Constructorul, noiembrie 1968 (Anul 20, nr. 44-48)

1968-11-02 / nr. 44

Qr—■tesfim clorol' Institutul „Proiect-București“ Intr-un termen scurt, institutul „Proiect-București" a elaborat nu­meroase studii cu soluții construc­tive și de confort variate, în ve­derea diversificării tipurilor de a­­partamente, a reducerii prețului lor. Ca tipuri de celulă s-au ales trei secțiuni de bază, care au repre­zentat soluțiile cele mai simple, mai economice, mai eficiente. Din­tre acestea, două — elaborate de sectorul II — au principii diferite de organizare și funcționare a apartamentului, putind fi folosite pentru gradele III și IV. Secțiunea B se caracterizează prin următoarele elemente : celula pentru garsonieră are în cameră o mică nișă de gătit, iar grupul sanitar se ventilează direct. Lo­cuințele de gradul al III-lea și al IV-lea au suprafața locuibilă de 14,40 mp și, respectiv, 12,08 mp pentru garsonieră, 25,65 mp și, res­pectiv, 22,22 mp pentru aparta­mentul de două camere. Secți­unea s-a aplicat pe sisteme con­structive diferite — monolit, zidă­rie și prefabricate — in diverse amplasamente, unde noile clădiri depășesc, prin gradul de confort și dotările tehnice, nivelul unor locuințe­­ vech­i care compun peisa­jul cartierului respectiv. A doua­ secțiune, care pînă in prezent nu­ s-a aplicat, este des­tinată numai­­ apartamentelor de la 2 camere în­­ tus, și numai gradu­lui al IV-lea de confort, piesele principale fiind­ vestibulul cu ac­cese în camera de zi, în bucătăria cu loc de dormit, în gru­pul sanitar (cu ventilație indi­rectă). Pentru ca­­egoria respectivă, secțiunea prezintă un ridicat con­fort spațial și bună funcționalitate. Pe baza celor 3 secțiuni de ce­lulă create în institut, din care două sunt un curs de aplicare, s-au proiectat mii de apartamente, cu diverse forme de organizare în ca­drul unui bloc, construcții cuprin­­zînd numai garsoniere sau cu di­verse tipuri de apartamente, în volume simple, dar expresive, a­­vind in vedere caracterul de ma­ximă operativitate în realizarea locuințelor ieftine. Totodată, tre­buie subliniat că proiectarea aces­tor tipuri de apartamente se face de asemenea manieră incit în per­spectiva anilor următori, ele să poată căpăta dotări suplimentare. arh. Ligia DUMITRESCU din institutul „Proiect-București" Prima construcție înalta la cimpulung-m­olfilovenesc Trustul de construcții locale-Sucea­­va (șef de șantier Mircea Sorohan), a început recent lucrările la cel mai înalt edificiu din orașul Cimpulung Moldovenesc, hotelul O.N.T. cu 156 de locuri. Amplasată in plin centru al orașului, clădirea — cu subsol, parter și 10 etaje, cu anexe pentru bouuă res­taurante, din care unul obișnuit și al­tul cu autoservire — va domina evi­dent construcțiile înconjurătoare, care nu depășesc P-1-4 nivele. Structura, din beton armat, este rigidă la nive­lele de cazare — cu diafragm­a, care alternează pe linia fațadelor cu stîlpi continui pe toată înălțimea construc­ției, și elastică la parter — avînd ca elemente portante stîlpi din beton armat. Corpurile anexă sunt proiec­tate cu structură din beton armat, cu cadre și planșee casetate, avînd grin­zile dispuse în rețea oblică. Funda­țiile sunt izolate, corespunzînd tere­nului de fundare foarte bun (4 kg/cmp) și distribuției în plan în general ne­regulate a stîlpilor, care transmit ast­fel sarcini diferite ; soluția este cu mult mai economică decit un radier general.­­ Toate Încăperile de cazare (cu 1 și 2 paturi) au cameră de baie. La unele etaje s-a prevăzut câte o firidă te­lefonică, ce dă posibilitatea racordă­rii unui telefon la fiecare cameră. Instalația de radio și televiziune asi­gură recepționarea emisiunilor în fie­care cameră, ca și în unele încăperi de la parter. Izolarea fonică orizon­tală este asigurată prin structura par­doselii (mochetă calitatea I -I- strat izolator de zgură), iar cea verticală (pentru zidurile sub 20 cm grosime) — prin folosirea polistirenului. Tehnicitatea ridicată a construcției a solicitat măsuri suplimentare in ce privește obținerea unei mărci supe­rioare a betoanelor (pînă la B300). (ing. Mircea SOARE, corespondent) Cartierul clujean Gheorgheni: locuințe proprietate personală, in exe­cuția Trustului de construcții locale. Fototext: Gheorghe LAZANU — corespondent Prototipuri de tîmplărie metalică din profile subțiri La sfîrșitul săptămînii trecute, în sala de expoziții a C.S.C.A.S. (Bucu­rești, bd. Magh­eru nr. 34) au fost prezentate unui numeros public de constructori o serie de prototipuri de tîmplărie metalică, executate din profile subțiri (bandă de oțel) for­mate la rece. Aceste profile, core­s­punzind nivelului actual al tehnicii mondiale, sunt fabricate de Uzina metalurgică­ Iași. Manifestarea menționată constituie o finalizare a acțiunii de tipizare întreprinsă de C.S.C.A.S., prin care s-a urmărit să se realizeze, cu un sortiment unificat și relativ res­­trîns de asemenea profile, în­treaga gamă de elemente de tim­­­plărie metalică (ferestre și uși, por­tale, vitrine) destinate clădirilor in­dustriale și social-administrative. Ex­ponatele evidențiază unele carac­teristici interesante în concepția a­­cestei tîmplării : prin folosirea 7 tipodimensiuni de profile se poate a satisface întreaga gamă de alcătu­ire a ferestrelor și ușilor pentru clădiri industriale ; aceleași tipuri de profile folosite la tîmplăria clă­dirilor industriale constituie și pro­filele de bază ale tîmplăriei pen­tru clădiri social-culturale și admi­nistrative. Vizitatorii expoziției au apreciat, de asemenea, nivelul calitativ al execuției exponatelor de către I.C.M.R. și au făcut unele propu­neri de care să se țină seama la definitivarea catalogului de detalii prin grija I.P.C.T. Sumarul numărului pe octombrie 1968 al Analelor Institutului tehnic de construcții și lucrări publice din Paris debutează cu un amplu arti­col al inginerilor A. Gilbert, N. Ma­­nescu și T. Gail, de la întreprinde­rea de construcții hidroenergetica din București, despre execuția ba­­tardoului celular la barajul de la Porțile de Fi­er. Bogat ilustrat, ar­ticolul anunță în final alte faze cel puțin la fel de interesante — deve­nite azi de actualitate — ale marii construcții de pe Dunăre, pe care, ca și pe au­tea alte lucrări ce do­vedesc capacitatea constructorilor români, le-am dori de asemenea larg popularitate în străinătate.­­De menționat că în același număr al revistei, un cunoscut inginer fran­cez, tratind problema efectelor ză­pezii și vîntului asupra construcții­lor, citează studiile teoretice și ex­perimentale ale prof. Negoiță.­ ȘANTIERUL, TEREN FERTIL AL =2 In confruntarea tot mai accentuată fi­c cu cerințele de permanentă perfec­t s­ționare a activității, spiritul novator :=£ își găsește în construcții — poate 5= mai mult decît în alte domenii — = stimulente multiple. Procesul tehno­­­ logic bogat, varietatea soluțiilor, rit­­m= mul alert fac ca șantierul să impri­­­­me mobilitate ideilor, să ofere ini­­== țiativei arie largă de desfășurare. = Semnificative în acest sens apar și ==£ cele cîteva „secvențe“ pe care le-am r=3 surprins în rîndurile constructorilor 2= orădeni. =2 Respectînd și noi un flux firesc­­­­ al preocupărilor, ne-am oprit mai­­ întîi la un obiectiv ce știam că fră­­m 2 mintă colectivul Trustului de con- 2= strucții locale — realizarea propriei === baze de producție. Ing. Constantin == Pascovici, șeful atelierului de pro­­£ 2­iectare, a fost cel care a­ punctat cî­ 22 £.­teva elemente cu caracter de noutate, prezente în documentația elaborată­­ aici: „In cadrul acestui adevărat === complex industrial — care va cu­­=£ £ prinde o stație de betoane (80 000 £ 2 mc/an), o linie de fîșii cu goluri ==2 (60 000 mp/an), ateliere centralizate pentru prefabricate diverse, pentru === prefabricarea instalațiilor etc. — pot =£= să subliniez în primul rînd modul £ 2 cum a fost rezolvat sistemul de 25 încărcare a agregatelor, de la plat­­z— forma de depozitare la buncărele sta­­ției de betoane. Dintre variantele în­­£ 2 tocmite s-a impus următoarea solu- 25 ție î buncăre triunghiulare, însă n­­=25 țuite, ce permit ca agregatele să fie aduse cu ajutorul unui buldozer S65, £= și care au astfel calculată capacita­ 52 tea, nicit să asigure continuitatea IU fluxului de aprovizionare a stației. 2SU Aș menționa, de asemenea, folosirea la o macara de capacitate mai mare, ~52 a unui graifer — construit inițial la Timișoara pentru 150 kg — pe care SS noi l-am transformat pentru 800 kg, evitîndu-se astfel un număr mare de manevre. Același rezultat îl scon­tăm și la altă operație — trans­portul betonului necesar prefabrica­telor — prin introducerea unui gen de benă basculantă, un fel de «ibric», agățat de grinda rulantă“. O altă posibilitate de îmbunătățire a activității din baza de producție a fost și cea la care au apelat con­structorii de la șantierul Uzinei de alumină din Oradea, al I.C.M.—Cluj (M.C.I.C.R.) , mecanizarea lucrărilor de încărcare și descărcare, în depozit, a materialelor și prefabricatelor, în­­trebuințîndu-se o macara-turn. A­­ceasta a permis și centralizarea echi­pelor de lăcătuși și fierar-betoniști, cărora oțelul-beton sau profilele le sunt aduse, cu macaraua, din vagon direct lingă banc ; centralizarea a contribuit la realizarea de economii de metal — pînă la 2 °/o față de pre­vederile proiectelor. Diversitatea lucrărilor atacate în orașul de pe malurile Cr­ișului — lo­cuințe, industriale etc. — a determi­nat, bineînțeles, și încercări diferite pentru îmbunătățirea soluțiilor con­structive, a tehnologiei de execuție. Bunăoară, o brigadă de la T.C.L., condusă de maistrul Francisc Pall, a trecut la realizarea unui bloc expe­rimental cu P + 4 nivele. Proiectele întocmite în cadrul trustului au pre­văzut executarea pereților interiori, din beton monolit cu ajutorul unor cofraje metalice rabatabile (un ele­ment are 2,65 m înălțime, 6 m lun­gime și 2 t greutate); planșeele sunt prefabricate pe șantier, iar zidăria exterioară este din blocuri de beton celular autoclavizat. Aceste elemente inscriindu-se pe linia industrializă­rii execuției structurii (transpor­turile pe verticală fiind efectuate cu ajutorul unei macarale de 100 tm) și, totodată, tencuielile la pereții INGENIOZITĂȚII interiori (finisați cu tapet lavabil) și la plafoane fiind eliminate, con­sumul de manoperă este scăzut. Șantierul aparținind I.C.M.­Cluj are și el trecute la activul său eco­nomii cifrate la multe sute de mii de lei, ca urmare a propunerilor pri­mite din rîndul colectivului. Amin­tim : săpăturile pe fundații izolate, cu sprijiniri verticale, care au înlo­cuit săpătura generală indicată de proiect la fabrica de pigmenți — inițiativa fiind a unui colectiv de maiștri și tehnicieni, conduși de ing. Ion Berceanu, șef de lot ; modifica­rea soluției fundațiilor la decompo­­zoarele de la Uzina de alumină, în locul unui radier general executîn­­du-se — la propunerea ing. Alex. Bădău — tălpi de fundație, adică, practic, niște stîlpi dispuși în mo­duri diferite, necesarul de armătură fiind astfel cu mult redus. O metodă interesantă au adoptat-o la hala principală a fabricii de za­hăr din Oradea, constructorii de pe Șantierul 905 al I.C.M. nr. 9­ Cluj (M.I.C.). Față de alte obiective si­milare, unde operațiile aveau o suc­cesiune clasică, montarea utilajelor tehnologice fiind făcută numai după realizarea scheletului de rezistență, a acoperișului, închiderilor etc., aici șeful șantierului, ing. Iosif Can, îm­preună cu cadrele de specialitate, au apreciat mai avantajoasă următoarea formulă : executarea construcției pe travei, la fiecare în parte macaraua de mare capacitate (Köles) montînd, totodată, și utilajele grele. Cîștigul de timp obținut prin corelarea lucră­rilor de construcții cu cele de mon­taj se ridică la aproximativ 3 luni. Economii de materiale, de mano­peră, de timp — rezultate convingă­toare ale posibilităților pe care șan­tierele le oferă pentru manifestarea ingeniozității. (C. S.) La C. E. T. — Deva Un record de înălțime: 220 m Deținut pînă mai deunăzi de co­șul de fum de la C.E.T.-Craiova (200 m), recordul de înălțime al construcțiilor din țara noastră s-a „transferat“ la C.E.T.-Deva, al cărei coș de fum măsoară 220 m. Ambițioși și talentați, construc­torii de la șantierul întreprinderii bucureștene „Energoconstrucția“ au încheiat glisarea cu 12 zile mai de­vreme decît prevederile graficului. Impresionanta construcție din beton armat, proiectată de I.S.P.E., are la bază diametrul de 35 m, iar la vîrf 6,80 m. Glisarea propriu-zisă a în­ceput la 28 august de la cota su­perioară a soclului tronconic (+ 43 m), cu o viteză medie de 2,60 m/zi (în funcție de condițiile atmosferice, maxima 4 m/zi, minima 1,60 m/zi). Greutatea cofrajului (proiectat cu sprijinul serviciului tehnologic al întreprinderii „Energoconstrucția“) și a platformei de lucru — 50 de tone. Alte date demne de atenție : s-au folosit 28 de verm­e de fabricație românească ; pînă la cota +60 m au fost utilizate tije cu diametrul de 25 mm, iar apoi de 28 mm; can­titatea de tije — 50 de tone ; de­servirea a fost asigurată de două trolii ; cantitatea de beton pusă în o­­peră — circa 7 000 mc ; la compac­tare s-au întrebuințat vibratoare „Bosch“ ; numărul de muncitori pe schimb — 28 ; lucrările au fost con­duse de inginerii Iosif Vereșezan și Ioan Hogea, maiștrii Matei Stadler, Ivan Kalman și Nicolae Ințe. După cum ne-a informat ing. Mircea Carp, inginer-șef la „Energo­construcția“, pe șantierul C.E.T.­­Deva se fac acum pregătiri pentru lucrările de izolații, care vor începe la 15 noiembrie. In lunile friguroase, interiorul coșului va fi încălzit cu două aeroterme. Ciment rutier, produs experimental la „Temelia In lucrările de drumuri, cele mai importante betoane sunt acelea care formează îmbrăcămintea propriu­­zisă, denumite pentru aceasta be­toane rutiere de acoperire. Aceste elemente sunt supuse la solicitări mari și variate, așa încât ele tre­buie să îndeplinească condiții de calitate deosebite: să aibă rezis­tențe mecanice ridicate (la compre­siune, la încovoiere, la șoc, la uzură) ; să prezinte stabilitate de volum ; să fie rezistente la acțiunea de îngheț-dezgheț. Pentru realizarea acestor condiții, în afară de alegerea unui amestec de agregate de calitate foarte bună și a unui mod corespunzător de pre­parare a acestui amestec, o deose­bită importanță are calitatea ci­mentului întrebuințat. Acesta tre­buie să prezinte rezistențe fizico­­mecanice superioare pe mortarul respectiv și să aibă perfectă con­stanță de volum (pe pasta de ci­ment sau pe mortar). Modul în care se rigidizează în timp piesele de ciment este determinat de modul în care compușii mineralogici ai acestuia urmăresc procesul de în­tărire. Așa cum rezultă din cercetă­rile efectuate pe componenții chimici puri, componenții mineralogici au re­zistențe fizico-mecanice diferite; alitul C3S — prezintă cea mai rapidă întă­rire, caracter ce-l imprimă și struc­turii cimentului. . Acest component este cu atît mai valoros, cu cît rezistența transmisă structurii pietrei de ciment este o rezistență elastică, caracterizată printr-un modul de elasticitate ridicat, care mărește capacitatea de deformare elastică sub acțiunea solicitărilor va­riabile în timp și ca mărime. Struc­turile de rezistență elastică presupun și o bună comportare la uzură și la șoc — condiții esențiale pentru îmbră­­cămințile rutiere de acoperire; iată de ce la aceste lucrări se impune utili­zarea cimenturilor alitice (în care com­ponentul C3S să fie prezent în propor­ție mai mare de 55 la sută). Stabilitatea volumului pietrei de ci­ment (sau beton­) poate fi influențată de mai mulți factori, dintre care cel mai important îl constituie contracția la uscare și umflarea la reumezire. Acest fenomen complică formarea structurii betonului. Explicația care se dă în prezent acestei comportări ține seama de rolul pe care îl are apa în formațiunile rezultate prin hidratarea cimentului, de structura acestor noi formațiuni, precum și de schimbarea rigidității acestora în timp. Primele formațiuni rezultate ca urmare a hi­dratării se prezintă sub forma unor microcristale de dimensiuni coloidale, care determină comportarea de geluri reversibile (caracterizate tocmai prin contracție la uscare și umflare la reu­mezire). Factorii care cauzează contracția la uscare sunt aceiași care influențează proporțional viteza de formare a a­­cestei rețele gelice : compoziția mine­ralogică a cimentului, finețea de mă­cinare a acestuia, dozajul de ciment în beton, raportul A/C. Astfel, va­loarea contracției crește o dată cu creș­terea dozajului de ciment în beton, cu creșterea raportului A/C și cu fi­nețea de măcinare a cimentului. In ce privește compoziția mineralogică, com­ponentul a cărui prezență favorizează cel mai mult, în piesa de ciment res­pectivă, evoluția unui proces de fisu­rare intens datorită contracțiilor la us­care și umflării la reumezire este ce­­litul — C3A, care în prima fază a hi­dratării are cea mai mare viteză de reacție, dezvoltînd și o cantitate mare de căldură. Contracțiile sunt cu atit mai mici, cu cît cimiliturile au M­Ai redus, tinzînd către valoarea de 0,64 (la care conținutul în C3A este anulat). Din acest motiv, s-a limitat conținutul în C3a din clincherele rutiere la maxi­mum 5 la sută. Rezultă, din cele arătate mai sus, că cimenturile fero-portfand­alitice ne­­silicoase (C3S — min. 55 la sută ; C,A — max. 5 la sută ; C3S + C2S — min.­­8„la suta) răspund în cea mai mare măsură cerințelor impuse cimentului rutier. Fabrica de ciment „Temel­ia“­­Brașov produce, începînd din 1962, cimenturi speciale destinate lucră­rilor hidrotehnice. Barajul Vidraru de pe Argeș este construit în ex­clusivitate cu ciment hidrotehnic tip A produs de întreprinderea noastră în prezent, pe lingă acesta se mai fabrică și sortul HRS (hidrotehnic rezistent la sulfați), folosit pe ma­rele șantier de la Porțile de Fier. Rețeta de fabricație a acestor ci­menturi speciale, prin limitarea con­ținutului de CSA la maximum 56/%, aparține domeniului fero-portland de tip Ferrari-Albert. Aducîndu-i-se acestei rețete corectările respective, s-a putut obține o compoziție de clincher pe care o considerăm aptă a fi folosită, ca ciment, în lucrările rutiere de acoperire. In cursul lu­nii septembrie s-a realizat primul lot experimental de 500 tone de ci­ment rutier (simbol C.R.). Acesta are contracții la uscare mici (sub 0,6 mm/m), asigură piesei respec­tive impermeabilitate, rezistență la ciclurile de îngheț-dezgheț, o struc­tură de rezistență elastică — ceea ce îi îmbunătățește comportarea la șoc și la uzură. Cercetările și în­cercările cu noul tip de ciment sunt în curs de efectuare la unități de construcții ale M.T.A.N.A., în colaborare cu cercetarea. ing. Cornelia HERMANN șeful serviciului C.T.C. de la fabrica de ciment „Temelia“-Brașov ECONOMII PRIN INOVAȚII La secția de confecții metalice a întreprinderii industriale de materiale de construcții-Cluj, inovatorii au fă­cut, anul acesta, noi propuneri menite să ridice i ptroductivitatea muncii și calitatea produselor. Șeful secției, Martin Berla, in colaborare cu Si­­mion Benea, șeful atelierului de con­fecționat tablouri electrice, a realizat îmbunătățirea construcției și formei cutiilor capsulate ; greutatea unei cu­tii s-a redus la 13,65 kg, obținîndu-se o economie de 3,10 kg metal/buc., de­oarece se folosește tablă mai subțire (pe care s-au presat nervuri și în­doituri, ceea ce dă un aspect mai frumos). Totalul economiilor anuale, inclusiv de manoperă, se ridică la a­­proape 40 000 de lei. Pentru evitarea uzurii premature a cuțitelor de la foarfeca­ ghilotină, lăcătușul Samoilă Katona a realizat o matriță de tăiat tablă de 1—3 mm grosime, adaptată la presa excentrică și puțind executa tăieturi drepte sau înclinate. Econo­miilor realizate prin această inovație li se adaugă și cele ce se obțin prin aplicarea suportului-masă cu baza re­glabila, pentru tăierea fișiilor de ta­blă (autori : M. Berla și lăcătușul Ioan Farkaș), care îi ajută pe cei ce lucrează la foarfecă cu rolă. (Gheorghe FODOR, corespondent). Traficul mare de călători din sta­ția Dej-Triaj a impus construirea u­­nei pasarele pentru trecerea pieto­nilor peste liniile de cale ferată. Pro­iectanții au propus o suprastructură formată din două grinzi de beton pre­­comprimat, cu deschiderea de 30 m (B400 , secțiune­a: armătură SEPI STAS—6482—61), avînd fiecare apro­ximativ 50 t. Grinzile au fost ridicate cu ajutorul a două macarale feroviare. De aici înainte, și conductele de ter­­moficare, suspendate pînă acum pe stîlpi, vor fi susținute de pasarelă. Lucrarea, condusă de ing. A. Arsenie și maistrul Florian Besa, a fost exe­cutată de șantierul 41 al Intreprin­­derii de construcții căi ferate-Cluj. (ing. c. OPRIȘIU, corespondent). PASARELA DIN STAȚIA DEJ-TRIAJ Școală de 8 ani in noul oraș Orșova SĂPĂTURI „BLINDATE" CU BETON In cei 20 de ani care au tre­cut de la prima aplicare (ba­rajul Jetty, din Franța),­ proce­deul numit in titlu s-a extins la construcția unei serii de baraje din beton in Franța, Maroc, Ma­dagascar, Indonezia, evidențiindu­­se totodată posibilități de utili­zare avantajoasă la execuția de tuneluri, șanțuri adinei, rezervoa­re subterane mari etc. Princi­piul este următorul : se sapa progresiv la sol, pa paliere suc­cesive de 1,5—a m adincime, o tranșee al cărei pereg­­­i?| DU»­. dați cu ajutorul unor plăci de beton turnate pe loc, pe măsură ce coboară săpătura, și sunt spri­jiniți cu ajutorul unor transversale din beton slab grinzi ar­mat, suficient distanțate (2—3 m) pentru a permite lucrul la excavații, în continuare, cu mij­loace mecanice. La terminarea săpăturii, șanțul este umplut cu beton, care înglobează grinzile. Se pot realiza astfel în teren, pînă la mari adîncimi, pînze groase de beton care servesc fie pentru etanșare, fie ca ade­vărate lucrări subterane; lăți­mea lor, la aplicările de pînă acum ale procedeului, este de 3—6 m. Procedeul este intere­sant pentru faptul că nu nece­sită decît o lățime strict nece­sară a săpăturii și nu permite surparea malurilor. (1986) DRUMUL CRITIC LA REVIZIA UTILAJELOR In unele fabrici de ciment din Uniunea Sovietică s-a introdus metoda drumului critic la elabo­rarea graficelor lucrărilor de re­vizie a agregatelor. Se stabilește succesiunea operațiilor de revizie sub forma unor grafice elemen­tare, în care sunt reprezentate ordinea, interdependența lucrări­lor, durata fiecărui proces și ne­cesarul de forță de muncă. Pe baza lor este Întocmit un grafic sintetic cuprinzind datele de bază referitoare la data începerii lu­crărilor, rezerva de timp și dru­mul critic. (2002) O NOUA STRUCTURĂ PENTRU CLĂDIRI ÎNALTE Un nou tip de structură pentru clădiri înalte destinate locuințelor hotelurilor, căminelor studențești și altor construcții cu pereți despăr­țitori interiori permanenți se bazează pe folosirea unor pereți trans­versali de înălțimea unui nivel, extinzîndu-se pe întreaga lățime a clădirii, pînă la stllpii din fațade. Alternind de la un nivel la altul poziția acestor pereți, se creează la fiecare etaj spații mari, plan­șeele avînd insă deschiderea echivalentă numai cu jumătate din dis­tanța dintre pereți (deoarece reazimă pe peretele-grindă de dede­subt sau sunt suspendate de cel de deasupra). Poziția pereților nu este în mod necesar regulată, ci se pot adapta diferite variante, pen­tru o combinare diferită a apartamentelor pe nivel ; de asemenea, în afară de planul rectangular se mai pot realiza și alte forme (V, cruce, serpentina, dreptunghi frînt etc.). Costul este competitiv cu al altor structuri, uneori rezultînd chiar mai economic. (2020) • Numeroase Încercări au dovedit că Înlocuirea agregate­lor (în special partea fină) de natură silicoasă — granit, cuarțit, silex — cu elemente calcaroase la confecționarea betoanelor hidraulice amelio­rează calitățile mecanice și fizice ale acestora : rezistența la tracțiune și la compresiune, comportarea la Îngheț. (1987). • O nouă teorie care îi inte­resează pe proiectanții de silo­zuri. In timpul încărcării și după aceasta, liniile de presiune prin­cipale în siloz sunt aproximativ verticale ; pe pereți se exercită un efort de frecare practic egal cu greutatea materialului. Cind orificiul de descărcare este des­chis, liniile de presiune devin orizontale și cea mai mare parte din greutatea materialului este transferată la nivelul superior al pereților silozului. Această tre­cere se face pe măsură ce ma­terialul se scurge. Toate efor­turile care se aplică pereților sunt in funcție de densitatea ma­terialului în vrac, de unghiul de frecare dintre material și perete, de forma curbei efort-comprimare a solidului și de fluiditatea materialului. (2041) • Tăierea geamului profilat tip Profilit prezintă dificultăți în­semnate, provocînd ciobituri și afisuri. Problema a fost rezolvată in U.R.S.S. prin reducerea con­tracțiilor remanente și printr-o repartizare mai uniformă a a­­cestora (obținute pe calea re­­coacerii) și prin tăierea cu discuri de polizor de 320—400 mm diametru și 2 mm lățime, din diamant natural cu granulați­a A­25 intr-un liant metalic (con­centrația diamantului in strat fiind de 25’/»), antrenate cu vi­teze de 185—1800 t/min, avansul longitudinal și vertical al mesei de tăiere fiind de 35—1020 mm/ min., respectiv 14—400 mm/min. O variație a vitezei periferice a discului in limitele a 16—35 m/sec. nu exercită o influență sensibilă asupra formării de ciobituri sau fisuri. (2003) • Stropirea geamurilor cu mor­tar, zugrăveală sau vopsea la executarea finisajelor nu numai că determină un consum de ma­noperă suplimentar pentru cu­rățire, dar poate să lase pete pe sticlă. Acest neajuns se în­lătură protejînd geamurile cu Movital (un produs de categoria acetaților de polivinil) aplicat cu pistolul ; la terminarea lucrări­lor, pelicula astfel formată se scoate ușor, ca o foaie de ce­lofan. (2044) . Geamul profilat este din ce în ce mai larg utilizat de arhitec­ții sovietici. Fabrica de la Bor produce anual 100 000 mp de pa­nouri ondulate (2 500x350x3,5 mm) și panouri In V (2 500x550x5,5 mm) cu greutatea specifică de 2,55 g/cmc, rezistența la șoc ter­mic de 100 ° C și rezistența me­canică de 900 kg/cmp. (2046) • „Mini­chiuvetăi pentru spa­ții mici : 42,5x27,5 cm. Amplasa­rea laterală a robinetului lasă loc liber pentru spălarea mîinilor. (2023) « Măsurătorile făcute la vîr­­ful unui turn cilindric de 100 m înălțime și 8,30 m diametru din Olanda au arătat că la vînturi puternice se produc vibrații care se amplifică treptat și care sunt de patru ori mai importante în sens perpendicular pe direcția vîntului (atingînd 53 mm), decit tn direcția vîntului. Pentru evita astfel de fenomene la ce­a­surile de fum înalte, unii cer­cetători propun (bazîndu-se pe experimentări aerodinamice pe modele) să se aplice la exterio­rul acestora, pe treimea superi­oară a înălțimii, o nervu-ă elicoidală, care dă un efect de stabilizare. 00401 a • Un hotel cu 500 de camere fost construit, în Texas, la numai 9 luni. Clădirea are un turn central de 73 m înălțime, executat cu cofraje glisante, în care sunt amplasate casa scării, 4 lifturi pentru persoane, 3 as­censoare de mărfuri și ca­mere de serviciu. Primele 4 nivele ale hotelului (re­cepție, restaurant, săli de în­truniri, magazine etc.) au struc­tura din beton armat monolit. Următoarele 16 nivele se com­pun din elemente spațiale pre­fabricate din beton armat, gata finisate și echipate înainte de montare, care constituie came­rele. Al 21-lea nivel e construit din otel, aluminiu și beton ar­mat. Lucrările au fost progra­mate după metoda drumului crl- KS. (2017) • Pentru determinarea contrac­ției și umflării epruvetelor de ciment și de beton, în U.R.S.S. s-a creat un aparat ingenios — un transductor hidraulic, format dintr-un tub elastic care înfă­șoară strîns, în spirală, epruveta cilindrică. Tubul, umplut cu li­chid, este închis la un capăt, iar celălalt capăt este legat la un tub capilar in care se depla­sează o tijă prevăzută cu o pe­niță înregistratoare care mar­chează, pe o bandă cu meca­nism de ceasornic, efectele um­flării sau contracției. (10*7) Cititoru­­l are d­ore sc să cunoască sursa informa­țiilor publicate la aceas­tă rubrică, pentru o do­cumentare mai detaliată, sunt rugați să ne scrie, comunicindu-ne numărul înscris în paranteză la sfârșitul notei respective. • înalt de aproape 50 m, a­­cest turn pentru antena stației de radioemisie din Durham (An­glia) este complet prefabricat din 5 elemente de beton armat — cele trei picioare de 18 m, catargul și o piesă de legătură. Betonul a fost preparat cu ci­ment alb. (2018) a. cu d­ cu alzi, titil GalRUtiliai — DQ­N­TI sau cu curbe avînd razele Intre 30 și 44 m,­­ din elemente prefabri­cate din beton armat de 1,80 m lungime, montata cu ajutorul unui stivuitor cu furcă (pentru bușteni) de 30 tone capacitate. Alte lucări­­ s­f?„ pe­ traseu impun ca Pe anumite sectoare, conducta să fie îngropată sub un strat de umplutură gros de până la 70 m s ca atare, grosimea peretelui de beton al conductei In mod normal de 22 cm, crește la 43 cm în cazul acoperirii cu un strat da pina la 30 m, și la 66 cm cind se depășește această cifră. Elementele cu pere­ții cei mai groși au, fiecare, greutatea de 32 t. îmbinările se fac cu benzi de oțel. (2019)

Next