Constructorul, aprilie 1968 (Anul 20, nr. 14-17)

1968-04-06 / nr. 14

c Redacția și ad­ministrația : Bucu­rești 46, str. Gră­dina cu cai nr. 7, sectorul 6. Telefon : 15.19.21 - 15.10.92. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Gazeta editata de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Fabrica de nutrețuri combinate de la Periș (jud. Ilfov) n-a fost pusă in funcțiune la termenul planificat — 31 decembrie 1967. Au fost terminate și predate silozurile și unul sau două obiecte anexă. La corpul central de fa­bricație ne aflăm, abia azi, în plină desfășurare a rodajelor, probelor, prere­­cepțiilor. Dialogul benefi­­ciar-executanți s-a mai a­­tenuat (cine nu potolește timpul!) — dar e sufici­entă o scinteie adusă in discuție de cineva din a­­fară, ca focul să se ațîțe iar: „Dacă n-ați fi întir­­ziat trei luni, cind v-au lipsit cimentul și cărămi­zile..." „Și dacă le aveam pe acestea, dar n-aveam u­­tilajele, nu ajungeam tot aici?" „Dar de modifică­rile în proiect, ce­ aveți de zis ?“ lntrerupindu-se din la­borioasa operație de în­tocmire a listei de com­pletări și remedieri, ing. Cristodor Enescu, de la­ Departamentul Țerilor Agricole întreprin­de Stat, intervine cu înțelegerea u­nui mediator care „a vă­zut și mai rele" (de pildă, la F.N.C.-ul Băilești): „Așa cum e acum, fabrica poate intra in funcțiune“. Sperăm ca efectivul de a­­nimale al I.A.S.-ului Periș să poată confirma realita­tea acestei vești, prin pro­ducții mărite de carne. In­­groșind puțin lucrurile i-am dori insă ca nu cum­va să rumege, în nutrețul preparat in instalațiile au­tomatizate, și... moloz. Căci, după aprecierea noa­stră, constructorul mai are binișor de lucru aici. Chit că fabrica e „la țară", mo­dul în care se prezintă fi­nisajele nu-i de acceptat. Sunt de chituit geamurile (mii de ochiuri, fixate pro­vizoriu, au fost spulberate de vintul iernii), de repa­rat scările (de pe care stratul de mozaic s-a cojit sub circulația intensă), de astupat golurile in pereți și planșee (au fost sute, dacă nu mii, de străpun­geri determinate fie de nerespectarea desenelor de execuție, fie de detaliile necorespunzătoare ale a­­cestora), de rectificat par­doseli și vopsitorii, de completat izolațiile termi­ce la conducte, de retur­­nat rampa de acces la si­lozuri (tasată sensibil și inegal), de curățat restu­rile de materiale de pe a­­coperișuri, de așezat la loc ciclonul (prăvălii la pămînt — din fericire,­­fără accident de muncă — în urma unei operații pe care le-a inspirat-o mon­tărilor de la Trustul nr. 2 cine știe ce Păcală)... A­­titea și atîtea „codițe”, care ne fac să ne între­băm : ce obraz au avut acești oameni, să se pre­zinte într-un asemenea hal la recepție ? Presimțind că faza de a­­cum s-ar putea da astenie, inginerul Nicolae Radu, care a condus lotul, s-a retras strategic, in conce­diu (unii susțin că și din întreprindere — ca să nu i se știe de urmă ?), între­prinderea nr. 8 de con­strucții-montaj l-a trimis un loc pe Aurel Popescu, ale cărui bune intenții ris­că să se tocească în fața situației găsite. A-nceput prin a curați șantierul de munții de materiale, mo­loz, gunoaie (in care din aceste categorii să înca­drăm zonele de oțel-beton devenite inutilizabile ?), a continuat prin aplanarea certurilor cu subantrepri­­zele in spiritul efortului comun, printr-o destul de ineficace muncă de lămu­rire a oamenilor ce voiau să părăsească șantierul (a­­cum, la spartul tirgului, se cîștigă mai greu și, te pomenești, mai e și peri­colul — pentru cei ce au lucrat de mîntuială — să fie puși să refacă pe gra­tis), își umple și el car­netul cu lista de reme­dieri, oftează, mai merge să-l întrebe pe beneficiar cînd vor sosi rezervorul de melasă și altele lipsă... Iar benefi­icarul amplifi­că și el stocul de „codițe". I.S.P.A. s-a trezit că ar fi nevoie și de o copertină la magazia de produse fi­nite. I.R.S.-ul cere beto­­narea drumului de acces (pesemne că cei ce au gîn­dit investiția au venit la fața locului pe vreme us­cată). Se vorbește de încă o magazie. Și uite-așa se lungește — anemică, pă­gubitoare — viața unui șantier, uite-așa se pasea­ză ponoasele, uite-așa se face că vacile gospodăriei, in loc să fie servite iesle cu melasă și vitami­la ne, tînjesc după ziua cind va da colțul ierbii... Ori nu vă place biftecul la grătar tovarăși din Di­recția generală de con­strucții-montaj a M.I.C. ? D. CONSTANTINESCU CODITELE... Conștienți că fiecare succes ob­ținut în îndeplinirea și depășirea planului contribuie la prosperitatea și înflorirea patriei noastre socialis­te, la creșterea neîncetată a bună­stării materiale și culturale a po­porului, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii din organizațiile de construc­ții, prin promovarea consecventă a noului în tehnică, organizarea știin­țifică a producției și a muncii, prin ridicarea continuă a nivelului de calificare și specializare, pun în va­loare pe baze mereu superioare re­sursele materiale ale țării, inepuiza­bilele rezerve interne ale producției. Un exemplu grăitor în această privință îl reprezintă puternicul co­lectiv­­ de muncă al Trustului de construcții locale Brașov, format din peste 7 000 de salariați, care își des­fășoară activitatea prin cele 4 gru­puri de șantiere de la Mediaș, Si­biu, Brașov, Sf. Gheorghe și șantie­rul de la Făgăraș. Acest trust a primit recent, pentru a treia oară consecutiv, Steagul roșu Diploma de între­și­prindere fruntașă în întrecerea so­cialistă pe ra­mura construcții social-culturale. Din rîndurile salariaților trustului au fost declarați fruntași în între­cerea socialistă pe anul 1967 un nu­măr de 786 muncitori, maiștri, teh­nicieni și ingineri, din care 75 și-au menținut acest titlu cinci ani con­secutiv. Aceștia vor primi medalia jubiliară „Merite deosebite în între­cerea socialistă“ a U.G.S.R., diferite decorații și recompense bănești. Din bilanțul realizărilor obținute pe anul 1967 de către constructorii din cadrul trustului, cîteva se re­marcă în mod deosebit. Astfel, în ul­timii trei ani creșterea realizărilor la producția de construcții-montaj fost în medie de 50 milioane lei (de­­ la 226 milioane lei în 1965 la 328 milioane lei în 1967), plan care, chiar în aceste condiții, a fost an de an îndeplinit și depășit. Anul trecut, productivitatea muncii s-a în­deplinit în proporție de 102 la sută, realizîndu-se 56 000 de lei pe munci­tor. Față de 175 obiecte planificate a intra în funcțiune în 1967, s-au reali­zat 176 (s-a dat în plus un bloc la Sf­­ Gheorghe). La obiectele puse în funcțiune s-au acordat „ calificative ...excepțional“, 99 „foarte bine" și 74 „bine“. Pe lîngă realizarea tuturor indicatorilor de plan, trustul a reu­șit să dea 4 321 000 de lei beneficii peste plan, devenind astfel o organi­zație de construcții rentabilă. Pe primele două luni din 1968 s-au realizat peste 14 la sută din valoarea sarcinilor de plan pe în­tregul an, trimestrul I încheindu-se cu aproape 25 de procente — la un nivel superior celui din etapa co­respunzătoare a anului 1967. Cunoscînd aceste rezultate, se poa­te pune întrebarea cum au lucrat constructorii de la trustul brașovean pentru a le obține ? Ce metode au folosit ? In ce măsură pot fi aplicate aceste metode și pe alte șantiere ? Avînd în vedere că ridicarea în­trecerii socialiste la un nivel su­perior depinde într-o măsură însem­nată de buna ei organizare, comi­tetele sindicatelor de la subunitățile din Brașov, Mediaș, Sf. Gheorghe, Sibiu și Făgăraș au acordat o aten­ție deosebită ac­tivității de zi cu zi în rîndul mun­citorilor, tehnicie­nilor și ingineri­lor, pentru ca ei să cunoască obiec­tivele ce le revin din planul producție. In de a­­ceastă direcție s-a acționat asupra defalcarii și PRELUCRĂRII LUNARE A SAR­CINILOR D­E PLAN. Temeinic organizată, aceas­tă activitate a pus în fața colecti­velor programul concret de lucru al șantierelor, lo­turilor, punctelor de lucru, pînă la echipe și brigăzi. Pentru ca sar­cinile de plan și semnificația lor să fie mereu în atenția colective­lor, comitetele sindicatelor au îm­bunătățit conținu­tul AGITAȚIEI VIZUALE, căreia i-au dat un ca­racter concret,­­ mobilizator. Ele s-au îngrijit ca panourile și afișele să popularizeze termenele de execuție, sarcinile de reducere a prețului de cost și re­zultatele obținute. Experiența de pînă acum a dove­dit că rezultate mai bune în între­cerea socialistă pentru creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității lucrărilor, reducerea terme­nelor de realizare a construcțiilor se obțin atunci cînd brigăzile și echi­pele sunt organizate în func­ție DE SPECIFICUL LUCRĂRI­LOR AU ASIGURATE UTILAJELE ȘI MATERIALELE NECESARE, sînt omogene și li se asi­gura CONTINUITATE ÎN MUNCA. Ținînd seama de aceste cerințe esențiale, comitetele sindicatelor, sub îndrumarea organizațiilor de partid, au sprijinit conducerile teh­­nico-administrative în luarea celor mai corespunzătoare măsuri, care să contribuie la ridicarea continuă a nivelului de organizare a tuturor brigăzilor și echipelor. A existat un timp cînd pe șantiere activau for­mații mici, compuse în medie din (Continuare în pag. a 4-a) Să extindem experiența întreprinderilor fruntașe ing. Mihai EGREȘ secretarul Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Vedere a ansamblului de blocuri din zona gării — Brașov, executat de Grupul de șantiere nr. 1 Scadențele trimestrului I Așadar, trimestrul I s-a încheiat, E momentul încheierii unui prim bilanț din acest an Cum au fost realizate prevederile de plan ? Au fost puse în funcțiune capacitățile de producție cu scadență în acest trimestru ? • Ministerul Construcțiilor pentru Industria Chimică și Rafinării realizat 23,5 la sută din planul v­­­­loric pe anul 1968. Cu excepția sec­toarelor oțelărie și refractare de la Combinatul siderurgic­ Galați unde lucrările au trenat din lipsa utilaje­lor tehnologice, celelalte obiective cu scadență în trimestrul I au fost puse în funcțiune. Printre acestea se numără noile capacități de pro­ducție la Combinatul de celuloză și hîrtie-Suceava, Fabrica de mase plastice-Iași, „Solventul“-Timișoara, ,,Sinteza­­-Oradea, Fabrica de celulo­ză și hîrtie-Zărnești. In această etapă, cele mai frumoase succese le-au înregistrat I.S.C.M.-orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, I.C.M.­­Cluj și I.S.C.M.­Craiova. • întreprinderea de construcții speciale și industriale din cadrul M.I.C.M. a predat cu 5 zile înainte de termen turnătoria de oțel și fontă a Uzinei de mașini grele- București. • Trustul de construcții locale- Suceava a realizat 20,1 la sută din planul valoric anual. Au fost pre­date 96 de apartamente în orașele Suceava și Botoșani. (ing. Mircea SOARE, corespondent). • Șantierul 402 instalații-Tîrgoviș­­te , după date preliminare —• 152 la sută la producție și 142 la sută la productivitatea muncii. (I. NICO­­LAESCU, corespondent) • în localitatea Vulcan, construc­torii de la Trustul de construcții lo­­cale­ Deva, au predat 55 de aparta­mente. (Valentin CÎRSTOIU, cores­pondent). ÍII EXPERIMENTARE de organi-PRINCIPII NOI zare și conducere Așa cum s-a subliniat la Conferin­ța Națională a P.C.R., unitatea de bază a întregii economii naționale o reprezintă întreprinderea, unde există posibilitatea unei cunoașteri aprofundate și cuprinzătoare a fe­nomenelor ce caracterizează activita­tea economică, pentru că eficiența oricărei activități de conducere este determinată de modul în care va răspunde necesităților reale și oferă soluții cerute de viață. Avansul obținut de întreprinderea noastră față­ de alte organizații de construcții, atît în definirea unor formule cît și în transpunerea lor în viață, se datorește faptului că am putut beneficia de competențe lărgite, în condițiile experimentării aprobate prin H.C.M. nr. 2140/1967. Reorganizarea nu a plecat de la ideea că trebuia neapărat să schim­băm o haină veche, prea mult pur­tată ; ea s-a conturat ca o necesitate de a se îmbunătăți munca. Desigur că ceea ce am gîndit și realizat noi nu încheie seria de îm­bunătățiri ce mai pot fi aduse, nu exclude intervenții ulterioare, pen­tru că asemenea acțiuni experi­mentale nu sunt decit începutul unui proces continuu, ce urmează a fi adîncit și extins. Subliniem însă că experimentarea nu absolvă de răspundere. Noi sun­tem­ conștienți că reorganizarea unei întreprinderi în plin efort de pro­ducție implică o mare răspundere pentru cei ce o gîndesc și care — în cazul nostru — sunt și cei ce tre­buie să o pună în viață, fără riscul de a da greș. Sarcina este și mai grea, dacă se are în vedere faptul că trebuie să conlucrăm deocamdată — în toate direcțiile și la toate ni­velele cu care avem relații și con­tacte directe — cu organizații ce se conduc după principiile de orga­nizare existente , și, mai ales, că unele mentalități vechi vin în con­ici MELICESCU directorul întreprinderii nr. 4 de construcții-montaj — Iași arh. MIRCEA TOFAN director adjunct (Continuare în pag. 3-a) Oboseala poate fi prevenită: Un program rațional de muncă și odihnă Munca pe șantierele de construcții se modernizează continuu, se introduc procese tehnologice noi și mijloace mecanizate, care reduc efortul fizic și măresc productivitatea muncii. Cu toate acestea, mecanizarea tuturor o­­perațiilor practic încă nu se poate realiza în anumite locuri de muncă, deoarece stadiul tehnicii sau condi­țiile locale nu permit acest lucru. Pentru a asigura protecția optimă a sănătății muncitorilor constructori apare, deci, deosebit de necesară cu­noașterea unor elemente legate de so­licitarea organismului uman, de mij­loacele de înlăturare a cauzelor obo­selii pe parcursul întregului proces tehnologic, de posibilitățile de adap­tare a organismului la efort. Munca fizică în construcții solicită în mod deosebit aparatul circulator și aparatul respirator. La omul antrenat, mușchiul inimii se dezvoltă și, căpă­­tând o forță mai mare, are posibili­tatea să împingă în vase, la fiecare pulsație, o cantitate mai mare de oxigen, fără ca pentru aceasta să fie ing. ANDREI POPA directorul Direcției pentru pro­bleme de muncă și ocrotire socială — municipiul București (Continuare in pag. a 2-a) In noul cartier bucureștean Colentina, întreprinderea de construcții-montaj nr. 5 execută blocurile înalte cu structura din beton armat monolit, realizată prin 3 tehnologii : cu cofraje de inventar din panouri de placaj bachelitizat, cu co­­fraje glisante și cu cofraje metalice spațiale încălzitoare. In fotografie : șe­ful de lot Gh. Niculescu, conducătorul lucrărilor de la blocul 35 — George Ioachim și șeful de echipă Victor Bo­­roancă. Foto : O. STACESCU După trei luni Trimestrul I a fost încheiat de în­treprinderile industriale ale Ministe­rului Industriei Construcțiilor cu ur­mătoarele rezultate la producția glo­bală : Industria materialelor de instalații : I.A.E.C. — 107,8%, „Uzinele cera­­mice­ Ploiești" — 105,1 °/6, „6 Martie" — 101,7%, I.C.M.A. — 101,5%, I.P.C.F.C. — 100,7%, „9 Mai" — 100,1%; pe total D.G.I.M.I. —101,8%. Industria prefabricatelor: „Progre­sul" — 109,3%, Turda — 107,3%, Doi­­cești — 106,7%, Brașov — 106%, Ro­man — 105,7%, Galați — 104,3%, București-Militari — 101,1%, Călărași — 101%, Craiova — 100,3% , pe total D.G.P. — 104,6%. Industria materialelor de zidărie, izolații și finisaj ■ Satu-Mare 156,8%, Bucov — 139,7%, „Arieșul"— — 113,1%, Tîrnăveni — 112,4%, Fel­dioara — 111,3%, Bîrcaa — 111%, Urziceni — 107,9%, Sibiu — 107,3%, Lupoj — 107,3%, Țăndărei— 105,9%, Jimbolia — 105,5%, P. Neamț — 105,5%, Sighișoara — 105,3%, Roman — 103,6%, Bistrița — 102%, Tîrgu Mureș — 101,1%, „Marmura"-Bucu­­rești — 106,8%, „Marmura "-Simeria — 100,4%, Turda — 107,7%, „Izolato­rul" — 104,8%, Berceni — 104,1%, pe total D.G.I.C.M.F.I. — 108,3% , Industria silicaților : Medgidia — 106,5%, Bicaz — 103,1%, Turda — 101,4%, Fieni — 102,8%, Brașov — 107,4%, Brăila — 105,7%, Cernavodă — 115,7%, Comarnic — 109,4%, Tg. Jiu — 63,1%, Dej — 110,9%, Oradea — 109,3%, Aleșd — 100%, Aghireș — 100,7%, Vălenii de Munte — 125%, Mediaș — 110,8%, Tîrnăveni — 110,2%. Scăieni —­ 106,7, pe totalul D.G.I.S. — 97,7%. C­omitetul Ziarele de miercuri au publicat Hotărîrea­­ Comitetului Exe­cutiv­ al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri ai Republicii Socialiste România cu pri­vire la Comitetele de direcție ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat. Hotărîrea, care a fost primită cu deosebit interes de cadrele din economie, de toți oamenii muncii, se încadrează in măsurile adoptate de Conferința Națională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967 pentru perfecționarea conducerii și planificării economiei na­ționale. # w întreprinderea — care reprezintă unitatea de bază a întregii eco­nomii naționale — se va bucura, pentru realizarea în condiții optime a gestiunii economice proprii, de mai multă autonomie, de atribuții și drepturi sporite, va dispune de mijloace materiale și financiare nece­sare pentru a-și asigura creșterea și perfecționarea continuă a produc­ției de bunuri materiale. Volumul și complexitatea activității și sarci­nilor întreprinderii impun însă îmbunătățirea formelor și metodelor de organizare a acesteia, pentru a se putea cuprinde întreaga gamă variată de probleme ale gospodăririi, administrării și conducerii, renun­­țîndu-se la principiul depășit al conducerii unipersonale. Așa cum a subliniat la Conferința Națională tovarășul Nicolae Ceaușescu, „este necesar să se promoveze forme de conducere colec­tivă care să per- ....... ..... mită cuprinderea și rezolvarea mul­tiplelor ale vieții probleme econo­mice, înlăturarea arbitrariului în lu­area deciziilor, fructificarea expe­rienței specialiști­lor, a cadrelor va­loroase din între­prinderi, a masei oamenilor muncii". O asemenea for­mă o va consti­tui Comitetul de direcție al între­prinderii — organ de conducere co­ ■hmH­ y WKKKKKKKi­lectivă, alcătuit din cadre cu funcții de răspundere, din specialiști cu experiență, președintele comi­tetului sindicatului, reprezentanți ai salariaților — care va avea sarcina să rezolve în mod competent întregul ansamblu de probleme curente și de perspectivă al activității unității respective. Hotărîrea stabilește organizarea și funcționarea Comitetului de direcție (compus din 5—21 membri, în funcție de numărul de salariați permanenți, precum și de complexitatea activității întreprinderii), atri­buțiile largi ale acestuia, atribuțiile directorului întreprinderii, răspun­derile colective și personale. Constituirea comitetelor de direcție va avea loc în cursul lunilor aprilie și mai a.c., în toate întreprinderile și organizațiile economice, cu excepția celor care la rîndul lor au în subordine asemenea unități și a întreprinderilor agricole de stat. Noul organ de conducere colectivă are un caracter deliberativ, de lucru, nu reprezentativ, formal, fiind chemat să ia hotărîri cu vala­bilitate legală în toate problemele esențiale ale activității economice a întreprinderii și răspunzînd prin fiecare din membrii săi de îndepli­nire a acestor hotărîri. Participarea președintelui comitetului sindicatu­lui, a reprezentanților salariaților în Comitetul de direcție, ca și obli­gația acestuia de a prezenta semestrial, în fața adunării generale a salariaților sau a adunării reprezentaților acestora, dări de seamă asupra situației economice și a sarcinilor întreprinderii pentru peri­oada următoare, asupra beneficiilor realizate și a modului cum se repartizează acestea. Constituie o expresie a dezvoltării continue a democrației socialiste, a perfecționării relațiilor socialiste de producție. Experimentarea sau studierea unor elemente ale noii forme de conducere colectivă în unele întreprinderi din construcții și din indus­tria materialelor de construcții a evidențiat, într-un răstimp scurt, via­bilitatea și avantajele acesteia, vădite în mod convingător printr-o mai bună organizare a producției, prin creșterea eficienței economice a unității. Aplicarea Hotărîrii partidului și guvernului, promovarea con­secventă a formelor și metodelor de muncă colectivă, perfecțio­narea lor pe baza concluziilor desprinse din practică va face să crească și mai mult rolul maselor de oameni ai muncii în viața economică a țării, în gospodărirea avuției poporului, mărind răspunderea acestora în conducerea societății­ d­e d­irecție ISIL COMUTAȚI PE CANALUL 6! Pe ici —­ pe colo, oamenii încep să răsufle ușurați. La 15 martie, con­structorii conduși de ing. Titus Crîșmaru au predat Centrului de televiziune­ București ultimele încăperi. Mihai Mladinescu și-a retras și ei instalatorii, ca­­ specialiștii beneficiarului să-și poată pune la punct utilajele și instalațiile tele-video. Preparative, verificări, probe, emoții... Emoții pentru lucrătorii TV, care se familiarizează acum cu noua aparatură de înaltă tehnicitate, emoții pentru telespectatori, pregătiți să recepționeze ambele programe, trecînd de pe un canal pe celălalt. „Intrarea oprită !" Caligrafia nervoasă de pe placardele fixate la principalele intrări îngrădește acum accesul celor ce și-au pus semnătura în betoane și zidării, în finisajele elegante, pe rețelele de instalații. Interioarele clădirii impun respect pentru profesia de constructor. Montorii de la între­prinderea „Marmura" au adus în foaiere comorile adăpostite de carierele Alun și Rușchița. Acuratețea zugrăvelilor și vopsitoriilor constituie o excelentă carte de vizită pentru echipa lui Eugen Popescu , mozaicurile recomandă cît se poate de bine potențialul de pricepere al echipei lui Gheorghe Moraru , tratamentele acustice — pe Simion Socol. Multe și complicate au fost insta­lațiile electrice, de ventilație, sanitare și de încălzire. Ion Țenghel, Gheorghe Constantinescu, Nicolae Savu, Nicolae Nițu, Andrei Popa au trecut cu succes un examen de înaltă măiestrie profesională. Iminenta punere în funcțiune a etapei l-a din cadrul lucrărilor de la Centrul de televiziune din București constituie o remarcabilă izbândă­ A insti­tutului „Proiect­ București", a I.C.M. nr. 1, a I.I.M.I. și a celorlalte intreprii»­­deii care au luat parte la execuție sau au furnizat confecțiile și materialele trebuincioase. Luna aceasta, cu prilejul împli­nirii a 20 d­e ani de la începerea construcției noilor cartiere ale capitalei R.S.F. Iugoslavia, se va deschide un nou șantier al tinere­tului. Acțiunea „Novi Beograd 1968" va mobiliza cinci mii de tineri și tinere la amenajarea Parcului prieteniei și a malurilor Savei și Dunării, la construcția unei părți din autostrada „Frater­­nitate-Unitate" și la strămutarea căii ferate care traversează a­­ceastă zonă. In fotografie : as­pect din Noul Belgrad — „ora­șul tinerilor".

Next