Constructorul, decembrie 1969 (Anul 21, nr. 49-52)

1969-12-06 / nr. 49

Cu planul anual realizat La redacție sosesc zilnic vești de la colectivele care, intensificind întrecerea socialista, au reușit sa îndeplinească mai devreme sarcinile planului pe 1969. Vădind fierbintele patriostism al oamenilor muncii, inițiativa lor în valorificarea rezervelor interne ale producției, aceste succese constituie o mărturie a hotârîrii lor de a da viață hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru continua înflorire a patriei socialiste. • întreprinderea de construcții-montaj­e bucurești (M.C.I.) a realizat în II luni sarcinile planului valoric pe 1969. Până in prezent au fost predate 14 obiective cu termene în acest an, printre care cele de la : U­­nitatea de îngrășăminte cu azot nr. 2 de la­­ i­umu Măgurele (308 000 t/an amo­niac, 300 000 t/an uree, 300 000 t/an azotat de amoniu) — pe care v-o prezentam în prima din fotografiile alăturate; dezvoltarea fabricii „Munca textilă“ — Bucu­rești (700 000 mp pături/an) ; Fabrica de articole din sticlă — București (39 500 t/an ambalaj comun­­ cu 3 luni mai devreme, alte 10 000 t/an cu 4 luni mai devre­me — ultima din fotografiile alăturate ; dezvoltarea uzinei de anvelope „Danu­biana” — București (secția vulcanizare camere de aer — la 15 mai, malaxoarele A și B de la linia de paleți — la 15 mai, linia de fabricație a anvelopelor radiale din secția confecții — la 1 octombrie­; toate, în cadrul capacității de 500 000 gar­­nituri/an anvelope și camere de aer, avînd­ termen la 31 decembrie). Prin efor­turi deosebite s-a reușit să se predea, încă în luna august, hala pereți, membrană de la Uzina de mașini grele — București (fotografia din mijloc), care avea ter­men în 1970. Colectivul I.C.M.B. se angajează, ca în decembrie sâ termine și pre­dea restul de 7 obiective din planul de stat pe 196» și sâ execute suplimentar lucrări în valoare de 30 milioane lei. • ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII-MONTAJ — Cluj (M.C.I.), care din 1959 până în prezent a executat un volum de lucrări de peste 3 miliarde de lei pe raza a 7 județe, consemnează în 1969 un succes deosebit : realizarea pla­nului valoric anual în 11 luni — și cel mai mare număr de investiții puse în funcțiune în decurs de un an. Dintre cele 26 de obiective și capacități de pro­ducție cuprinse in planul de stat și alte 40 de investiții cu termene în acest an, 59 au fost predate pînă la sfîrșitul lunii noiembrie. Printre ele se numără rafină­ria „Crișana“ (care în prezent și-a realizat parametrii proiectați), instalația de pig­menți de fier, cea de bicromat de sodiu și dezvoltarea sectorului de prelucrare a materialelor plastice de­ la Orăștie, fabrici­ de cabluri, instalația de electroliză a cuprului de la Baia Mare, fabrica de conductori din Tg.. Mureș, lucrările de la „Industria sîrmei“ — Câmpia Turzii ș.a. Au fost depășite sarcinile cu 3% la pro­ductivitatea muncii și cu 1,5 milioane de lei la beneficii. Păstrând ritmul de lucru atins in prezent, colectivul va realiza suplimentar, pînă­­ sfîrșitul anului, lucrări de­­ imstrucții-montaj in­ valoare de 39 milioane lei. • ÎNTREPRINDEREA — ȘANTIER DE CONSTRUCȚII-MONTAJ — BRA­ȘOV (M.C.I.) raportează îndeplinirea, la 25 noiembrie, a planului valoric anual. De la începutul anului au fost puse în funcțiune 17 obiective, cu 25 de capacități (din care 5 cu 1—9 luni înainte de termen), printre acestea numârindu-se cele de la : Uzinele chimico-metalurgice din Copșa Mică (8 000 t/an sulfat de zinc), „Vitrometan“-Mediaș (22 milioane de borcane și 13 milioane de flacoane/an), U.P.R.U.G. — Făgăraș (anual : 1137 t piese turnate,­­774 t emailuri antiacide, 28 500 mp cauciucări de utilaje și conducte), fabrica de pielărie „13 Decembrie“ — Sibiu (1 milion articole de marochinărie/an); Fabrica de celuloză și hirtie — Zăr­­nești (2­000 t celuloză/an). Nivelul planificat al productivității muncii a fost rea­lizat în proporție de 101%. Pînă la sfîrșitul anului, planul pe 1969 va fi depășit cu 10%. • TRUSTUL DE CONSTRUCȚII — GALAȚI al Consiliului popular jude­țean și-a realizat în 11 luni planul de producție de construcții-montaj pe anul 1969. • ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII-MONTAJ — PITEȘTI (M.C.I), care și-a îndeplinit încă de la 18 octombrie sarcina inițială pe 1969 (de­ 232,5 mi­lioane de lei), a realizat și valoarea suplimentară de lucrăr ce­ i-a fost stabilită. Pe cele 3 platforme industriale pe care lucrează împreună cu subantreprizele 1 I.I.B., I.M.B., I.S.L.S.C. — colectivul întreprinderii a executat cea mai mare parte din sarcinile fizice pe acest an, punînd în funcțiune, printre altele : complexul­­ de piroliză, fabrica de polietilenă și instalația de acrilonitril de la Combinatul­­ petrochimic ; Rafinăria Pitești (parțial), obiectivul nr­. 1 al industriei petroliere în actualul cincinal , instalația de furnurol de la fabrica de tananți „Argeșul“ —­­ Pitești, 3 secții la fabrica de segmenți de la­ Colibași. Totodată, întreprinderea a­­ dat in folosință, la Pitești, 400 de apartamente complet finisate in zona Exerci­țiului și un grup școlar de construcții al­­ M.C.I., iar la Colibași —un mare grup școlar al Uzinei de piese auto. Pînă la sfîrșitul anului, planul inițial va fi depășit cu 48 milioane, iar cel reactualizat — cu aproximativ­ 21­ milioane­­ de lei.­­ ÎNTREPRINDEREA NR. 3 DE IZOLAȚII — BUCUREȘTI (M.C.I.) și-a îndeplinit la 4 decembrie planul de producție pe 1969. In 11 luni, sarcina la pro­ductivitatea muncii a fost depășită cu 3% , s-au realizat suplimentar economii la prețul de cost de 5,3 milioane de lei și beneficii de 6,3 milioane de lei. Pînă la­ 31 decembrie se vor realiza suplimentar lucrări în valoare de 20 milioane de lei. (ing. V. GEORGESCU, director general , arh. V. UNGUREANU, secretarul organizației de bază P.C.R. ; GAVRILA ZAICA, președintele comitetului sindicatului). • TRUSTUL DE CONSTRUCȚII — PRAHOVA și-a realizat, la 4 decem­brie, planul valoric anual, de 199,5 milioane de lei. Pînă in prezent au fost date in folosință 2­002 apartamente, o policlinică tip II, construcții școlare (24 săli de clasă, 600 de locuri în cămine, o cantină) ș.a­. Sarcina de creștere a productivi­tății muncii a fost îndeplinită. Asigurîndu-și un larg front de lucru (cel puțin 1 600 de apartamente în clădiri care sînt deja închise sau vor fi închise pină la sfîrșitul anului), preluând spre execuție lucrări noi (un hotel turistic cu 11 nivele și un magazin agroalimentar la Ploiești , etc.), trustul va incheia anul cu o de­pășire de circa 17 milioane de lei la producția globală și de cca. 100 de aparta­mente la planul fizic. • ÎNTREPRINDEREA — ȘANTIER DE CONSTRUCȚII-MONTAJ — CRA­IOVA (M.C.I.) și-a îndeplinit cu 33 de zile mai devreme planul valoric pe 1969. De la începutul anului au fost puse în funcțiune 13 obiective industriale de mare importanță economică, dintre care 4 cu un devans de 30—45 de zile. Au fost rea­lizați în întregime principalii indicatori tehnico-economici pe această perioadă ; la prețul de cost, în 10 luni s-au obținut economii suplimentare de 2 milioane de lei. Pînă la sfîrșitul anului, colectivul va realiza o producție peste plan de 25 milioane de lei și va pune în funcțiune toate obiectivele planificate pentru 1969. (ing. ILIE RAdICUȚ, președintele comitetului de direcție). L „Non-stop" în producția cărămizi de la „Cărămida se lucrează vara, iarna“ — spuneau unii, iar încercă­rile din­ iarna 1967-1968 erau privite cu scepticism. Se părea că eficien­ța economică slabă a primelor efor­turi întreprinse la I.C.M. „7 Noiem­brie“ - București justifica un ase­menea pesimism — dar nu astîmpăra foamea de materiale a șantierelor care nu cunoșteau stagnarea în lu­nile neprielnice. Cărămizile produse în timpul probelor tehnologice nu erau cu nimic inferioare celor din producția curentă din timpul verii, fapt ce a impus să se insiste. Așa că s-a ajuns curînd și la indici de economicitate mulțumitori. Debutul producției permanente de cărămidă a avut loc în iarna tre­cută, la patru unități ale între­prinderii, realizindu-se aproape două milioane de cărămizi în fiecare lună a sezonului rece (din noiembrie pină în februarie). Luna trecută, cărămidarii au be­neficiat de un timp excelent aproape ca vara, astfel că cele patru unități au livrat șantierelor trei milioane de cărămizi, cifră pe care vor să o realizeze și în luna decembrie (cînd sînt, totuși, incomodate de revizui­rile generale ale utilajelor). La sfîrșitul lunii noiembrie s-a încheiat, la unitatea nr. 16, experi­mentarea unui nou sistem de usca­re a cărămizilor crude — în șo­­proane închise cu ziduri și încălzite cu injectoare alimentate cu moto­rină. Această a cincea unitate cu producție continuă are plan egal cu celelalte în luna decembrie, în timp ce a șasea unitate, nr. 19, va începe să producă după noul procedeu, de la 20 decembrie. I.M.C. „7 Noiembrie“ și-a planificat, pentru ianuarie și februarie 1970, o cantitate lunară de aproape patru milioane de că­rămizi, dublu față de producția lunilor corespunzătoare ale iernii trecute. Eugen SECHELUJ La presa de cărămizi a unității nr. 1 — schimbul format din Paulina Nistor și Denisa Ionel Gazeta editată de Ministerul Construcțiilor Industriale ți de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții — Cu­i evidențiați aveți? -Depinde. In registru, sau nn raportări? Săptămîna trecută, redacția întreprins o anchetă în cîteva în­­­treprinderi din municipiul Brăila, pe tema­­ cum este generalizată pilda evidențiaților în întrecerea socialistă și care sînt criteriile fo­losite efectiv de organele sindicale in aprecierea ce­lor care, prin me­rite deosebite în activitatea de pro­ducție, au cinstea să fie trecuți în­ primele rînduri ale colectivului, înainte de a păși pe teren, ne-am interesat la Consiliul munici­pal al sindicate­lor dacă întrece­­rea socialistă în aceste unități este bine organizată, dacă se ține o e­­vidență corectă a celor merituoși. — Anul trecut —­­ne informează tov. Nicolae Vasile, președintele Con­siliului — s-a manifestat, aproape la toate sindicatele din întreprinderile municipiului nostru, un pronunțat formalism în promovarea evidenția­ților în întrecerea socialistă. Biroul executiv al consiliului a analizat problema într-o plenară, care a oferit învățăminte și a stabilit mă­suri. Din păcate, asemenea anomalii au apărut și în trimestrul II din acest an. De pildă, comitetul sin­dicatului de la fabrica de ciment „Stînca“ a raportat că în trimestrul I s-au menținut, lună de lună, 93 de evidențiați în întrecerea socia­listă, pentru ca la sfîrșitul tri­mestrului III să ne aducă la cu­noștință că s-au menținut, de la începutul anului, 134 de evidențiați. Reiese pregnant superficialitatea în aprecierea celor care se află în fruntea întrecerii socialiste. Astfel de creșteri, care n-au la bază un criteriu real, au fost constatate și la întreprinderea­ șantier de con­strucții-montaj a M.C.I., ca și la întreprinderea județeană de con­strucții-montaj. Activiștii noștri au conlucrat cu comitetele sindicate­lor din aceste întreprinderi și pro­blema a fost lămurită. Trimestrul III s-a încheiat cu o evidență reală, așa cum prevăd instrucțiunile Con­siliului Central al U.G.S.R. Să presupunem deocamdată că formalismul, așa cum ne-a încre­dințat tov. N. Vasile, a fost în­lăturat. In cursul anchetei, au apă­rut însă și alte aspecte care stîn­­jenesc în bună măsură desfășurarea pe scară largă a întrecerii socialis­te. Și aceasta, nu din lipsa de preo­cupare a comite­telor sindicatelor. Interlocuto­rul nostru este acum Nicolae Mo­­goș, președintele comitetului sindi­catului de la I.S.C.M.­Brăila. — De ce a scă­zut numărul evi­dențiaților toc­­mai în trimestrul III, considerat ca perioadă de vîrf în activitatea de producție pe șantiere ? — Oricît de bine intenționate ar fi fost comitetele noastre sindicale M. NEGREANU (Continuare in pag. a 4-a) Formalism în urmărirea întrecerii socialiste LA TURNU SEVERIN Un combinat de celuloză, hirtie și cartoane La Turnu-Severin, construc­torii de la I.S.C.M.­Craiova au atacat lucrările unei importan­te investiții: Combinatul de celuloză papetară, hîrtie și cartoane. Secțiile de celuloză și semiceluloză, hîrtie pentru carton ondulat și carton on­dulat urmează să fie predate, eșalonat, pînă în anul 1972. Deocamdată, se lucrează intens la definitivarea organi­zării de șantier și la pregăti­rea terenului de amplasare. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! SCADENTE 1969 CA SA PUTEM ÎNCHEIA ANUL CU FRUNTEA SUS IN LUNA DECEMBRIE 4 CAPACITATI PE ZI Sfîrșitul de an se confundă, anul acesta, cu etapa de vîrf în activi­tatea șantierelor de construcții. De aceea, ultima lună este socotită pe drept cuvînt „sprintul final“ Acum se vede cine și-a dozat ra­țional forțele și capacitatea teh­­nico-materială, care a drămuit cum trebuie timpul­ de lucru. Așadar, încă 25 de zile pînă la încheierea anului, pînă la cel din urmă so­roc 1969, în ceea ce privește evoluția reali­zării sarcinilor valorice, situația pe­­ 11 luni a realizării planului de­­ construcții-montaj al Ministerului Construcțiilor Industriale este încu­rajatoare : 92,70/% din volumul a­nual. Ținînd seama de ■ ritmul în care s-a muncit în ultimele luni, se conturează perspectiva înde­plinirii integrale a sarcinilor. De altfel, o seamă de întreprinderi și șantiere cu­­ însemnele M.C.I., mai grăbite, lucrează deja în de­pășire de plan. Mult mai dificile și mai com­plexe sînt în această etapă finală sarcinile de punere în funcțiune. In primul rînd, ca volum. Nu se poate să nu amintim că din cele 420 de capacități și obiective cu scadență în acest an, aproximativ 50o­0 au fost planificate pentru tri­mestrul IV. Vasăzi că, din capul lo­cului, chiar prin eșalonarea pre­dărilor s-a stabilit un „vîrf“, a cărui escaladare presupune eforturi deosebite, concentrări de mijloace și efective de muncă. Dificultățile sunt cu atît mai mari, cu cu­ ulti­mele lucrări dinaintea șarjelor, i­­naugurale sunt de o tehnicitate ri­dicată — montaje, instalații, finisaje speciale, izolații ; pe de altă parte, unii furnizori de utilaje și echipa­mente, nepunctuali, au mai răpit și ei din durata afectată montaje­lor — și așa redusă la nivelul marilor performanțe de viteză. în acest context, conducerea ministe­rului a acționat hotărât, inițiind din timp o seamă de măsuri de­osebit de eficiente. Acestea au vizat sau vizează concentrarea maximă a...eforturilor, asupra­ capacităților ce urmează să fie racordate cir­cuitului economiei naționale. Acum, aproape că nu se mai ține seama cînd începe și cînd se termină pro­gramul de lucru. Efervescența, ten­siunea sînt maxime. Potrivit unui plan minuțios alcătuit, pe marile șantiere sînt prezente aproape toate cadrele de specialiști din apa­ratul central al întreprinderilor și ministerului. In strînsă colaborare cu ceilalți factori ce concură la desăvîrșirea noilor obiective, se urmăresc zi de zi ritmul, evoluția lucrărilor. Oriunde se întrevede : Adrian CÎMPEANU (Continuare in pag. a I-a) O nouă întreprindere își înscrie prezența în sectorul de producție industrială al Ministerului Construcțiilor Industriale: I.A.I.C.A. Despre primii pași în producție ai fabricii din Alexandria, despre situația investițiilor în conti­nuare vă informează relatarea din pag. a 3-a. Trustul de mecanizare: ORGANISM NOU CONCEPȚII NOI, mam după criteriul capacitatii 1 . . set orientarea stabilită de hotărîrile de partid și de stat, privind apropierea conducerii de producție, eliminarea unor verigi inter­mediare între ministere și unitățile productive, capătă noi dimen­siuni o dată cu organizarea noilor organisme economice — cen­tralele industriale. Aceste prefaceri au cuprins și sectorul de me­­canizare-transporturi din cadrul Ministerului Construcțiilor In­dustriale. Organizarea, cu două luni în urmă, a Trustului de me­canizare și constituirea recentă a consiliului său de administra­ție au marcat începutul unui strîns dialog și unei cooperări di­recte între întreprinderile, uzinele și stațiile ce compun trustul, în vederea deservirii optime a sectorului de execuție. Deși e prematur să se tragă con­cluzii asupra activității imediate, marea majoritate a specialiștilor și cadrelor de conducere sunt una­nimi în părerea că înființarea Trustului de mecanizare în sectorul construcțiilor industriale constituie, de fapt, trecerea de la o structură administrativ-economică la una efectiv-organizatorică, cu largi im­plicații în întreaga activitate a în­treprinderilor componente. Iată ce ne spune în această privință direc­torul general ing. Ion VIȚA, pre­ședintele consiliului de administra­ție al Trustului de mecanizare — București: — De pe acum ne putem da seama că trustul exprimă o structură organizatorică cu o mare mobilitate de adaptare, care permite o conducere dina­mică și operativă, în spiritul in­dicațiilor pe care tovarășul Ni­colae Ceaușescu le-a dat cu pri­lejul recentei ședințe de lucru la C.C. al P.C.R. cu conducătorii centralelor industriale. Funcțio­­nînd cu statut de centrală, trus­tul nostru — organism complex — concentrează o serie de sar­cini importante, a căror rezolva­re­ constituie criteriul principal al eforturilor noastre. Suntem­ a­­nimați de dorința de a speciali­za în chip judicios producția unităților componente, de a fo­losi intensiv și după criterii ra­ționale fondurile de investiții alocate, cadrele calificate, pre­cum și întreaga capacitate parcului de utilaje și mijloace­­ de transport. La ora aceasta, trustul dispune de o zestre tehnico-materială destul de bogată , de pe acum se preco­nizează sporirea acesteia, în viito­rii ani, cu peste un miliard­­ de lei. Dispunînd, așadar, de asemenea mijloace materiale și financiare și avînd privirea largă de perspectivă pe unități și pe ansamblu, în func­ție de necesitățile sectorului de construcții pe care îl deservește. Trustul de mecanizare are posibili­tatea — cum a reieșit și din lucră­rile ședinței de constituire a Consi­liului de administrație — să-și a­­ducă­ din plin contribuția la­ grăbi­rea procesului de industrializare a construcțiilor, în vederea acceleră­rii ritmului de execuție, creșterii Virgil RADU (Continuare in pag. a­l­a) C.E.T.-MINTIA, KILOWAȚI LA PRIMII In numărul trecut al gazetei ama anunțat probele tehnologice, iar de data aceasta semnalăm, cu bu­curie, intrarea în funcțiune a pri­mului grup de 210 megawați din cadrul Centralei termoelectrice de la Mintia-Deva. Au fost puse, de asem­enea, sub tensiune stația elec­trică de 220 kV și transformatorul de 250 MW­A. Constructorii și mon­­torii­ de la „Energoconstru­cția“ „Energomontaj“ s-au angajat să gră­și­mească ritmul de lucru la cel d­e al doilea grup de 210 MW. BENEFICIARUL PRESA... Concomitent cu temperarea nou­lui cuptor-tunel pentru cărămizi cromomagnezitice și cu probele me­canice. Fabrica de produse refrac­­­tare - Dej a început să preia agre­gatele și utilajele productive : con­­casor, uscator granulator giratoriu ș.a. Predau î I.C.M. nr. 9 - Cluj și I.I.M. nr. 10 - Brașov. (G. HARMOS, corespondent) TOATE CELE 54 DE CAPACITĂȚI Aflăm de la Direcția de investi­­a M.I.A. că au fost create condiții ca pînă la sfîrșitul lunii sa fie pre­luate toate cele 54 de capacități pla­nificate pentru 1969 , din lipsa unor utilaje ce-l privesc pe beneficiar, secția de coniac de la Focșani și fabrica de produse lactate de la Craiova funcțiune, vor intra doar parțial în­­ VREMEA RECEPȚIILOR Trustul nr. 1 de construcții și sub­antreprizele de specialitate prezintă în aceste zile­ la recepție noile ca­pacități de la uzinele bucureștene „Acumulatorul“, „Republica“, „­Elec­trotehnica“, „Electroaparataj“’, „Elec­tromagnetica“. LA FAGARAȘ, PROBE De cîteva zile au început probele la noile capacități de producție ale U.P.R.u.C. - Făgăraș. Bucuria ș 7 emo­țiile le încearcă nu numai benefi­ciarul, ci și lucrătorii de la I.S.C.M. Brașov, I.M.B. și I.I.B. T. 4 JUDEȚE, TOATE LOCUINȚELE PREDATE Trusturile de construcții locale Constanța, Galați, Prahova și Timiș au predat toate locuințele din fond centralizat înscrise în planurile pe 1969 ale consiliilor populare jude­țene respective . Triajul de cons­trucții locale — Bihor și-a îndepli­nit planul anual de punere în func­țiune a locuințelor. In primele 11 unitațile de execuție ale con­sulilor populare județene au reali­zat 88,5*/« din sarcinile valorice pe 1969. «../-a Anul XX­­­îi­mb­at 6 6 decembrie., "m9 Redacția ți administ­trafia: București 46 str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, tele­fon 15.19.21—15.10.92 ' Pregătirea documentațiilor UJOMI LA OBIECTIVELE II . In vastul program de ridicare a­­ nivelului, de trai al poporului, ini­țiat de partid, industriei ușoare i-au fost, îi sunt și îi vor fi alo­cate însemnate fonduri de investi­ții. De pe urma eforturilor finan­ciare ce vor fi făcute în continuare și în 1970, la anul urmează să­­ fie racordate economiei naționale 89 de capacități de producție; în a­­celași timp, s-a prevăzut atacarea lucrărilor la 29 de capacități din planul de dezvoltare a unităților industriale existente și la 6 uni­tăți noi. Pînă și din această sumară înși­­rare f­reies­c , cionepsiunile, fronturi­­lor de activitate pentru construc­tori. Ca șantierele să poată demara potrivit^ planificării, ca ritmul de lucru să se poată menține la nive­lul cerințelor punerii în funcțiune, noile investiții se cer minuțios pre­gătite. In această privință, neliniș­tea constructorilor este cu atît mai justificată, cu cit și în acest an o seamă de obiective ale Ministeru­lui Industriei Ușoare le-au prici­nuit sau le mai pricinuiesc încă și acum fel de fel de neajunsuri. In ceea ce privește asigurarea documentației pentru investițiile din 1970, Institutul de proiectări pentru industria ușoară este gene­ros în promisiuni, pe care construc­torii nădăjduiesc să nu fie... de­­șarte. Din planul de proiectare sta­bilit inițial, pînă la începutul lunii trecute se „expediase“ 65,4“­., din documentația ce privește lucrările de construcții-montaj. Dacă ținem seama că vremea bună pentru con­structori nu începe, ci se sfîrșește in luna noiembrie, ni se pare că „datoriile“ fața de unitățile de exe­cuție sînt cam mari. Și, în plus, procentele globale ascund destule rămîneri în urmă individuale, care ar putea să aibă consecințe din Z. AURELIAN «Continuare in pag. a S al Pledoarie pentru descurcăreț Desigur, cel mai bine ar fi sa mear­gă totul ceas. Sa ai la timp tot ce-fi tre­buie. Or, cam de multe ori nu se întîmpla așa. Și atunci se re­levă sau se formea­ză calitățile descurcă­rețului. Descurcărețul bate la ușa I.A.S.-ului în­vecinat cu șantierul. „Oameni buni, aju­­tați-mă, îmi trebuie un tractor pe o săp­­tămînă. Am cerut la bază și n-au. Ajuta­­ți-mă, că vă ajut și eu. Spuneați că vă trebuie două tone de ciment la un grajd. Vi se vînd. Mă des­curc eu pe urmă..." Și așa, intenția bună duce la rezul­tate contradictorii. Pe de o parte, prac­tic, descurcărețul și-a rezolvat o proble­mă — care nu-i nu­mai a lui, ci a șan­tierului. Pe de altă parte, formal, a de­pășit limitele anu­mitor norme bune în principiu, dar care nu pot avea în vedere situațiilor­­ diversitatea concrete. Organele de control au optica lor: sco­pul nu scuză mij­loacele, dacă ele — luate în sine, nu prin calcul de com­pensație — sunt pă­gubitoare. Controlul îl arde pe descurcă­reț, descurcărețul se zbate să convingă, se simte nedreptățit și, pînă la urmă, se jură că nu mai mișcă un deget pînă nu găsește o instrucțiu­ne care să-i permită să o facă. Desigur, cel mai bine ar fi sa mear­gă totul ceas. In loc să și piardă timpul pe la poarta I.A.S.­­ului învecinat, des­curcărețul și-ar do­vedi talentele acolo unde îi sînt solici­tate firesc : în or­ganizarea producției și a muncii, în pu­nerea la punct a gospodăririi. Dar cum în chestii de-as­­tea, pînă la ideal te mănîncă realitatea, ca să ai la timp tot ce-ți trebuie mai e nevoie să ieși, cu­ de cît, din tipare, la Lărgirea atribuțiilor diverse nivele trebuie așteptată și în acest fel. Și, tot­odată, trebuie înțe­leasă cum se cuvine, ca o libertate orga­nizată și bine orien­tată a dreptului de decizie, capabilă să stimuleze inițiative­le, nu și aberațiile și proasta gospodă­rire. Emil STERESCU

Next