Constructorul, aprilie 1970 (Anul 22, nr. 14-17)

1970-04-04 / nr. 14

\ Primele cantități de geam tras la uzina nr. 2 de la Tirnáveni In cadrul probelor tehnologice care au început la 23 martie, la Fabrica de geamuri­­ Tîrnăveni s-au obținut primele cantități de geam tras, de bună calitate, produse la uzina nr. 2. Intrarea în funcțiune la termen a acestei noi capacități de 5,3 mi­lioane mp/an, ca și a celei similare date în exploatare la sfîrșitul anului trecut, consemnează — prin executarea unui volum de con­strucții-montaj de circa 140 milioane de lei într-o perioadă cu 6 luni mai scurtă decît cea prevăzută inițial și prin performanțele tehnice atinse cu acest prilej — un succes deosebit al constructorilor de la Trustul nr. 5-Brașov (șantierul 508, condus de ing. Vasile Vlad), al instalatorilor și montorilor de la întreprinderea nr. 10, al șamoto­­rilor și izolatorilor de la întreprinderea nr. 3 și I.S.L.S.C. București ca și al fabricii beneficiare, care a dat tot concursul organizato­ric, material și uman necesar pentru realizarea investiției. Calitatea superioară a lucrărilor de construcții-montaj este certi­ficată prin calificativul „foarte bine", obținut la recepție, și prin parametrii ridicați obținuți încă în primele zile de funcționare a cuptorului. "­Sinterom" — Cluj produce întreprinderea de construcții-montaj­ Cluj a pus în funcțiune la termen, în cadrul uzinei „Triumf“ din localitate, fabrica de piese sinterizate și discuri de fricțiune „Sinterom“ — una dintre cele mai moderne de acest fel din lume și prima unitate din țară care, apli­­cînd rezultatele obținute de cercetătorii clujeni, utilizează metalur­gia pulberilor pentru a produce, cu o productivitate de 12 ori mai mare decît prin prelucrarea mecanică, piese din fier și bronz cu profile complicate, destinate industriei electrotehnice și industriei constructoare de mașini. Instalații speciale, dintre care unele coman­date de un creier electronic, asigură tratamentul special al pieselor de uzură. Antreprenorul general a mai pus în funcțiune, la această uzină, centrala dotată cu 4 cazane tip Gama 2 (realizate pe baza unei in­venții românești, acestea asigură, cu un gabarit redus, o producție mare de abur), o stație de cracare a gazului metan, (gazul cracat fiind utilizat în procesul de sinterizare), o centrală de ventilație și alte anexe. Vizitînd zilele trecute șantierul, ing. Matei Ghigiu, ministrul con­strucțiilor industriale, i-a­ felicitat călduros pe constructori pentru succesul obținut. Un nou obiectiv al industriei alimentare Ca rezultat al unor eforturi deosebite, constructorii de la I.S.C.M.­­Craiova și lucrătorii din cadrul subantreprizelor de specialitate au reușit să recupereze în bună parte rămînerile în urmă și să pună în funcțiune la termen Fabrica de bere din Craiova, cu o capacitate de 400 mii hl/an. Se lucrează in continuare la secția de malț (11 mii t/an) și la anexe. Toate capacitățile predate la termen După cum ne comunică șeful serviciului plan, Laurențiu Chiper, I.S.C.M.­­municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej a pus în funcțiune, la Verești (jud. Suceava), secția de fătare și creștere de la complexul zootehnic cu capaci­tatea de 150 000 porci grași/an. în decursul trimestrului, întreprinderea a mai predat (cu 60 de zile înainte de termen) instalația de fibre polinitrilacrilice de la Săvinești, și-a depășit planul producției finite cu 2,40­0 (realizînd un spor de producție de 11,5 milioane de lei pe seama creșterii productivității muncii) și a economisit 280 000 de lei la fondul de salarii. Avansul obținut la stadiul lucrărilor creează premise pentru punerea în funcțiune înainte de termen a unor obiective de la Borzești, Suceava, Mărășești, Roznov, Roman, Bacău. ★ Trustul nr. 1-București, care și-a­ depășit planul valoric pe pri­mele trei luni cu l,l­­ o, a pus în funcțiune toate obiectivele planifi­­cate sau replanificate pentru trimestrul I. Printre acestea se nu­mără noile capacități de la Filatura de fire din fibre chimice — Oltenița, complexele avicole din Crevedia și Mogoșoaia, complexele de creștere și îngrășare industrială a porcilor de la Fetești, Giurgiu și Periș-Cocioc. Peste angajamentele constructorilor de locuințe Beneficiind de un larg front de lucru din vreme, lucrătorii Trustului de construcții-montaj­ Prahova — ne informează președintele comitetului sindi­catului, Alexandru Comănici — și-au îndeplinit și depășit angajamentele aferente trimestrului I, luate în întrecerea socialistă pe 1970. Față de 302 apartamente prevăzute, au fost date in folosință 572 apartamente. Planul producției de construcții-montaj, de 49 milioane­ de lei, a fost depășit cu 3 milioane. Ceilalți indicatori au fost realizați la nivelul angajamentelor. T ★ In cursul trimestrului I, Trustul de construcții-Bacău a predat 297 apartamente din fonduri de stat și 50 contractate prin O.C.L.P.P. (în orașele Bacău, Focșani, Moinești, Adjud și Buhuși), un bloc ali­mentar (Slănic-Moldova), o sală de gimnastică și un atelier (la Gru­pul școlar petrol-Moinești). Sarcinile valorice de plan pe această perioadă au fost îndeplinite cu 2 zile mai devreme, realizîndu-se o producție globală cu 40% mai mare decît cea din primul trimestru al anului trecut. (ing. Constantin ACIOBANIȚEI, corespondent) Premieră la C.A.T.C.­țjtiiV Pitești Constructorii de la I.C.M.­­Pitești, m­ontorii și instalato­rii de la I.M.B. și, respectiv, I.I.B. au reușit să pună în funcțiune, pe platforma in­dustrială Găvana din munici­piul Pitești, prima fabrică a Combinatului de articole teh­nice din cauciuc, proiectată de I.P.I.U. Aceasta va pro­duce anual 2 000 tone de benzi transportoare. Colecti­vul șantierului lucrează în continuare la celelalte capa­cități de producție, care vor fi predate, treptat, pînă în anul 1972. \ Un modern cuptor de sticlă pentru aparataje electrotehnice, aflat în stadiu avansat de exe­cuție la una din noile unități industriale de pe platforma Pi­­pera-București. Primăvară într-un nou cartier din Focșani Contract pentru livrarea de cofra­je glisante ia U­.R.S.S. In urma tratativelor purtate între Antrepriza română de con­strucții-montaj (ARCOM) și fir­ma „Mașinimport“ din Mos­cova, recent s-a încheiat un contract pentru livrarea în U.R.S.S. a 6 seturi de cofraje glisante (instalații hidraulice și piese componente), totalizînd cca. 200 de tone. Cofrajele se execută în uzinele Trustului de mecanizare—București și vor fi livrate în trimestrul III al ace­stui an. T» Un domeniu de acțiune continuă și perseverentă pentru sindicate ÎNTĂRIREA DISCIPLINEI ȘI ORDINII ÎN PRODUCȚIE Marea Adunare Națională adoptat Legea organizării și disci­­­plinei muncii în unitățile socialiste de stat. Inscriindu-se printre mă­surile luate de partidul și nostru pentru perfecționarea statul con­tinuă a vieții sociale și adîncirea democrației socialiste, acest impor­tant act normativ pornește de la ideea că în țara noastră, unde mij­loacele de­­ producție sînt proprie­tatea socialistă a întregului popor, oamenii muncii — în dubla lor ca­litate, de proprietari și producători — poartă răspunderea în fața so­cietății, atît pentru înfăptuirea obligațiilor personale de serviciu, cit și pentru contribuția la îndepli­nirea sarcinilor ce revin unității in ansamblu în cadrul planului ge­neral de dezvoltare economică și social-culturală a țării. La nudul lor, cu deplin temei, organele de conducere ale unităților răspund în fața statului și colectivului de salariați de organizarea judicioasă a întregii activități, de integritatea avutului obștesc, de măsurile pen­tru îndeplinirea integrală și la timp a sarcinilor de plan, de res­pectarea principiilor și normelor disciplinei socialiste. Unitatea de interese dintre stat ing. Mircea GEORGESCU președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții și cei ce muncesc, dintre societate și fiecare individ în parte — uni­tate obiectiv determinată de pro­fundele transformări social-econo­­mice care au avut loc în țara noastră — străbate ca un fir roșu întregul text al legii. Prevederile acesteia relevă o dată mai mult preocuparea constantă a conducerii de partid și de stat, pentru rezol­varea uneia din condițiile esențiale necesare obținerii unui ritm înalt al dezvoltării forțelor de producție, unei eficiențe sporite a întregii ac­tivități sociale : creșterea răspun­derii colective și individuale a oa­menilor muncii față de perfecțio­narea continuă și sub toate aspec­tele a organizării activității unită­ților socialiste. Echilibrul judicios pe care legea îl stabilește între drepturi și înda­toriri, între recompense și sanc­țiuni, stimularea pe această cale a îndeplinirii exemplare a sarci­nilor de plan, explică aprobarea unanimă pe care oamenii muncii și-au exprimat-o încă la dezbate­rea ei în formă de proiect în a­­dunările care au avut loc în uni­tăți. Organizarea și disciplina mun­cii — în condițiile legii — pre­supun creșterea exigenței față de orice manifestare de indisciplină atît din partea salariaților cit și a conducerilor unităților, chemate să asigure condiții pentru o acti­vitate rodnică. Dacă ne referim numai la anul 1969, este cazul să amintim că în multe din unitățile aparținînd ramurii noastre, mai ales în șantierele de construcții, indicele de utilizare a timpului de lucru a fost scăzut (94,96­0 pe­­ Continuare în pag. a 3-a) CE LOC OCUPĂ UCENICIA LA LOCUL DE MUNCĂ, PRIN­­TRE FORMELE _DEJPSJIGATIRE A MUNCITORILOR CONSTRUC­TORI CALIFICAȚI ? CE PERFEC­ȚIONĂRI TREBUIE SA I SE ADUCĂ PENTRU A-I ASIGURA EXTINDEREA RAPIDĂ $1 EFI­CIENȚA DEPLINĂ? In cadrul unei anchete la în­treprinderi și unei mese rotunde organizate de redacție, și-au spus părerea în această pro­blemă numeroase cadre de con­ducere și specialiști din între­prinderi și din diferite ministere și organe centrale care au sar­cini în domeniul pregătirii ca­drelor calificate. Publicăm în numărul de azi al gazetei (pag. a 2-a) prima parte a sintezei dezbaterilor. Gratificații de 1,2 milioane lei­­ · Primirea de către colectivul întreprinderii de prefabricate și elemente de construcții-Brașov Diplomei de întreprindere eviden­­­țiată pe ramură în întrecerea socialistă pe anul 1969 este justifi­cată prin remarcabilele succese obținute în depășirea principalilor indicatori de plan. Din cei peste 4000 mc de elemente realizate în plus anul trecut se pot construi 180 de apartamente convenționale. Eficiența economică se oglindește în depășirea beneficiilor planificate pe 1969 cu 2,4 milioane de lei. Zilele trecute, salariaților I.P.E.C. li s-au plătit gratificațiile prevăzute în noul sistem de salarizare, care au însumat 1260 000 de lei. La conceperea și aplicarea nume­roaselor măsuri tehnico-organiza­­torice, care au contribuit la sporirea productivității muncii cu 5,96­„ peste cea prevăzută, și-au adus aportul numeroase cadre tehnice superioare și medii, muncitori cu un înalt nivel de calificare. De aceea, și gratificația lor a fost mai substan­țială. De pildă, ing. Ilarie Presa a beneficiat de suma de 7000 de lei, ing. George Petre — de 6000 de lei, maiștrii Teodor Medeleț și Gheorghe Lupșa — de cite 7000 de lei ; betonistul Vil­moș Șipoș, fierar — betonistul Moise Dumitrescu, lăcă­tușii Andrei Bereș și Victor Bălășoiu, strungarul Ion Ciocoiu au primit cite 5000—5500 de lei. Acordarea recompenselor con­stituie un puternic stimulent pentru salariați, de a obține în continuare noi succese, începutul e bun ; în trimestrul 1, planul producției globale a fost depășit cu peste 5%, iar planul fizic cu 1 000 mc de elemente prefabricate din beton. Pe platforma industrială Falas - Constanța AZI CU TOTII LA „BERE“: MUME CU TOTII LA „ULLI“? In timp ce la fabrica din Craiova s-au îmbuteliat primele sticle de bere, sora geamănă de la Constanța parcurge etapa maturi­zării , a finisajelor și a montajelor. Dacă I.S.C.M. — Craiova și subantre­­prizele de specialitate s-au străduit să respecte termenul de punere în funcțiune. I.C.M. nrr. 12 — Constanța, cu colaboratorii săi, vizează devansarea lui cu o lună de zile. Există momente în evoluția unor investiții, în care timpul și efortu­rile oamenilor nu mai sunt cîntărite cu obișnuitele unități de măsură. Asemenea momente trăiesc con­­­structorii și montorii pe platforma industrială Palas-Constanța. Se lucrează, în schimburi, zi și noapte,­­ numai și numai cu gîndul că la 31 mai, fabrica va putea fi racordată la circuitul economiei naționale. Așa au fost concepute graficele coordonatoare, pe acest deziderat se axează totdeauna discuțiile purtate periodic de comandamentul investiției. Stadiile atinse sunt încurajatoare. Chiar dacă șantierul n-a început „lumineze,“ obiectivele încă să se principale sunt pe cale de a se împlini : casa de mașini — aflată acum mai cu seamă în atenția montorilor, secția de fierbere — în curs de finisare și echipare, ca și cea de fermentare cu cele 184 de tancuri, ca și secția îmbuteliere... „Judecind după grafi­cele întocmite, după ritmul actual de lucru — ne spunea deunăzi ing. Dorin Bab­eșiu, directorul — la 15 aprilie vom putea fabricii prelua secția fierbere-fermentație, pentru a începe procesul de fabricație a berei, promisă pentru 31 mai.“ în fața unei asemenea perspective, Aurel ZELINSCHI (Continuare în pag. a 3-a) ;S****: im , .***r~* Fabrica de ulei oferă destule fronturi de lucru pentru constructori și montori, dar, deocamdată, numărul efectivelor este redus I I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I însemnele hărniciei se află­­ la Cluj De la Baia Mare și Tîrgu Mureș, de la Aleșd și Cîmpia Turzii, de la Zalău și Dej, delegații șantiere­­lor au adus expresia entuziastă a bucuriei și recunoștinței colecti­velor de constructori pentru înalta­­ distincție, acordată unității lor, la festivitatea de decernare a Steagu­lui roșu și Diplomei de întreprin­­dere fruntașă pe ramura construc­ții industriale în întrecerea socia­listă pe anul 1969 întreprinderii I de construcții-montaj­ Cluj. Sutelor de lucrători aflați în sală, prezentarea cifrică a rezultatelor I din anul trecut — făcută de direc­­torul general al întreprinderii, ing. Mircea Popovici — le-a evocat mun­­ca încordată, plină de inițiativă care, însumată, a dus la depășirea planului cu 31 milioane de lei­­(7,5%), la predarea în termen sau înainte de termen a celor 26 de­­ obiective (dispersate în 8 județe) ce au constituit sarcina de punere în funcțiune, la realizarea unei productivități a muncii cu 2 330 lei/salariat (3,9%) mai mare decît cea prevăzută, la economisirea a 13,2 milioane de lei peste sarcina de reducere a prețului de cost și obținerea unor beneficii suplimen­­tare de 4 milioane de lei. Dovadă grăitoare a prețuirii meritelor co­lectivului au fost felicitările trans­­mise de Biroul Comitetului jude­țean de partid, de conducerea su­cursalei județene a Băncii de in­­vestiții, cuvintele calde de mulțu­mire pe care i le-au adresat con­ducători ai unor întreprinderi bene­­ficiare, înmînînd Steagul roșu și Diploma, ing. Mircea Georgescu, președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din­­ construcții și industria materialelor (Continuare în pag. a 3-a) s 1 Pe șantierul podului rutier, care va lega cele două maluri ale Dunării la Giurgeni—Vadul Oii, lucrările se desfășoară un ritm susținut. In aceste zile, constructorii din cadrul I.C.L.S.T. pregătesc un eveniment deose­bit : lansarea pe poziție a pri­mului tronson (cu o lungime de 218 m, cîntărind circa 1700 de tone) al tablierului metalic. // I4 (10561 Anul XXII simbata 4 aprilie­­ 1970 4 pagini 25 bani Redacția și administra­ția : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 In lupta cu valurile mării Vizitînd șantierele Întreprin­derii de construcții hidrotehni­­ce-Constanța, rămîi profund im­presionat de hărnicia temerarilor săi lucrători. Valurile mării sînt neputincioase, în fața zdravănu­lui brîu, pe care li le-au opus oamenii. Pe lungimea digului, care măsoară 5,3 kilometri, au fost înglobate cantități uriașe de materiale : 34 500 de stabi­­lopozi de 4,5 și 20 de tone, sute de mii de metri cubi de piatră de carieră și steril. Pentru acest an, în noul port întreprinderea are de executat, printre altele, 1,5 km de cheu­ (lungime aproape dublă față de cea realizată în 1969). De pe acum s-au și pus în operă peste 200 de blocuri prefabricate de 100 tone și aproape un milion mc de umplutură din pămînt și material de carieră, ceea ce a și asigurat execuția a 200 m de cheu din noua sarcină. Trans­porturile sînt asigurate de cele 117 autobasculante de 12 și 15 tone, care aleargă neostotie ziua și noaptea. In portul Mahmudia, din ju­dețul Tulcea, cai 500 m­ de cheuri, sînt în curs de predare cîteva obiective noi care vor în­lesni încărcarea vaselor ce de­servesc cu calcar Combinatul siderurgic de la Galați. In ritm susținut se lucrează și pe alt șantier al întreprinderii — lăr­girea și asfaltarea drumului na­țional Ovidiu—Constanța și Con­stanța—Tuzla. (El TRUȘCU­­LESCU, corespondent) Mmmmnmmmmmmmammmmmmmm \ De ce o numim îndatorire Sunt ani de cînd, într-o discuție pe schelă, un zidar plo­ieștean m-a impre­sionat. Nonșalant, ca pe ceva cu totul fi­resc, mi-a spus ca tocmai a aflat ceva foarte interesant în­tr-o broșură I.D.T. de la biblioteca tehnică (ceea ce încă n-ar fi fost mare lucru), că a studiat cutare curs de nivel superior, că a citit... Să recunoaștem, e o excepție. Să re­cunoaștem, sînt nu numai zidari, ci in­gineri care doar îm­­­t­mplător mai des­chid o carte tehnică. Practicismul imediat îi ține pe mulți în hățuri, pe cei care așteaptă ca pricepe­rea mai multă să se acumuleze de la si­ne, prin adăugarea lui azi peste ieri și a lui mîine peste azi, și care n-au nici veleități de măies­trie, nici puterea in­terioară să lupte ca să ajungă la ea, își spun : „mie-mi ajun­ge cît știu", chit că mai trag cu ochiul la cîștigul vecinului care nu se mulțumeș­te să stea pe loc — și se oftică. Iată însă că a ve­nit timpul cînd mo­neda „mie-mi ajun­ge" nu mai are pu­tere de circulație. De la deziderat, auto­­perfecționarea a săl­tat la imperativ. Noua Lege a disci­plinei numește, la loc de frunte printre în­datoririle generale ale salariaților, „ri­dicarea necontenită a nivelului profesio­nal, în vederea rea­lizării sarcinilor de plan, îmbunătățirii continue a calității produselor și lucră­rilor, creșterii pro­ductivității muncii". Plan, calitate, pro­ductivitate — aces­tea nu-s numai pro­bleme ale individu­lui, ci cu precumpă­nire ale societății, care le rezolvă prin membrii săi. Așa cum, pentru a-și a­­sigura progresul, so­cietatea noastră so­cialistă nu-și poate permite ca unii din membrii săi să nu muncească, poate îngădui nu-și nici luxul de a admite ca ei să muncească prost. Vrem și, obiec­tiv, trebuie să folo­sim mijloacele teh­­nice-materiale cele mai bune, ca să ob­ținem produsele, sau lucrările, cele mai bune, factorul de mijloc între acești termeni, coeficientul de transformare — omul — nu poate fi nici el decît la ace­lași nivel. Altfel, iro­sim mijloacele acu­mulate cu truda po­porului. Să fii bun, să fii muncitor inginer bun e o îndatorire. Nu toți și-o vor pu­tea îndeplini deopo­trivă. Dar de străda­nia perseverentă spre aceasta nimeni nu-i scutit Emil STERESCU ' * »■„ ' Ci''­­■ H [UNK] I

Next