vor proteja pe montorii celor 360 de pompe. S-au închis, de asemenea, casa compresoarelor și A.M.C., asigurate cu Încălzire pro­vizorie. Ritmul de execuție propus, pen­tru care ne străduim să creăm condițiile necesare, va permite pre­darea complexului de piroliză, pen­tru probe tehnologice, la sfîrșitul primului semestru , deoarece exe­cuția este supusă la un control ex­trem de exigent, făcut pas cu pas de către furnizor și beneficiar, sunt convins că surprizele vor fi evitate și că primele produse vor părăsi platforma la termenul stabilit. | Gazeta editata de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții arh. P. ILIESCU arhitect proiectant-șef la institutul „Proiect-București“ Un noi ansamblu pe harta Capitalei Un teritoriu necorespunzător ca stare urbană, situat în partea de nord-est a Bucureștiului, de-a lungul actualei șosele Colentina— importantă arteră de penetrație dinspre Moldova și Dobrogea, va fi restructurat pe baza proiectu­lui întocmit de colectivul nostru pentru sistematizarea cartierului Colentina Se aduce Capitalei în­noirea necesară unei periferii dezvoltată anarhic, în decursul timpului, și se va crea un punct de atracție, mai ales în sezonul cald, în zona de agrement a vii­toarelor lacuri Plumbuita și Fun­­deni, Pădurea Andronache, ce vor fi valorificate. 1968 înseamnă predarea ultime­lor detalii ale proiectelor de exe­cuție pentru ansamblul de peste 6000 de apartamente — cu 2,3 și 4 camere — ce vor fi construite, în prima etapă, pînă în 1970. Cîteva amănunte asupra concepției , por­nind de la cerințele urbane ale Bucureștiului, ca și de la cele specifice cartierului, paralel cu asigurarea confortului necesar se realizează o densitate sporită, spe­cifică unei zone orășenești cen­trale (densitatea informativă, la arteră — cca 6000 mp locuibili ha). Acest caracter este subliniat și de fronturile închegat construi­te, cu clădiri înalte de 11 nivele, cu accente de 23 nivele, în care perspectivele obținute creează o atmosferă intimă, urbană Ideea compozițională, subordonîndu-se funcțiunilor, în care magistrala deține rolul principal, a dus la alcătuirea unor grupări de clădiri, dispuse în așa fel încît să forme­ze spații liniștite, ferite de zgo­motul inerent unei artere de pe­netrație. Distanțele între construc­­ții dau posibilitatea realizării unei plantații bogate, iar modul de re­zolvare a spațiilor pentru comerț va contribui la înviorarea aspec­tului general al ansamblului, adu­­cînd vioiciunea specific orașe­i ng. A. SANTIGHIAN inginer-șef al întreprinderii de produse din ceramică fină- București Vom lărgi gama de sortimente în cadrul întreprinderii noastre vor intra în funcțiune în acest an două noi capacități de producție realizate pe o suprafață construită de circa 24 000 mp, după proiectele elaborate de I­P.I.M . C. într-una din hale se vor realiza tuburi de gresie pentru apeducte și canalizări, cu diametre de 75— 1000 mm (lungimile variind între 1000 și 1500 mm), jgheaburi și pa­vele pentru grajduri etc Secția a fost proiectată la capacitatea de 20 000 tone­­ an și va începe să pro­ducă în trimestrul II. Tehnologia modernă de fabrica­ție se caracterizează prin automa­tizarea prelucrării materiilor prime (argilă și șamotă) și a presării tu­burilor, precum și prin mecaniza­rea celorlalte operații. De la pre­sa automată, tuburile vor fi încăr­cate pe vagonete și introduse în uscătoarele­ tunel, iar după această fază vor fi glazurate și supuse ar­derii într-un cuptor-tunel. La u­­nele tuburi sunt prevăzute garni­turi din material plastic. Datorită înaltului grad de tehnicitate, în a­­ceastă secție vor lucra anual nu­mai circa 120 de salariați (cadre tehnice și muncitori). în a doua hală se vor produce anual 450 000 m­p plăci de faianță pentru placarea pereților, precum și­­ 300 000 mp plăci din gresie fină (albe, roșii sau în alte culori) pen­tru pardoseli, de diferite dimensi­uni Această secție va intra în pro­be tehnologice în trimestrul II, iar producția de serie va începe în trimestrul III. Materiile prime fo­losite pentru fabricarea acestor plăci sunt caolina, argila și feldspa­­tul, care vor fi măcinate în­ mori cu bile ; barbotina astfel obținută va fi uscată în atomizoare și apoi introdusă în buncăre automate. După presare și uscare, plăcile vor fi introduse în cuptoarele-tunel, care vor avea două faze de arde­re : la prima se va efectua glazu­­rarea, iar la a doua se va obține produsul finit. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI VAI ing. M. LUPAN director ajunct științific la Institu­tul de cercetări în construcții și economia construcțiilor Cercetări pentru elemente prefabricate mari Construită anul trecut, noua hală pentru încercări a ÎNCERC adăpostește un stand experimen­tal, cu o capacitate echivalentă unei forțe de precomprimare de 1000 tf — întîiul de acest gen în țara noastră, și conceput ca prototip pentru viitoarele standuri de mare capacitate, cu care vor fi dotate liniile de fabricație din întreprin­derile de prefabricate, pentru pro­ducerea în serie a preselor de beton precomprimat. Aici se vor desfă­șura în 1968 „studii și experimen­tări de elemente tipizate prefabri­cate din beton armat și precompri­mat“ Mai precis , se vor analiza alcătuirea lor, pentru a corespun­de celui mai adecvat mod de com­portare la diferite solicitări, pre­cum și aspectele de bază ale teh­nologiei. Adică precomprimarea, compactarea betonului, accelerarea întăririi lui în tipare încălzitoare. Rezultatul acestor lucrări ? Pri­mele exemplare de elemente mari din beton precomprimat, cu armă­tură preîntinsă — grinzi cu inimă plină T și dublu T, pentru hale industriale avind pînă la 24 m deschidere, ferme de 36 m, grinzi de poduri etc. în contextul întregului program de activitate din acest an — din care aș mai sublinia și alte pro­bleme interesante, ca „mecaniza­rea calculului unor structuri și op­timizarea soluțiilor de proiectare“, „aplicarea drumului critic la în­tocmirea graficelor coordonatoare pentru complexe de lucrări și stu­diul coordonării execuției lucră­rilor, la nivelul marilor unități de construcții-montaj“ — tema amin­tită prezintă o însemnătate deo­sebită, perspectiva unor evidente avantaje economice, la realizarea construcțiilor industriale și ingi­nerești cu deschidere mare. Prima șarja în clipa cînd pocneau dopurile sti­clelor de șampanie, cînd se stingea ecoul ultimei bătăi de pendulă, în clipa Anului Nou, tînărul Nicolae Bur­­lacu, de la întreprinderea bucureștea­­nă „Izolatorul“, urmărea — pe platfor­ma cuptorului de topire — scurgerea șuvoiului incandescent al primei șar­je de sticlă din 1968. Cea dinții zi de lucru din noul an a înscris, pe graficul realizărilor în­treprinderii, 5000 de cărămizi izolatoa­re, 1100 mp de plăci Supere­i din plu­tă expandată, 2000 mp plăci Asko din plută bituminizată, 2000 kg de garni­turi tehnice de etanșare, 2000 mp de împîslitură din fibre de sticlă 1500 mp de foi de plută cu și fără inserție textilă, milioane de dopuri și rondele. Dacă mai socotim și că miercuri, ia­r cabinetul tehnic s-a înregistrat inova­ția nr. 1 — un dispozitiv conceput de maistrul Petre Stoian, care dublează productivitatea mașinilor de tăiat ron­dele, putem trage concluzia că la ..izo­latorul“, anul a început bine. (Vasile DUMITRU, corespondent) Interviu — Bun venit, 1968 ! cu '68 Noul an se arată — așa cum sînt, pe meleagurile noastre, toți anîi din tînăra generație — voinic, surîzător­ — îți place la noi ? — îmi place ! Oameni veseli, încrezători, puși pe treabă, l-am văzut zilele acestea și în bătaia vîntului, turnînd fundații, și la dogoarea cuptoa­relor de clincher. M-au încredințat că vom colabora așa cum trebuie. Că-i voi întrece de departe pe toți înainte-mergătorii mei. — Să știi că-i așa. Uite, de pe vremea cînd încă te așteptam, ți s-a pregătit... locul de muncă. Ești „prins" în planul nostru. 58 miliarde de lei investiții, un spor de o șeptime la producția de materiale de con­strucții — nu-i ușor, dar ce să facem ? Acesta-i ritmul nostru, trebuie să te încadrezi în el. — Nu mă sperie. M-ai strădui să vă fac vreme bună. Eu dau zilele — sacii , voi să dați faptele — recolta. Numai, luați aminte. Am eu cu o zi mai mult decât frații din cincinal, dar la ce ne propunem, sacii pot să devină deficitari, dacă nu-i folosiți cum se cuvine. Umpleți-i cu vîrf, nu lăsați pe mîine, nu-mi irosiți ceasurile și minutele. — Ai vreo propunere ? — Am mai multe. M-am documentat. Am ținut conferință cu anul care s-a dus, mi-a arătat care i-au fost necazurile și slăbiciunile. M-a învățat cum să-i sporesc reușitele. Ce propun ? Mai întîi și-ntîi, să mă puneți să merg în pas egal. Nu cu frină la-nceput și cu pedala accelera­torului apăsată pînă-n fund, cînd se-apropie potoul. Folosiți-mi forța cît sînt tînăr. Cîștigați avans. Vedeți, v-am dat pînă acum iarnă blîndă. Nu vă trageți după sobă. Ieșiți la aer, pe schele, oriunde aveți condiții pre­gătite. Ce prindeți acum e bun făcut, vă ușurează pentru mai tîrziu. Nu uitați că m-ați încărcat, pe nedrept, cu ponoasele lui '67 , vreo optzeci de capacități de producție cărora nu le-ați dat drumul la timp în circuitul economic, multe — foarte multe — obiective noi care mi-au f f­ost pasate fără proiecte. Văd, în programul pe care mi l-ați făcut, că mă aglomerați și pe mine cu puneri în funcțiune către sfîrșit, nu știați că la vîrsta aceea mi-s zilele scurte și reci ? — Ne iei repede... — Nu-i vorba de aste , dar dacă ne apucăm de un lucru, să știm ce vrem și ce putem. Am și eu mîndria mea, țin să las urme bune în viața voastră. Să-mi dați, cînd m-oi retrage la pensie, o caracterizare cu care să mă pot înscrie în istorie fără concurs : un an de progres viguros, un an care a deschis făgașuri noi în organizarea și conducerea economiei și societății, un an în care mințile au căpătat noi lumini și brațele noi tării, în care omul potrivit, pus la locul potrivit, a făcut minuni. — Știi că nu ești de loc modest ? — Nu sînt, și să nu fiți nici voi, cîtă vreme aveți pe ce să vă înte­meiați încrederea. În fiecare din zilele mele active, fiecare lucrător din construcții va trebui să producă de 190 de lei. Mult ? Mult față de produc­tivitatea­ de pînă acum, dar rezonabil dacă ținem seama de aportul in­vestițiilor de 1,85 miliarde de lei în ramura de construcții, dar mai cu seamă de aportul inteligențelor individuale și colective... — ...Pe care îl poți cîntări de pe acum, la dezbaterea planului. Ai dreptate, angajamentele ce se conturează nu-s modeste, dar nici desprinse de realitate. Pornim de pe baze sănătoase, cu un plus de experiență, cu un plus de dotare, cu o așezare totuși mai bună a sarcinilor, cu un aflux de cadre noi. Deci, de pe o înălțime de la care putem privi mai departe. — Vă felicit, și mă felicit și pe mine, pentru aceste auspicii. Nu-mi rămîne decît să vă doresc spor­te treabă, sănătate și voie bună, bilanț bogat în clipa cînd ne vom despărți. — Iar pentru gazetă, care ți-î urarea ? — Să fie alături de constructori, în clipele cînd au nevoie de un sfat, de un îndemn , să-i ajute să se cunoască între ei, să prolifereze ce-i bun, să-i ridice — pe toți ca unul — stavilă celor ce-și vînd vrednicia pe lene și cinstea pe rușine, să lărgească orizonturi, să-și șlefuiască personali­­tatea sa și pe cea a cititorilor, să poarte mesajul fierbinte al zilei de azi către cea de mîine , să fie vrednică de publicul său. — O urare care ne obligă I ItMWMil■MMMMWWilIIMMWWWMi' — IMUMiJiMMÉÍiliill iiTWlTlilTlIIr iîiiriliiii»iiilTi“ i- ' " ' ' în vizită la con­structorii de drumuri din Franța Un grup de specialiști din cadrul M.T.A.N.A. au vizitat cîteva șantiere și organizații de construcții rutiere, precum și unități de cercetare în a­­cest domeniu, din Franța. U­­nul din membrii delegației — ing. Eugen Bratu, inginer-șef la întreprinderea de construc­ții speciale pentru transpor­turi din București — ne-a îm­părtășit cîteva din impresiile culese . In general, îmbrăcămințile rutiere ce se execută în Franța sînt ase­mănătoare cu cele realizate în țara noastră : betoane de ciment și be­toane asfaltice, alegerea tipului de (Continuare in pag­­­a) • In conformitate cu programul de specializări în străinătate pe anul 1988, o serie de lucrători din C.S.C.A.S., din institutele de cercetare și de proiectare subordonate acestuia vor beneficia de­­ burse prevăzute în acordurile cu diferite țâri, sau oferite de organizații naționale și internaționale. Temele deplasărilor ce vor începe încă luna aceasta sînt : ele­mente de construcții și structuri din aliaje ușoare și din profile cu pereți subțiri (Italia), sis­teme pentru industrializare executarea subansamblurilor de instalații sanitare și de încălzire (Italia), proiectarea instala­țiilor de ventilație și condiționarea ae­rului în spitale (Ita­lia), aplicații ale calculatoarelor elec­tronice la rezolva­rea problemelor de dinamica construc­țiilor (R.F.G.), stu­diul influenței teh­nologiilor de uzi­­nare și montaj asu­pra preciziei de execuție și soluții de asamblare a ele­mentelor prefa­bricate (R.F.G.). A Prof. arh. R. Bordenache, torul. Direcției direc­mo­numentelor istorice, se află în Italia, pentru legătură informare în cu unele probleme privind tehnica de consoli­dare și restaurare a mozaicului roman de la Constanța. In prima zi a anului poporul cuban a sărbătorit 9 ani de la vic­toria revoluției care a înlăturat regimul dictatorial al lui Batista. Cuba se află azi în plin avînt al construcției socialiste, care a adus im­portante prefaceri economice și sociale. În fotografie , una din cele mai recente realizări în domeniul construcțiilor social-culturale — com­plexul școlii naționale de muzică și balet, amplasat în parcul de la Cubanacan, una din cele mai mari zone de recreare ale orașului Havana. Calendarul de sărbători și evenimente al Republicii Arabe Unite marchează ziua de 9 ianuarie ca „ZIUA BARAJULUI". Cu 7 ani în urmă a început construcția com­plexului hidroenergetic de la Assuan, care se realizează cu participarea Uniunii So­vietice. Barajul de anrocamente de miez de argilă de la Assuan (3600 m lungime, 980 m lățime la bază și 40 m la coronament, 111 m înălțime deasupra patului fluviului), avînd amplasată în corpul său o centrală hidroelectrică (12 turbine de cite 175 MW), va forma pe Nil un lac de acumulare cu lungimea de 11 km, a cinci­mea maxima­ de 5 m și capacitatea de 175 miliarde mc, care va asigura irigarea unor întinse supra­fețe din R.A.U. și Sudan. In fotografie : macheta centralei hidroelectrice.

Next