Constructorul, martie 1971 (Anul 23, nr. 10-13)
1971-03-06 / nr. 10
\ mm / / mp PBOktfJPAHl DIS TOATUȚAKILE. UNIȚI-VA I Redacția și administra* fia s București 62, *tr. Grădinii cu col nr. 7, sectorul 6, telefon 1519.21-15.10.92 CONFERINȚA UNIUNII ARHITECȚILOR In zilele de 4 și 5 martie a.e. au avut loc în Capitală lucrările celei de-a III-a Conferințe a Uniunii Arhitecților din Republica Socialistă România. în Lucrările Conferinței au început prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici. La conferință au luat parte reprezentanți ai unor ministere economice, institute, organizații științifice, tehnice și uniuni de creație, academicieni, oameni de știință și cultură. Au participat delegații filialelor județene ale Uniunii arhitecților, arhitecți, ingineri, economiști, sociologi, tehnicieni, lucrători din construcții. Timp de două zile, participanții au dezbătut problemele actuale ale arhitecturii și urbanizării din țara noastră, obiective de mare însemnătate în ansamblul operei de construcție socialistă a patriei, de propășire continuă a societății românești contemporane. Consfătuirea a sintetizat dezbaterile asupra tezelor elaborate de Comitetul de conducere al Uniunii arhitecților, puse în discuția specialiștilor, prin intermediul presei, încă din luna decembrie 1970. Tematica lucrărilor a cuprins probleme ca : orientarea generală a arhitecturii , arhitectura nouă a construcțiilor industriale, agrozootehnice, a locuințelor și clădirilor social-culturale ; activitatea de proiectare ; rolul și formația arhitectului ; rolul și sarcinile Uniunii arhitecților. Lucrările Conferinței au fost deschise de Pompiliu Macovei, președintele Uniunii arhitecților. Primit cu căldură și entuziasm de participanții la conferință, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea a fost subliniată, în repetate rînduri, cu puternice și îndelungi aplauze. Președintele Uniunii arhitecților a mulțumit călduros, în numele tuturor arhitecților, atît pentru aprecierile pozitive făcute la adresa muncii lor, cît și pentru prețioasele îndrumări date în scopul ridicării la un nivel superior a activității arhitecturale și urbanistice din țara noastră. în pauza care a urmat, secretarul general al partidului, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut cu membri ai comitetului de conducere al Uniunii, cu cadre didactice din învățămîntul superior de specialitate, cu proiectanți și arhitecți; în continuare, președintele Uniunii arhitecților, Pompiliu Macovei, a prezentat raportul comitetului de conducere al uniunii. A fost prezentată apoi darea de seamă a comisiei de cenzori. Dezbaterile s-au desfășurat sub semnul importantelor dări făcute de tovarășul recomanNicolae Ceaușescu în ședința de deschidere, cînd secretarul general al partidului a conturat cu claritate obiectivele de mare importanță ce stau în fața arhitecților în această perioadă și în perspectivă. Cu spirit de răspundere, cu competență au fost abordate multiple aspecte ale activității arhitecților din țara noastră, făcîndu-se numeroase propuneri pentru perfecționarea muncii acestora și a uniunii arhitecților, în cadrul discuțiilor pe marginea raportului au luat cuvîntul arh. Ștefan Barthon — Institutul de proiectări al industriei ușoare, arh. Enăchescu Cristian — Institutul proiect — București, arh. Gheorghiu Bujor — Institutul de proiectări al Ministerului învățămîntului, arh. Mircea Stancu — Ministerul Turismului, arh. Dan Cristescu — Institutul județean de proiectare Brașov, arh. Mihai Calinovschi — Institutul de studii și proiectări agricole, arh. Mihai Enescu — Institutul de proiectări „Carpați“, arh. Mircea Lupu — Institutul de arhitectură „Ion Mincu“, ing. Răducanu Cioroiu, adjunct al ministrului construcțiilor industriale, arh. Ștefan Bobocea — Institutul județean de proiectare Galați, Gheorghe Petrescu, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, arh. Alexandru Costinescu — Institutul de cercetări și proiectări alimentare, arh. Niculiu Cezar — Institutul politehnic Iași, arh. Marius Țuțu — Institutul județean de proiectare Constanța, arh. Ludovic Staadecker — Institutul de arhitectură „Ion Mincu“, arh. Lateș Eusebiu — Institutul județean de proiectare Suceava, arh. Dan Georgescu — Institutul de studii și proiectări agricole, Roman Moldovan, vicepreședinte al Academiei de Științe Sociale și Politice, arh. Ion Novițchi — Ministerul Forțelor Armate, prof. arh. Nicolae Porumbescu — Institutul politehnic Iași, ing. Silviu Opriș, adjunct al ministrului industriei materialelor de construcții, arh. Vasile Mitrea — Filiala din Cluj a Uniunii arhitecților, și prof. arh. Ascanio Damian, rectorul Institutului de arhitectură „Ion Mîncu“. (Continuare in pag. a 3-a) Stimați tovarăși. Dați-mi voie să vă adresez dumneavoastră, participanților la conferința pe țară a Uniunii arhitecților, tuturor arhitecților și proiectanților din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze prelungite). Conferința dumneavoastră este chemată să facă o analiză profundă și multilaterală a dezvoltării arhitecturii în țara noastră, a activității desfășurate de arhitecți și proiectanți, de Uniunea arhitecților și de conducerea sa pentru înfăptuirea programului partidului și statului de propășire economică și culturală a poporului român, a contribuției aduse la întreaga operă de construcție a socialismului în România. Ca forum larg, democratic, al arhitecților din țara noastră, conferința este chemată să treacă în revistă progresele înregistrate de arhitectura obținute de românească, succesele arhitecți, examinînd totodată, în spirit critic — și, aș putea spune și autocritic — lipsurile și neajunsurile care s-au manifestat și se mai manifestă încă în acest domeniu. Dezbaterea trebuie să prilejuiască găsirea celor mai bune căi și mijloace pentru îmbunătățirea muncii, pentru creșterea rolului uniunii în dezvoltarea arhitecturii românești, în întreaga noastră viață socială. Conferința dumneavoastră se înscrie în spiritul activității generale a partidului și statului nostru de discutare a problemelor construcției socialismului cu toate categoriile de oameni ai muncii, de consultare activă a maselor la elaborarea măsurilor privind dezvoltarea economică și socială a țării, de atragere nemijlocită a poporului la conducerea societății noastre socialiste. Cunoașteți cu toții progresele înregistrate de România în perioada ultimului plan cincinal ; ele au fost amplu înfățișate în presă și nu doresc să mă opresc asupra lor. Vreau însă să menționez în acest cadru, uriașul volum al construcțiilor realizate în anii din urmă și care au schimbat în modul cel mai profund înfățișarea patriei: în cursul cincinalului au fost construite și date în exploatare circa 1 500 de capacități și obiective principale industriale — uzine și combinate, centrale termo și hidroelectrice, fabrici modern dotate, în toate ramurile industriei — care au sporit într-o măssră remarcabilă baza tehnico-matală a societății, potențialul de producție al țării. Concomitent cu aceasta s-a realizat un important volum de construcții social-culturale. Astfel la orașe și sate au fost construite aproape 66000 de locuințe din care 344 000 din fondurile statului sau cu credite de la stat ; aceasta a permis ca peste 2 milioane de persoane să se mute în ultimii cinci ani în locuințe noi. Pentru dezvoltarea rețelei de învățămînt au fost construite circa 13 400 săli de clasă pentru școlile de cultură generală, profesionale și tehnice, noi laboratoare, ateliere școlare, internate și cantine pentru elevi. în învățămîntul superior s-au dat în folosință spații însumînd aproape 153 000 mp cămine studențești cu circa 18 000 de locuri, și cantine pentru aproape 15 000 de studenți. Au fost construite și date în folosință importante construcții necesare dezvoltării rețelei de ocrotire a sănătății — spitale, policlinici și alte unități sanitare. Numărul paturilor în unitățile de asistență medicală a crescut în această perioadă cu 24 000, iar al locurilor în creșe de 2,5 ori față de 1965. Este cunoscută preocuparea permanentă manifestată de partidul și statul nostru pentru amplasarea rațională, armonioasă pe teritoriu, atît a forțelor de producție cît și a construcțiilor socialculturale. Aplicarea consecventă a acestei politici ridică la o viață nouă, înfloritoare, toate regiunile țării, asigură satisfacerea în condițiuni tot mai bune a cerințelor de viață, materiale și spirituale, ale oamenilor muncii de pe întregul cuprins al patriei, indiferent de naționalitate, în perioada cincinalului trecut s-a înfăptuit reorganizarea administrativ-teritorială țării — acțiune cu profunde consecințe economice și sociale pozitive — stabilită de Conferința Națională a partidului. Aplicarea acestei măsuri a determinat o accentuată deplasare a forțelor materiale și de muncă spre județe, creșterea rolului și atribuțiilor organelor locale județene, municipale și orășenești și, ca urmare, intensificarea activității orientate spre dezvoltarea multilaterală și sistematizarea orașelor, spre înflorirea economică și socială a tuturor localităților urbane. De asemenea, s-a început, aflîndu-se în plin proces de desfășurare, acțiunea de sistematizare a satelor. Tot ce s-a construit în acești ani, toate edificiile, atît cele cu caracter economic, cît și cele socialculturale au fost create pe baza celor mai moderne cuceriri ale științei arhitectonice, ale tehnicii de construcție. Ele posedă un grad înalt de dotare și de confort, oferă condiții superioare de muncă și de viață, înscriindu-se cu cinste alături de tot ceea ce se realizează mai valoros pe acest tărîm în țările avansate ale lumii. Toate aceste creații determină într-o măsură importantă — și în modul cel mai evident — ridicarea gradului de civilizație al vieții întregului nostru popor, generează înnoiri profunde nu numai în imaginea tot mai prosperă pe care o oferă astăzi România Socialistă, dar și în activitatea economică, socială și culturală de fiecare zi a maselor largi de oameni ai muncii. Doresc să subliniez cu acest prilej că în tot ceea ce a înfăptuit poporul român în acești ani, în toate realizările cu care se mîndrește astăzi România Socialistă, se află încorporată și gîndirea, fantezia și priceperea valorosului corp de arhitecți și proiectanți din țara noastră, care și-a pus întreaga putere de muncă în slujba înfloririi patriei, a bunăstării și fericirii celor ce muncesc. (Vii aplauze). Pentru toate rezultatele obținute, pentru activitatea rodnică desfășurată în ultimul cincinal, doresc să adresez cele mai calde felicitări arhitecților și proiectanților, tuturor slujitorilor creației arhitecturale românești, care prin munca lor neobosită au adus o contribuție de preț la progresul patriei, la edificarea României noi, la făurirea erei socialiste (Aplauze puternice). Stimați tovarăși. Trecînd în revistă succesele obținute, conferința pe țară a Uniunii arhitecților are, totodată, datoria de a face o analiză critică, pătrunsă de spirit de răspundere, a activității desfășurate pînă acum, scoțînd în relief neajunsurile și tendințele care s-au manifestat și se mai manifestă în acest sector. Dezvăluirea și înlăturarea lipsurilor vor contribui la sporirea aportului arhitecților în activitatea generală a poporului nostru pentru construcția societății socialiste multilateral dezvoltate în România. Desigur, în decursul anilor, am avut de multe ori prilejul să analizăm și să dezbatem pe larg problemele majore ale arhitecturii românești ; unele proiecte, precum și unele construcții realizate pe baza proiectelor elaborate de arhitecți, au fost supuse discuției publice, asupra lor și-au spus cuvîntul oamenii muncii, apreciind ceea ce este valoros și criticînd lucrurile neizbutite, concepțiile greșite, deficiențele, în cele ce urmează vreau să mă opresc asupra unor tendințe negative și asupra unor lipsuri — pe bună dreptate semnalate critic de opinia publică — și care se mai fac simțite în activitatea arhitecților și proiectanților din țara noastră. Firește, este de înțeles aspirația arhitecților noștri de a aborda și concepe proiectele diferitelor construcții într-un spirit și într-o manieră cît mai modernă. Putem spune că în această direcție s-au realizat în țara noastră lucrări deosebit de valoroase. Atît cetățenii patriei cît și vizitatorii străini au apreciat și apreciază îndrăzneala, fantezia creatoare, spiritul novator demonstrat de arhitecții noștri în realizarea miilor de obiective industriale, a sutelor de mii de locuințe, de lăcașuri de cultură și sănătate înălțate pretutindeni. Totodată, nu putem să nu remarcăm faptul că, acționînd în această direcție, s-au neglijat adesea tradițiile bogate și valoroase ale arhitecturii românești, specificul nostru național. Or, noi considerăm că arhitectura modernă nu poate să nu țină seama și de tradițiile naționale, de ceea ce este caracteristic spiritului și sensibilității națiunii respective, de concepția despre frumos a fiecărui popor.. După cum știți, avem tradiții culturale bogate, poporul nostru este profund iubitor de frumos. Doresc, de asemenea, să subliniez aici justețea acelor opinii critice exprimate de cetățeni,, care arată că la proiectarea unor cartiere și mari ansambluri de locuințe nu a existat întotdeauna preocuparea pentru asigurarea unei ambianțe generale social-culturale cît mai corespunzătoare cerințelor noi de viață ale oamenilor muncii. S-a ignorat adesea crearea a ceea ce am putea numi centrul de gravitate al nucleului arhitectonic, centru constituit din îmbinarea armonioasă a clădirilor destinate locuințelor, precum și a celor destinate activității comerciale, de deservire și cu caracter cultural, a spațiilor afectate odihnei și recreației, activităților distractive și de altă natură. Există, de asemenea, critici îndreptățite în legătură cu activitatea de sistematizare desfășurată de arhitecții noștri. Cu toate că de multă vreme s-a atras atenția asupra necesității unei amplasări cît mai raționale a noilor construcții în orașe, se constată încă deficiențe în concepția de sistematizare: în cartiere noi, blocurile sînt dispersate uneori, la întîmplare, nu se mai încheagă în străzi și bulevarde precis conturate, într-o linie urbanistică clară. O asemenea sistematizare are, totodată, drept consecință risipa de teren. Procedeul de a păstra între blocuri mari suprafețe de teren nefolosite nu numai că afectează negativ imaginea arhitecturală a cartierului, a localității respective, dar reduce densitatea construcțiilor de locuințe, împiedică satisfacerea în cele mai bune condiții a nevoilor de spațiu locuibil în orașele respective. Am mai avut ocazia să mă refer și cu alte prilejuri la tendințele de gigantomanie manifestate în domeniul construcțiilor industriale, la „pasiunea“ pentru edificii de dimensiuni și proporții nejustificate de cerințele funcționale reale, de necesitățile concrete ale activității producției. A existat și mai există încă tendința de a asigura clădirilor industriale costisitoare, realizate prin exterioare folosirea unor materiale scumpe, greu de procurat și care nu sînt reclamate prin nimic de producție. Asemenea orientări — în contradicție, de altfel, cu practicile uzitate pe plan internațional, cu tendința universală, cu adevărat modernă, spre construcții simple, rațional dimensionate, cît mai ușoare — duc la o mare scumpire a investițiilor. In legătură cu aceasta, este de criticat și tendința de a se acorda o pondere exagerată construcțiilor anexe în cadrul uzinelor și combinatelor noi, clădirilor pentru administrație, pentru activități cu caracter neproductiv. Preocuparea de a pune pe primul plan zidurile și nu elementul determinant al producției, mașinile și utilajele, a costat destul de scump statul nostru. Trebuie spus că înclinația spre dimensiuni disproporționate, practicarea unui stil arhitectural extravagant, costisitor, s-au manifestat și în domeniul construcțiilor social-culturale. Este limpede că la slaba preocupare a arhitecților pentru economicitatea construcțiilor, la fenomenul ■inuare in pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU // T ■^mmlggaggm^^tgggUmgnmummKmUKaKKWBBMIMMBKBBSasaaBSBBKmatHMKtSßESiKatgBäasm'..-.--r:'.: nswaw»SBBäaMM—WM> In ziua de 12 martie 1971 generale și conferințele se vor desfășura, la Bucur sindicatelor și numeroși resti, lucrările Conferinței invitați din unitățile de Uniunii Sindicatelor din construcții și materiale de construcții și industriala- construcții, din trusturi, serialelor de construcții, centrale industriale, mini* La Conferință participă sfere și alte organe delegați aleși în adunările centrale. • 1 TIRGU MURES * Klammm |w intre Toer DOUĂ CINCINALE Politica Partidului Comunist Român de industrializare socialistă, de dezvoltare armonioasă a tuturor județelor țării a permis unui mare număr de localități și zone geografice să intre în circuitul industrial al țării, să-și sporească aportul la formarea venitului național, la crearea bunurilor materiale necesare societății noastre socialiste. Municipiul Tîrgu Mureș a simțit din plin roadele acestei politici, afirmîndu-se ca unul din puternicele centre economice și social—politice ale țării. Dintr-un oraș cu o industrie slab dezvoltată, meșteșugărească, el a devenit o puternică bază industrială, care în 1970 a realizat o producție globală de peste 4 miliarde de lei. S-a dublat populația orașului, cei 100 000 de locuitori (față de 48 000 în anul 1948) — români, maghiari și de alte naționalități, dintre care aproape 60 000 sunt salariați — muncesc, pentru înflorirea orașului și a patriei, în deplină frăție și armonie. Cincinalul încheiat de curând a însemnat și pentru Tîrgu Mureșani de muncă plină de succese remarcabile. Producția industrială în această perioadă s-a dublat. Aproape nu există unitate economică din localitatea noastră care să nu fi trecut în ultimii cinci ani prin transformări puternice, în care se regăsește materializat și efortul constructorilor. S-a dat în funcțiune Combinatul de îngrășăminte azotoase, care, valorificînd superior resursele naturale de gaz metan, aduce un aport însemnat la fertilizarea pămînturilor. Vechea întreprindere de utilaje pentru industria ușoară a fost reconstruită din temelii, iar acum fabrică războaie de țesut moderne, cu care se utilează noile unități textile din țară. S-a dezvoltat puternic și fabrica de utilaje și piese de schimb „Metalotehnica“. La întreprinderea „Electro—Mureș“ s-a construit o secție nouă, în care se fabrică mașini electromecanice de calculat. S-au mutat în capacități de producție noi pielării de la Fabrica de mănuși, muncitorii de la Uzina de reparații auto , s-a modernizat și dezvoltat fabrica de conserve; fabrica de cărămizi și țigle „Mureșeni“ a fost dotată cu capacități noi, printre care și cele datorită cărora a devenit — prima din țară — producătoare de granulit și de blocuri de zidărie din beton de s-au construit numeroase granulit , obiective noi în cadrul industriei locale și a cooperației meșteșugărești. Dezvoltarea economică a municipiului a avut loc în paralel cu cea urbanistică, realizîndu-se la Tîrgu Mureș un însemnat volum de investiții pentru ridicarea nivelului de trai al populației. Din zestrea nou creată în ultimii ani fac parte cartierele și ansamblurile Aleea Carpați (terminat în cincinalul trecut), Tudor Vladimirescu, Ady Endre, Săvinești, Mureșeni, Bălcescu—Libertății, în care mii de familii se bucură de o locuință confortabilă, de servicii social-culturale și comerciale complexe. S-au construit numeroase școli, cămine pentru elevi și studenți, s-au dat în folosință palatul telefoanelor, o modernă policlinică și un centru stomatologic, s-a dezvoltat stația C. F. R. S-au executat numeroase lucrări edilitare, dezvoltîndu-se rețeaua de străzi, de alimentare cu apă și de canalizare. Se află în plină construcție teatrul de stat și noul hotel O. N. T. Construcțiile noi, dotările urbanistice și edilitare realizate din fondurile de investiții acordate de stat au dat municipiului Tîrgu Mureș frumuseți noi. Orașul de astăzi este mai atrăgător decît oricînd în istoria sa multiseculară. Populația orașului, purtînd o vie dragoste și recunoștință partidului pentru toate aceste înfăptuiri, e mîndră de cele ce a realizat prin munca sa unită, animată de un fierbinte patriotism. Ea apreciază proiectanților din institutul eforturile județean și din cele centrale, ale constructorilor de la șantierul I. C. M. Cluj, de la Trustul județean de construcții și de la celelalte unități de antrepriză și subantrepriză, a căror muncă plină de pasiune, de responsabilitate s-a concretizat în noile capacități de producție industrială și zootehnică, în noile clădiri de locuit și social-culturale, cunoscînd momente de adevărat eroism în zilele de combatere a inundațiilor și de înlăturare a efectelor calamităților din primăvara anului trecut. Perspectivele pe care politica științifică a Partidului Comunist Român le deschide în continuare orașului Tîrgu Mureș sunt însuflețitoare. Cincinalul în care am pășit, etapă nouă în dezvoltarea României socialiste, înseamnă și pentru populația municipiului de pe malul Mureșului, pentru puternicul său detașament de constructori noi ani de muncă creatoare, care vor mări potențialul nostru economic, aportul nostru la înflorirea patriei. Creșterea producției industriale va fi de peste 72% față de realizările din 1970. Se vor investi din nou miliarde de lei pentru dezvoltarea economică și social—culturală a orașului, ceea ce pune în fața constructorilor sarcini deosebit de frumoase. Aș cita, dintre lucrările industriale, numai pe cele de la Combinatul de îngrășăminte azotoase, unde se desfășoară din plin construcția unor noi fabrici, iar dintre cele civile, apropiata începere a construcției cartierului Dîmbul Pietros, care va oferi în final, unei populații de circa 35 000 de locuitori (egală cu unui oraș de talia Sighișoarei), peste 8000 de apartamente și o gamă bogată de dotări, printre care școli, creșe și grădinițe, dispensare, centre comerciale, garaje, un mare pavilion cultural, un parc sportiv și un ștrand. Oamenii muncii din Tîrgu Mureș, români, maghiari și de alte naționalități, mîndri de frumoasa dezvoltare a orașului lor, poartă în inimă o adîncă recunoștință față de Partidul Comunist Român, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, care de atîtea ori a fost prezent în mijlocul nostru, ajutîndu-ne la învingerea greutăților, la îmbunătățirea multilaterală a activității economice și sociale, însuflețiți de perspectivele deschise de noul plan cincinal pentru viitorul patriei, al județului și municipiului nostru, locuitorii Tîrgu Mureșului s-au alintat cu toate forțele în realizarea sarcinilor ce le revin, hotărîți ca în cinstea semicentenarului partidului să raporteze noi și importante succese. Andrei KISS secretar al Comitetului municipal P. C. R. — Tîrgu Mureș M.C. Ind. In primele două luni, 61,670 din planul trimestrului . In luna februarie, Ministerul Construcțiilor Industriale și-a realizat planul valoric de construcții-montaj în proporție de 103%; planul cumulat pe lunile ianuarie-februarie a fost îndeplinit în proporție de 103,2%, reprezentînd CI,6% din sarcinile pe trimestrul I și 13% din cele pe anul 1971. Succese deosebite în această privință au repurtat în luna februarie I.S.C.M. — Gheorghe Gheorghiu-Dej (119%), I.S.L.S CV (126%), I.C.M. — București (116%), Trustul nr. 5 — Brașov I (113%), I.C.M. nr. 12 — Constanța (116%), întreprinderea de izolații nr. 3 (119%), ș.a. Nesatisfăcătoare sunt rezultatele înregistrate de I.C.M. nr. 13 — Timișoara (80%), I.C.M. — Pitești (87%), I.C.M. nr. 4 — Iași (86%), I.M. — București (88%) ș.a. M.I.M.C. a depășit planul pe luna februarie In luna februarie Ministerul Industriei Materialelor de Construcții a depășit sarcinile planificate la producția globală cu 4,3%, iar la productivitatea muncii cu 0,6%. In primele două luni s-au produs peste plan : 18,6 mii tone de ciment, 6 500 mc de prefabricate din beton armat, 778 mii mp de geamuri, 45,3 mii mp plăci de azbociment, materiale de zidărie în cantități ce depășesc 9 milioane de cărămizi. In aceeași perioadă s-au livrat le fondul pieții materiale a căror valoare întrece 17 milioane de lei. In pag. a IV-a, o sumară trecere in revistă a realizărilior din cincinalul 1966 —1970 in domeniul industrializării construcțiilor