Constructorul, aprilie 1968 (Anul 20, nr. 14-17)
1968-04-06 / nr. 14
c Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6. Telefon : 15.19.21 - 15.10.92. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Gazeta editata de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Fabrica de nutrețuri combinate de la Periș (jud. Ilfov) n-a fost pusă in funcțiune la termenul planificat — 31 decembrie 1967. Au fost terminate și predate silozurile și unul sau două obiecte anexă. La corpul central de fabricație ne aflăm, abia azi, în plină desfășurare a rodajelor, probelor, prerecepțiilor. Dialogul beneficiar-executanți s-a mai atenuat (cine nu potolește timpul!) — dar e suficientă o scinteie adusă in discuție de cineva din afară, ca focul să se ațîțe iar: „Dacă n-ați fi întirziat trei luni, cind v-au lipsit cimentul și cărămizile..." „Și dacă le aveam pe acestea, dar n-aveam utilajele, nu ajungeam tot aici?" „Dar de modificările în proiect, ce aveți de zis ?“ lntrerupindu-se din laborioasa operație de întocmire a listei de completări și remedieri, ing. Cristodor Enescu, de la Departamentul Țerilor Agricole întreprinde Stat, intervine cu înțelegerea unui mediator care „a văzut și mai rele" (de pildă, la F.N.C.-ul Băilești): „Așa cum e acum, fabrica poate intra in funcțiune“. Sperăm ca efectivul de animale al I.A.S.-ului Periș să poată confirma realitatea acestei vești, prin producții mărite de carne. Ingroșind puțin lucrurile i-am dori insă ca nu cumva să rumege, în nutrețul preparat in instalațiile automatizate, și... moloz. Căci, după aprecierea noastră, constructorul mai are binișor de lucru aici. Chit că fabrica e „la țară", modul în care se prezintă finisajele nu-i de acceptat. Sunt de chituit geamurile (mii de ochiuri, fixate provizoriu, au fost spulberate de vintul iernii), de reparat scările (de pe care stratul de mozaic s-a cojit sub circulația intensă), de astupat golurile in pereți și planșee (au fost sute, dacă nu mii, de străpungeri determinate fie de nerespectarea desenelor de execuție, fie de detaliile necorespunzătoare ale acestora), de rectificat pardoseli și vopsitorii, de completat izolațiile termice la conducte, de returnat rampa de acces la silozuri (tasată sensibil și inegal), de curățat resturile de materiale de pe acoperișuri, de așezat la loc ciclonul (prăvălii la pămînt — din fericire,fără accident de muncă — în urma unei operații pe care le-a inspirat-o montărilor de la Trustul nr. 2 cine știe ce Păcală)... Atitea și atîtea „codițe”, care ne fac să ne întrebăm : ce obraz au avut acești oameni, să se prezinte într-un asemenea hal la recepție ? Presimțind că faza de acum s-ar putea da astenie, inginerul Nicolae Radu, care a condus lotul, s-a retras strategic, in concediu (unii susțin că și din întreprindere — ca să nu i se știe de urmă ?), întreprinderea nr. 8 de construcții-montaj l-a trimis un loc pe Aurel Popescu, ale cărui bune intenții riscă să se tocească în fața situației găsite. A-nceput prin a curați șantierul de munții de materiale, moloz, gunoaie (in care din aceste categorii să încadrăm zonele de oțel-beton devenite inutilizabile ?), a continuat prin aplanarea certurilor cu subantreprizele in spiritul efortului comun, printr-o destul de ineficace muncă de lămurire a oamenilor ce voiau să părăsească șantierul (acum, la spartul tirgului, se cîștigă mai greu și, te pomenești, mai e și pericolul — pentru cei ce au lucrat de mîntuială — să fie puși să refacă pe gratis), își umple și el carnetul cu lista de remedieri, oftează, mai merge să-l întrebe pe beneficiar cînd vor sosi rezervorul de melasă și altele lipsă... Iar benefiicarul amplifică și el stocul de „codițe". I.S.P.A. s-a trezit că ar fi nevoie și de o copertină la magazia de produse finite. I.R.S.-ul cere betonarea drumului de acces (pesemne că cei ce au gîndit investiția au venit la fața locului pe vreme uscată). Se vorbește de încă o magazie. Și uite-așa se lungește — anemică, păgubitoare — viața unui șantier, uite-așa se pasează ponoasele, uite-așa se face că vacile gospodăriei, in loc să fie servite iesle cu melasă și vitamila ne, tînjesc după ziua cind va da colțul ierbii... Ori nu vă place biftecul la grătar tovarăși din Direcția generală de construcții-montaj a M.I.C. ? D. CONSTANTINESCU CODITELE... Conștienți că fiecare succes obținut în îndeplinirea și depășirea planului contribuie la prosperitatea și înflorirea patriei noastre socialiste, la creșterea neîncetată a bunăstării materiale și culturale a poporului, muncitorii, tehnicienii și inginerii din organizațiile de construcții, prin promovarea consecventă a noului în tehnică, organizarea științifică a producției și a muncii, prin ridicarea continuă a nivelului de calificare și specializare, pun în valoare pe baze mereu superioare resursele materiale ale țării, inepuizabilele rezerve interne ale producției. Un exemplu grăitor în această privință îl reprezintă puternicul colectiv de muncă al Trustului de construcții locale Brașov, format din peste 7 000 de salariați, care își desfășoară activitatea prin cele 4 grupuri de șantiere de la Mediaș, Sibiu, Brașov, Sf. Gheorghe și șantierul de la Făgăraș. Acest trust a primit recent, pentru a treia oară consecutiv, Steagul roșu Diploma de întreșiprindere fruntașă în întrecerea socialistă pe ramura construcții social-culturale. Din rîndurile salariaților trustului au fost declarați fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1967 un număr de 786 muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri, din care 75 și-au menținut acest titlu cinci ani consecutiv. Aceștia vor primi medalia jubiliară „Merite deosebite în întrecerea socialistă“ a U.G.S.R., diferite decorații și recompense bănești. Din bilanțul realizărilor obținute pe anul 1967 de către constructorii din cadrul trustului, cîteva se remarcă în mod deosebit. Astfel, în ultimii trei ani creșterea realizărilor la producția de construcții-montaj fost în medie de 50 milioane lei (de la 226 milioane lei în 1965 la 328 milioane lei în 1967), plan care, chiar în aceste condiții, a fost an de an îndeplinit și depășit. Anul trecut, productivitatea muncii s-a îndeplinit în proporție de 102 la sută, realizîndu-se 56 000 de lei pe muncitor. Față de 175 obiecte planificate a intra în funcțiune în 1967, s-au realizat 176 (s-a dat în plus un bloc la Sf Gheorghe). La obiectele puse în funcțiune s-au acordat „ calificative ...excepțional“, 99 „foarte bine" și 74 „bine“. Pe lîngă realizarea tuturor indicatorilor de plan, trustul a reușit să dea 4 321 000 de lei beneficii peste plan, devenind astfel o organizație de construcții rentabilă. Pe primele două luni din 1968 s-au realizat peste 14 la sută din valoarea sarcinilor de plan pe întregul an, trimestrul I încheindu-se cu aproape 25 de procente — la un nivel superior celui din etapa corespunzătoare a anului 1967. Cunoscînd aceste rezultate, se poate pune întrebarea cum au lucrat constructorii de la trustul brașovean pentru a le obține ? Ce metode au folosit ? In ce măsură pot fi aplicate aceste metode și pe alte șantiere ? Avînd în vedere că ridicarea întrecerii socialiste la un nivel superior depinde într-o măsură însemnată de buna ei organizare, comitetele sindicatelor de la subunitățile din Brașov, Mediaș, Sf. Gheorghe, Sibiu și Făgăraș au acordat o atenție deosebită activității de zi cu zi în rîndul muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, pentru ca ei să cunoască obiectivele ce le revin din planul producție. In de această direcție s-a acționat asupra defalcarii și PRELUCRĂRII LUNARE A SARCINILOR DE PLAN. Temeinic organizată, această activitate a pus în fața colectivelor programul concret de lucru al șantierelor, loturilor, punctelor de lucru, pînă la echipe și brigăzi. Pentru ca sarcinile de plan și semnificația lor să fie mereu în atenția colectivelor, comitetele sindicatelor au îmbunătățit conținutul AGITAȚIEI VIZUALE, căreia i-au dat un caracter concret, mobilizator. Ele s-au îngrijit ca panourile și afișele să popularizeze termenele de execuție, sarcinile de reducere a prețului de cost și rezultatele obținute. Experiența de pînă acum a dovedit că rezultate mai bune în întrecerea socialistă pentru creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității lucrărilor, reducerea termenelor de realizare a construcțiilor se obțin atunci cînd brigăzile și echipele sunt organizate în funcție DE SPECIFICUL LUCRĂRILOR AU ASIGURATE UTILAJELE ȘI MATERIALELE NECESARE, sînt omogene și li se asigura CONTINUITATE ÎN MUNCA. Ținînd seama de aceste cerințe esențiale, comitetele sindicatelor, sub îndrumarea organizațiilor de partid, au sprijinit conducerile tehnico-administrative în luarea celor mai corespunzătoare măsuri, care să contribuie la ridicarea continuă a nivelului de organizare a tuturor brigăzilor și echipelor. A existat un timp cînd pe șantiere activau formații mici, compuse în medie din (Continuare în pag. a 4-a) Să extindem experiența întreprinderilor fruntașe ing. Mihai EGREȘ secretarul Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Vedere a ansamblului de blocuri din zona gării — Brașov, executat de Grupul de șantiere nr. 1 Scadențele trimestrului I Așadar, trimestrul I s-a încheiat, E momentul încheierii unui prim bilanț din acest an Cum au fost realizate prevederile de plan ? Au fost puse în funcțiune capacitățile de producție cu scadență în acest trimestru ? • Ministerul Construcțiilor pentru Industria Chimică și Rafinării realizat 23,5 la sută din planul vloric pe anul 1968. Cu excepția sectoarelor oțelărie și refractare de la Combinatul siderurgic Galați unde lucrările au trenat din lipsa utilajelor tehnologice, celelalte obiective cu scadență în trimestrul I au fost puse în funcțiune. Printre acestea se numără noile capacități de producție la Combinatul de celuloză și hîrtie-Suceava, Fabrica de mase plastice-Iași, „Solventul“-Timișoara, ,,Sinteza-Oradea, Fabrica de celuloză și hîrtie-Zărnești. In această etapă, cele mai frumoase succese le-au înregistrat I.S.C.M.-orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, I.C.M.Cluj și I.S.C.M.Craiova. • întreprinderea de construcții speciale și industriale din cadrul M.I.C.M. a predat cu 5 zile înainte de termen turnătoria de oțel și fontă a Uzinei de mașini grele- București. • Trustul de construcții locale- Suceava a realizat 20,1 la sută din planul valoric anual. Au fost predate 96 de apartamente în orașele Suceava și Botoșani. (ing. Mircea SOARE, corespondent). • Șantierul 402 instalații-Tîrgoviște , după date preliminare —• 152 la sută la producție și 142 la sută la productivitatea muncii. (I. NICOLAESCU, corespondent) • în localitatea Vulcan, constructorii de la Trustul de construcții locale Deva, au predat 55 de apartamente. (Valentin CÎRSTOIU, corespondent). ÍII EXPERIMENTARE de organi-PRINCIPII NOI zare și conducere Așa cum s-a subliniat la Conferința Națională a P.C.R., unitatea de bază a întregii economii naționale o reprezintă întreprinderea, unde există posibilitatea unei cunoașteri aprofundate și cuprinzătoare a fenomenelor ce caracterizează activitatea economică, pentru că eficiența oricărei activități de conducere este determinată de modul în care va răspunde necesităților reale și oferă soluții cerute de viață. Avansul obținut de întreprinderea noastră față de alte organizații de construcții, atît în definirea unor formule cît și în transpunerea lor în viață, se datorește faptului că am putut beneficia de competențe lărgite, în condițiile experimentării aprobate prin H.C.M. nr. 2140/1967. Reorganizarea nu a plecat de la ideea că trebuia neapărat să schimbăm o haină veche, prea mult purtată ; ea s-a conturat ca o necesitate de a se îmbunătăți munca. Desigur că ceea ce am gîndit și realizat noi nu încheie seria de îmbunătățiri ce mai pot fi aduse, nu exclude intervenții ulterioare, pentru că asemenea acțiuni experimentale nu sunt decit începutul unui proces continuu, ce urmează a fi adîncit și extins. Subliniem însă că experimentarea nu absolvă de răspundere. Noi suntem conștienți că reorganizarea unei întreprinderi în plin efort de producție implică o mare răspundere pentru cei ce o gîndesc și care — în cazul nostru — sunt și cei ce trebuie să o pună în viață, fără riscul de a da greș. Sarcina este și mai grea, dacă se are în vedere faptul că trebuie să conlucrăm deocamdată — în toate direcțiile și la toate nivelele cu care avem relații și contacte directe — cu organizații ce se conduc după principiile de organizare existente , și, mai ales, că unele mentalități vechi vin în conici MELICESCU directorul întreprinderii nr. 4 de construcții-montaj — Iași arh. MIRCEA TOFAN director adjunct (Continuare în pag. 3-a) Oboseala poate fi prevenită: Un program rațional de muncă și odihnă Munca pe șantierele de construcții se modernizează continuu, se introduc procese tehnologice noi și mijloace mecanizate, care reduc efortul fizic și măresc productivitatea muncii. Cu toate acestea, mecanizarea tuturor operațiilor practic încă nu se poate realiza în anumite locuri de muncă, deoarece stadiul tehnicii sau condițiile locale nu permit acest lucru. Pentru a asigura protecția optimă a sănătății muncitorilor constructori apare, deci, deosebit de necesară cunoașterea unor elemente legate de solicitarea organismului uman, de mijloacele de înlăturare a cauzelor oboselii pe parcursul întregului proces tehnologic, de posibilitățile de adaptare a organismului la efort. Munca fizică în construcții solicită în mod deosebit aparatul circulator și aparatul respirator. La omul antrenat, mușchiul inimii se dezvoltă și, căpătând o forță mai mare, are posibilitatea să împingă în vase, la fiecare pulsație, o cantitate mai mare de oxigen, fără ca pentru aceasta să fie ing. ANDREI POPA directorul Direcției pentru probleme de muncă și ocrotire socială — municipiul București (Continuare in pag. a 2-a) In noul cartier bucureștean Colentina, întreprinderea de construcții-montaj nr. 5 execută blocurile înalte cu structura din beton armat monolit, realizată prin 3 tehnologii : cu cofraje de inventar din panouri de placaj bachelitizat, cu cofraje glisante și cu cofraje metalice spațiale încălzitoare. In fotografie : șeful de lot Gh. Niculescu, conducătorul lucrărilor de la blocul 35 — George Ioachim și șeful de echipă Victor Boroancă. Foto : O. STACESCU După trei luni Trimestrul I a fost încheiat de întreprinderile industriale ale Ministerului Industriei Construcțiilor cu următoarele rezultate la producția globală : Industria materialelor de instalații : I.A.E.C. — 107,8%, „Uzinele ceramice Ploiești" — 105,1 °/6, „6 Martie" — 101,7%, I.C.M.A. — 101,5%, I.P.C.F.C. — 100,7%, „9 Mai" — 100,1%; pe total D.G.I.M.I. —101,8%. Industria prefabricatelor: „Progresul" — 109,3%, Turda — 107,3%, Doicești — 106,7%, Brașov — 106%, Roman — 105,7%, Galați — 104,3%, București-Militari — 101,1%, Călărași — 101%, Craiova — 100,3% , pe total D.G.P. — 104,6%. Industria materialelor de zidărie, izolații și finisaj ■ Satu-Mare 156,8%, Bucov — 139,7%, „Arieșul"— — 113,1%, Tîrnăveni — 112,4%, Feldioara — 111,3%, Bîrcaa — 111%, Urziceni — 107,9%, Sibiu — 107,3%, Lupoj — 107,3%, Țăndărei— 105,9%, Jimbolia — 105,5%, P. Neamț — 105,5%, Sighișoara — 105,3%, Roman — 103,6%, Bistrița — 102%, Tîrgu Mureș — 101,1%, „Marmura"-București — 106,8%, „Marmura "-Simeria — 100,4%, Turda — 107,7%, „Izolatorul" — 104,8%, Berceni — 104,1%, pe total D.G.I.C.M.F.I. — 108,3% , Industria silicaților : Medgidia — 106,5%, Bicaz — 103,1%, Turda — 101,4%, Fieni — 102,8%, Brașov — 107,4%, Brăila — 105,7%, Cernavodă — 115,7%, Comarnic — 109,4%, Tg. Jiu — 63,1%, Dej — 110,9%, Oradea — 109,3%, Aleșd — 100%, Aghireș — 100,7%, Vălenii de Munte — 125%, Mediaș — 110,8%, Tîrnăveni — 110,2%. Scăieni — 106,7, pe totalul D.G.I.S. — 97,7%. Comitetul Ziarele de miercuri au publicat Hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri ai Republicii Socialiste România cu privire la Comitetele de direcție ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat. Hotărîrea, care a fost primită cu deosebit interes de cadrele din economie, de toți oamenii muncii, se încadrează in măsurile adoptate de Conferința Națională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967 pentru perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale. # w întreprinderea — care reprezintă unitatea de bază a întregii economii naționale — se va bucura, pentru realizarea în condiții optime a gestiunii economice proprii, de mai multă autonomie, de atribuții și drepturi sporite, va dispune de mijloace materiale și financiare necesare pentru a-și asigura creșterea și perfecționarea continuă a producției de bunuri materiale. Volumul și complexitatea activității și sarcinilor întreprinderii impun însă îmbunătățirea formelor și metodelor de organizare a acesteia, pentru a se putea cuprinde întreaga gamă variată de probleme ale gospodăririi, administrării și conducerii, renunțîndu-se la principiul depășit al conducerii unipersonale. Așa cum a subliniat la Conferința Națională tovarășul Nicolae Ceaușescu, „este necesar să se promoveze forme de conducere colectivă care să per- ....... ..... mită cuprinderea și rezolvarea multiplelor ale vieții probleme economice, înlăturarea arbitrariului în luarea deciziilor, fructificarea experienței specialiștilor, a cadrelor valoroase din întreprinderi, a masei oamenilor muncii". O asemenea formă o va constitui Comitetul de direcție al întreprinderii — organ de conducere co ■hmH y WKKKKKKKilectivă, alcătuit din cadre cu funcții de răspundere, din specialiști cu experiență, președintele comitetului sindicatului, reprezentanți ai salariaților — care va avea sarcina să rezolve în mod competent întregul ansamblu de probleme curente și de perspectivă al activității unității respective. Hotărîrea stabilește organizarea și funcționarea Comitetului de direcție (compus din 5—21 membri, în funcție de numărul de salariați permanenți, precum și de complexitatea activității întreprinderii), atribuțiile largi ale acestuia, atribuțiile directorului întreprinderii, răspunderile colective și personale. Constituirea comitetelor de direcție va avea loc în cursul lunilor aprilie și mai a.c., în toate întreprinderile și organizațiile economice, cu excepția celor care la rîndul lor au în subordine asemenea unități și a întreprinderilor agricole de stat. Noul organ de conducere colectivă are un caracter deliberativ, de lucru, nu reprezentativ, formal, fiind chemat să ia hotărîri cu valabilitate legală în toate problemele esențiale ale activității economice a întreprinderii și răspunzînd prin fiecare din membrii săi de îndeplinire a acestor hotărîri. Participarea președintelui comitetului sindicatului, a reprezentanților salariaților în Comitetul de direcție, ca și obligația acestuia de a prezenta semestrial, în fața adunării generale a salariaților sau a adunării reprezentaților acestora, dări de seamă asupra situației economice și a sarcinilor întreprinderii pentru perioada următoare, asupra beneficiilor realizate și a modului cum se repartizează acestea. Constituie o expresie a dezvoltării continue a democrației socialiste, a perfecționării relațiilor socialiste de producție. Experimentarea sau studierea unor elemente ale noii forme de conducere colectivă în unele întreprinderi din construcții și din industria materialelor de construcții a evidențiat, într-un răstimp scurt, viabilitatea și avantajele acesteia, vădite în mod convingător printr-o mai bună organizare a producției, prin creșterea eficienței economice a unității. Aplicarea Hotărîrii partidului și guvernului, promovarea consecventă a formelor și metodelor de muncă colectivă, perfecționarea lor pe baza concluziilor desprinse din practică va face să crească și mai mult rolul maselor de oameni ai muncii în viața economică a țării, în gospodărirea avuției poporului, mărind răspunderea acestora în conducerea societății de direcție ISIL COMUTAȚI PE CANALUL 6! Pe ici — pe colo, oamenii încep să răsufle ușurați. La 15 martie, constructorii conduși de ing. Titus Crîșmaru au predat Centrului de televiziune București ultimele încăperi. Mihai Mladinescu și-a retras și ei instalatorii, ca specialiștii beneficiarului să-și poată pune la punct utilajele și instalațiile tele-video. Preparative, verificări, probe, emoții... Emoții pentru lucrătorii TV, care se familiarizează acum cu noua aparatură de înaltă tehnicitate, emoții pentru telespectatori, pregătiți să recepționeze ambele programe, trecînd de pe un canal pe celălalt. „Intrarea oprită !" Caligrafia nervoasă de pe placardele fixate la principalele intrări îngrădește acum accesul celor ce și-au pus semnătura în betoane și zidării, în finisajele elegante, pe rețelele de instalații. Interioarele clădirii impun respect pentru profesia de constructor. Montorii de la întreprinderea „Marmura" au adus în foaiere comorile adăpostite de carierele Alun și Rușchița. Acuratețea zugrăvelilor și vopsitoriilor constituie o excelentă carte de vizită pentru echipa lui Eugen Popescu , mozaicurile recomandă cît se poate de bine potențialul de pricepere al echipei lui Gheorghe Moraru , tratamentele acustice — pe Simion Socol. Multe și complicate au fost instalațiile electrice, de ventilație, sanitare și de încălzire. Ion Țenghel, Gheorghe Constantinescu, Nicolae Savu, Nicolae Nițu, Andrei Popa au trecut cu succes un examen de înaltă măiestrie profesională. Iminenta punere în funcțiune a etapei l-a din cadrul lucrărilor de la Centrul de televiziune din București constituie o remarcabilă izbândă A institutului „Proiect București", a I.C.M. nr. 1, a I.I.M.I. și a celorlalte intreprii»deii care au luat parte la execuție sau au furnizat confecțiile și materialele trebuincioase. Luna aceasta, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la începerea construcției noilor cartiere ale capitalei R.S.F. Iugoslavia, se va deschide un nou șantier al tineretului. Acțiunea „Novi Beograd 1968" va mobiliza cinci mii de tineri și tinere la amenajarea Parcului prieteniei și a malurilor Savei și Dunării, la construcția unei părți din autostrada „Fraternitate-Unitate" și la strămutarea căii ferate care traversează această zonă. In fotografie : aspect din Noul Belgrad — „orașul tinerilor".