Constructorul, martie 1971 (Anul 23, nr. 10-13)

1971-03-06 / nr. 10

\ mm / / mp PBOktfJPAHl DIS TOATUȚAKILE. UNIȚI-VA I Redacția și administra* fia s București 62, *tr. Grădinii cu col nr. 7, sectorul 6, telefon 1519.21-15.10.92 CONFERINȚA UNIUNII ARHITECȚILOR In zilele de 4 și 5 martie a.e. au avut loc în Capitală lucrările celei de-a III-a Conferințe a Uniunii Arhitecților din Republica Socia­listă România. în Lucrările Conferinței au început prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Manea Mănescu, Paul N­iculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Du­mitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Pe­tre Blajovici. La conferință au luat parte re­prezentanți ai unor ministere econo­mice, institute, organizații științi­fice, tehnice și uniuni de creație, academicieni, oameni de știință și cultură. Au participat delegații filialelor județene ale Uniunii arhitecților, arhitecți, ingineri, economiști, so­ciologi, tehnicieni, lucrători din construcții. Timp de două zile, participanții au dezbătut problemele actuale ale arhitecturii și urbanizării din țara noastră, obiective de mare însem­nătate în ansamblul operei de con­strucție socialistă a patriei, de pro­pășire continuă a societății româ­nești contemporane. Consfătuirea a sintetizat dezbaterile asupra tezelor elaborate de Comitetul de condu­cere al Uniunii arhitecților, puse în discuția specialiștilor, prin inter­mediul presei, încă din luna de­cembrie 1970. Tematica lucrărilor a cuprins probleme ca : orientarea generală a arhitecturii , arhitectu­ra nouă a construcțiilor industria­le, agrozootehnice, a locuințelor și clădirilor social-culturale ; activita­tea de proiectare ; rolul și forma­ția arhitectului ; rolul și sarcinile Uniunii arhitecților. Lucrările Conferinței au fost des­chise de Pompiliu Macovei, preșe­dintele Uniunii arhitecților. Primit cu căldură și entuziasm de participanții la conferință, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea a fost subliniată, în repetate rînduri, cu puternice și îndelungi aplauze. Președintele Uniunii arhitecților a mulțumit călduros, în numele tu­turor arhitecților, atît pentru a­­precierile pozitive făcute la adresa muncii lor, cît și pentru prețioase­le îndrumări date în scopul ridi­cării la un nivel superior a acti­vității arhitecturale și urbanistice din țara noastră. în pauza care a urmat, secreta­rul general al partidului, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut cu membri ai co­mitetului de conducere al Uniunii, cu cadre didactice din învățămîntul superior de specialitate, cu proiec­tanți și arhitecți; în continuare, președintele Uni­unii arhitecților, Pompiliu Macovei, a prezentat raportul comitetului de conducere al uniunii. A fost prezentată apoi darea de seamă a comisiei de cenzori. Dezbaterile s-au desfășurat sub semnul importantelor dări făcute de tovarășul recoman­Nicolae Ceaușescu în ședința de deschidere, cînd secretarul general al partidu­lui a conturat cu claritate obiecti­vele de mare importanță ce stau în fața arhitecților în această pe­rioadă și în perspectivă. Cu spirit de răspundere, cu competență au fost abordate multiple aspecte ale acti­vității arhitecților din țara noas­tră, făcîndu-se numeroase propu­neri pentru perfecționarea muncii acestora și a uniunii arhitecților, în cadrul discuțiilor pe margi­nea raportului au luat cuvîntul arh. Ștefan Barthon — Institutul de proiectări al industriei ușoare, arh. Enăchescu Cristian — Insti­tutul proiect — București, arh. Gheorghiu Bujor — Institutul de proiectări al Ministerului învăță­­mîntului, arh. Mircea Stancu — Ministerul Turismului, arh. Dan Cristescu — Institutul județean de proiectare Brașov, arh. Mihai Ca­­linovschi — Institutul de studii și proiectări agricole, arh. Mihai E­­nescu — Institutul de proiectări „Carpați“, arh. Mircea Lupu — In­stitutul de arhitectură „Ion Mincu“, ing. Răducanu Cioroiu, adjunct al ministrului construcțiilor industria­le, arh. Ștefan Bobocea — Institu­tul județean de proiectare Galați, Gheorghe Petrescu, secretar al Con­siliului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor, arh. Alexandru Costinescu — Institutul de cerce­tări și proiectări alimentare, arh. Niculiu Cezar — Institutul poli­tehnic Iași, arh. Marius Țuțu — In­stitutul județean de proiectare Constanța, arh. Ludovic Staadecker — Institutul de arhitectură „Ion Mincu“, arh. Lateș Eusebiu — Insti­tutul județean de proiectare Suceava, arh. Dan Georgescu — Institutul de studii și proiectări agricole, Ro­man Moldovan, vicepreședinte al Academiei de Științe Sociale și Po­litice, arh. Ion Novițchi — Ministe­rul Forțelor Armate, prof. arh. Ni­colae Porumbescu — Institutul po­litehnic Iași, ing. Silviu Opriș, adjunct al ministrului industriei materialelor de construcții, arh. Va­sile Mitrea — Filiala din Cluj a Uniunii arhitecților, și prof. arh. Ascanio Damian, rectorul Institu­tului de arhitectură „Ion M­încu“. (Continuare in pag. a 3-a) Stimați tovarăși. Dați-mi voie să vă adresez dum­neavoastră, participanților la con­ferința pe țară a Uniunii arhitec­ților, tuturor arhitecților și proiec­tanților din patria noastră, un călduros salut din partea Comite­tului Central al partidului, a Con­siliului de Stat și a guvernului Re­publicii Socialiste România. (Aplau­ze prelungite). Conferința dumneavoastră este chemată să facă o analiză profun­dă și multilaterală a dezvoltării ar­hitecturii în țara noastră, a acti­vității desfășurate de arhitecți și proiectanți, de Uniunea arhitecți­lor și de conducerea sa pentru în­făptuirea programului partidului și statului de propășire economică și culturală a poporului român, a con­tribuției aduse la întreaga operă de construcție a socialismului în România. Ca forum larg, democratic, al ar­hitecților din țara noastră, confe­rința este chemată să treacă în revistă progresele înregistrate de arhitectura obținute de românească, succesele arhitecți, examinînd totodată, în spirit critic — și, aș putea spune și autocritic — lipsu­rile și neajunsurile care s-au ma­nifestat și se mai manifestă încă în acest domeniu. Dezbaterea tre­buie să prilejuiască găsirea celor mai bune căi și mijloace pentru îmbunătățirea muncii, pentru creș­terea rolului uniunii în dezvoltarea arhitecturii­­ românești, în întreaga noastră viață socială. Conferința dumneavoastră se înscrie în spiri­tul activității generale a partidu­lui și statului nostru de discu­tare a problemelor construcției so­cialismului cu toate categoriile de oameni ai muncii, de consultare ac­tivă a maselor la elaborarea mă­surilor privind dezvoltarea econo­mică și socială a țării, de atragere nemijlocită a poporului la condu­cerea societății noastre socialiste. Cunoașteți cu toții progresele în­registrate de România în perioada ultimului plan cincinal ; ele au fost amplu înfățișate în presă și nu doresc să mă opresc asupra lor. Vreau însă să menționez în acest cadru, uriașul volum al construc­țiilor realizate în anii din urmă și care au schimbat în modul cel mai profund înfățișarea patriei: în cursul cincinalului au fost con­struite și date în exploatare circa 1 500 de capacități și obiective prin­cipale industriale — uzine și com­binate, centrale termo și hidroelec­trice, fabrici modern dotate, în toate ramurile industriei — care au sporit într-o măss­ră remarcabi­lă baza tehnico-mat­ală a socie­tății, potențialul de producție al țării. Concomitent cu aceasta s-a realizat un important volum de construcții social-culturale. Astfel la orașe și sate au fost construite a­­proape 660­00 de locuințe din care 344 000 din fondurile statului sau cu credite de la stat ; aceasta a permis ca peste 2 milioane de per­soane să se mute în ultimii cinci ani în locuințe noi. Pentru dezvol­tarea rețelei de învățămînt au fost construite circa 13 400 săli de cla­să pentru școlile de cultură gene­rală, profesionale și tehnice, noi laboratoare, ateliere­ școlare, inter­nate și cantine pentru elevi. în în­­vățămîntul superior s-au dat în fo­losință spații însumînd aproape 153 000 mp cămine studențești cu circa 18 000 de locuri, și cantine pentru aproape 15 000 de studenți. Au fost construite și date în fo­losință importante construcții ne­cesare dezvoltării rețelei de ocro­tire a sănătății — spitale, policli­nici și alte unități sanitare. Nu­mărul paturilor în unitățile de a­­sistență medicală a crescut în a­­ceastă perioadă cu 24 000, iar al locurilor în creșe de 2,5 ori față de 1965. Este cunoscută preocupa­rea permanentă manifestată de partidul și statul nostru pentru am­plasarea rațională, armonioasă pe teritoriu, atît a forțelor de produc­ție cît și a construcțiilor social­­culturale. Aplicarea consecventă a acestei politici ridică la o viață nouă, înfloritoare, toate regiunile țării, asigură satisfacerea în con­­dițiuni tot mai bune a cerințelor de viață, materiale și spirituale, ale oamenilor muncii de pe între­gul cuprins al patriei, indiferent de naționalitate, în perioada cinci­nalului trecut s-a înfăptuit reorga­nizarea administrativ-teritorială țării — acțiune cu profunde con­­­secințe economice și sociale pozi­tive — stabilită de Conferința Na­țională a partidului. Aplicarea a­­cestei măsuri a determinat o ac­centuată deplasare a forțelor ma­teriale și de muncă spre județe, creșterea rolului și atribuțiilor or­ganelor locale județene, municipa­le și orășenești și, ca urmare, in­tensificarea activității orientate spre dezvoltarea multilaterală și siste­matizarea orașelor, spre înflorirea economică și socială a tuturor lo­calităților urbane. De asemenea, s-a început, aflîndu-se în plin proces de desfășurare, acțiunea de siste­matizare a satelor. Tot ce s-a construit în acești ani, toate edificiile, atît cele cu carac­ter economic, cît și cele social­­culturale au fost create pe baza celor mai moderne cuceriri ale ști­inței arhitectonice, ale tehnicii de construcție. Ele posedă un grad înalt de dotare și de confort, ofe­ră condiții superioare de muncă și de viață, înscriindu-se cu cinste alături de tot ceea ce se realizea­ză mai valoros pe acest tărîm în țările avansate ale lumii. Toate a­­ceste creații determină într-o mă­sură importantă — și în modul cel mai evident — ridicarea gra­dului de civilizație al vieții în­tregului nostru popor, generează în­noiri profunde nu numai în ima­ginea tot mai prosperă pe care o oferă astăzi România Socialistă, dar și în activitatea economică, socială și culturală de fiecare zi a maselor largi de oameni ai muncii. Doresc să subliniez cu acest pri­lej că în tot ceea ce a înfăptuit poporul român în acești ani, în toate realizările cu care se mîn­­drește astăzi România Socialistă, se află încorporată și gîndirea, fante­zia și priceperea valorosului corp de arhitecți și proiectanți din țara noastră, care și-a pus întreaga pu­tere de muncă în slujba înfloririi patriei, a bunăstării și fericirii ce­­lor ce muncesc. (Vii aplauze). Pentru toate rezultatele obținute, pentru activitatea rodnică desfășu­rată în ultimul cincinal, doresc să adresez cele mai calde felicitări ar­hitecților și proiectanților, tuturor slujitorilor creației arhitecturale românești, care prin munca lor ne­obosită au adu­s o contribuție de preț la progresul patriei, la edifi­carea României noi, la făurirea erei socialiste­­ (Aplauze puternice). Stimați tovarăși. Trecînd în revistă succesele ob­ținute, conferința pe țară a Uniu­nii arhitecților are, totodată, dato­ria de a face o analiză critică, pă­trunsă de spirit de răspundere, a activității desfășurate pînă acum, scoțînd în relief neajunsurile și tendințele care s-au manifestat și se mai manifestă în acest sector. Dezvăluirea și înlăturarea lipsurilor vor contribui la sporirea aportului arhitecților în activitatea generală a poporului nostru pentru construc­ția societății socialiste multilateral dezvoltate în România. Desigur, în decursul anilor, am avut de multe ori prilejul să a­­nalizăm și să dezbatem pe larg problemele majore ale arhitecturii românești ; unele proiecte, precum și unele construcții realizate pe baza proiectelor elaborate de ar­hitecți, au fost supuse discuției pu­blice, asupra lor și-au spus cuvîn­tul oamenii muncii, apreciind ceea ce este valoros și criticînd lucru­rile neizbutite, concepțiile greșite, deficiențele, în cele ce urmează vreau să mă opresc asupra unor tendințe negative și asupra unor lip­suri — pe bună dreptate semna­late critic de opinia publică — și care se mai fac simțite în activi­tatea arhitecților și proiectanților din țara noastră. Firește, este de înțeles aspirația arhitecților noștri de a aborda și concepe proiectele diferitelor con­strucții într-un spirit și într-o ma­nieră cît mai modernă. Putem spu­ne că în această direcție s-au rea­lizat în țara noastră lucrări deo­sebit de valoroase. Atît cetățenii patriei cît și vizitatorii străini au apreciat și apreciază îndrăzneala, fantezia creatoare, spiritul novator demonstrat de arhitecții noștri în realizarea miilor de obiective in­dustriale, a sutelor de mii de lo­cuințe, de lăcașuri de cultură și să­nătate înălțate pretutindeni. Tot­odată, nu putem să nu remarcăm faptul că, acționînd în această di­recție, s-au neglijat adesea tradi­țiile bogate și valoroase ale arhi­tecturii românești, specificul nostru național. Or, noi considerăm că arhitectura modernă nu poate să nu țină seama și de tradițiile na­ționale, de ceea ce este caracteris­tic spiritului și sensibilității națiu­nii respective, de concepția despre frumos a fiecărui popor.. După cum știți, avem tradiții culturale boga­te, poporul nostru este profund iubitor de frumos. Doresc, de asemenea, să subli­niez aici justețea acelor opinii cri­tice exprimate de cetățeni,, care a­­rată că la proiectarea unor car­tiere și mari ansambluri de locu­ințe nu a existat întotdeauna preo­cuparea pentru asigurarea unei ambianțe generale social-culturale cît mai corespunzătoare cerințelor noi de viață ale oamenilor muncii. S-a ignorat adesea crearea a ceea ce am putea numi centrul de gra­vitate al nucleului arhitectonic, centru constituit din îmbinarea ar­monioasă a clădirilor destinate lo­cuințelor, precum și a celor desti­nate activității comerciale, de de­servire și cu caracter cultural, a spațiilor afectate odihnei și recre­ației, activităților distractive și de altă natură. Există, de asemenea, critici în­dreptățite în legătură cu activita­tea de sistematizare desfășurată de arhitecții noștri. Cu toate că de multă vreme s-a atras atenția asupra necesității unei amplasări cît mai raționale a noilor construc­ții în orașe, se constată încă defi­ciențe în concepția de sistema­tizare: în cartiere noi, blocurile sînt dispersate uneori, la întîmpla­­re, nu se mai încheagă în străzi și bulevarde precis conturate, într-o linie urbanistică clară. O aseme­nea sistematizare are, totodată, drept consecință risipa de teren. Procedeul de a păstra între blocuri mari suprafețe de teren nefolosite nu numai că afectează negativ i­­maginea arhitecturală a cartieru­lui, a localității respective, dar re­duce densitatea construcțiilor de locuințe, împiedică satisfacerea în cele mai bune condiții a nevo­­ilor de spațiu locuibil în orașele respective. Am mai avut ocazia să mă refer și cu alte prilejuri la tendințele de gigantomanie manifestate în do­meniul construcțiilor industriale, la „pasiunea“ pentru edificii de dimensiuni și proporții nejustifica­te de cerințele funcționale reale, de necesitățile concrete ale activi­tății producției. A existat și mai există încă tendința de a asigura clădirilor industriale costisitoare, realizate prin exterioare folosi­rea unor materiale scumpe, greu de procurat și care nu sînt recla­mate prin nimic de producție. A­­semenea orientări — în contradic­ție, de altfel, cu practicile uzitate pe plan internațional, cu tendința universală, cu adevărat modernă, spre construcții simple, rațional di­mensionate, cît mai ușoare — duc la o mare scumpire a investițiilor. In legătură cu aceasta, este de cri­ticat și tendința de a se acorda o pondere exagerată construcțiilor a­­nexe în cadrul uzinelor și combi­natelor noi, clădirilor pentru admi­nistrație, pentru activități cu ca­racter neproductiv. Preocuparea de a pune pe primul plan zidurile și nu elementul determinant al pro­ducției, mașinile și utilajele, a co­stat destul de scump statul nostru. Trebuie spus că înclinația spre di­mensiuni disproporționate, practi­carea unui stil arhitectural extra­vagant, costisitor, s-au manifestat și în domeniul construcțiilor soci­al-culturale. Este limpede că la slaba preocupa­re a arhitecților pentru economici­tatea construcțiilor, la fenomenul ■inuare in pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU // T ■^mmlggaggm^^tgggUmgnmummKmUKaKKWBBMIMMBKBBSasaaBSBBKmatHMKtSßESiKatgBäasm'..-.--r:'.: nswaw»SBBäaMM—WM> In ziua de 12 martie 1971 generale și conferințele se vor desfășura, la Bucur sindicatelor și numeroși resti, lucrările Conferinței invitați din unitățile de Uniunii Sindicatelor din construcții și materiale de construcții și industria­la- construcții, din trusturi, serialelor de construcții, centrale industriale, mini* La Conferință participă sfere și alte organe delegați aleși în adunările centrale. • 1 TIRGU MURES * K­­l­a­mmm |w intre Toer DOUĂ CINCINALE Politica Partidului Comunist Ro­mân de industrializare socialistă, de dezvoltare armonioasă a tuturor ju­dețelor țării a permis unui mare nu­măr de localități și zone geografice să intre în circuitul industrial al ță­rii, să-și sporească aportul la forma­rea venitului național, la crearea bunurilor materiale necesare socie­tății noastre socialiste. Municipiul Tîrgu Mureș a simțit din plin roadele acestei politici, a­­firmîndu-se ca unul din puternicele centre economice și social—politice ale țării. Dintr-un oraș cu o indus­trie slab dezvoltată, meșteșugăreas­că, el a devenit o puternică bază in­dustrială, care în 1970 a realizat o producție globală de peste 4 miliar­de de lei. S-a dublat populația ora­șului, cei 100 000 de locuitori (față de 48 000 în anul 1948) — români, maghiari și de alte naționalități, dintre care aproape 60 000 sunt sa­lariați — muncesc, pentru înflorirea orașului și a patriei, în deplină fră­ție și armonie. Cincinalul încheiat de curând a în­semnat și pentru Tîrgu Mureș­ani de muncă plină de succese remarca­bile. Producția industrială în aceas­tă perioadă s-a dublat. Aproape nu există unitate economică din loca­litatea noastră care să nu fi trecut în ultimii cinci ani prin transformă­ri puternice, în care se regăsește materializat și efortul constructori­lor. S-a dat în funcțiune Combina­tul de îngrășăminte azotoase, care, valorificînd superior resursele natu­rale de gaz metan, aduce un aport însemnat la fertilizarea pămînturi­­lor. Vechea întreprindere de utilaje pentru industria ușoară a fost re­construită din temelii, iar acum fa­brică războaie de țesut moderne, cu care se utilează noile unități tex­tile din țară. S-a dezvoltat puternic și fabrica de utilaje și piese de schimb „Metalotehnica“. La între­prinderea „Electro—Mureș“ s-a cons­truit o secție nouă, în care se fa­brică mașini electromecanice de calculat. S-au mutat în capacități de producție noi pielării de la Fabrica de mănuși, muncitorii de la Uzina de reparații auto , s-a modernizat și dezvoltat fabrica de conserve; fa­brica de cărămizi și țigle „Mureșe­ni“ a fost dotată cu capacități noi, printre care și cele datorită cărora a devenit — prima din­­ țară — pro­ducătoare de granulit și de blocuri de zidărie din beton de s-au construit numeroase granulit , obiective noi în cadrul industriei locale și a cooperației meșteșugărești. Dezvoltarea economică a munici­piului a avut loc în paralel cu cea urbanistică, realizîndu-se la Tîrgu Mureș un însemnat volum de inves­tiții pentru ridicarea nivelului de trai al populației. Din zestrea nou creată în ultimii ani fac parte car­tierele și ansamblurile Aleea Carpa­­ți (terminat în cincinalul trecut), Tudor Vladimirescu, Ady Endre, Să­­vinești, Mureșeni, Bălcescu—Liber­tății, în care mii de familii se bucu­ră de o locuință confortabilă, de servicii social-culturale și comercia­le complexe. S-au construit numeroase școli, că­mine pentru elevi și studenți, s-au dat în folosință palatul telefoanelor, o modernă policlinică și un centru stomatologic, s-a dezvoltat stația C. F. R. S-au executat numeroase lucrări edilitare, dezvoltîndu-se re­țeaua de străzi, de alimentare cu apă și de canalizare. Se află în­ pli­nă construcție teatrul de stat și noul hotel O. N. T. Construcțiile noi, dotările urbanis­tice și edilitare realizate din fondu­rile de investiții acordate de stat au dat municipiului Tîrgu Mureș fru­museți noi. Orașul de astăzi este mai atrăgător decît oricînd în isto­ria sa multiseculară. Populația orașului, purtînd o vie dragoste și recunoștință partidului pentru toate aceste înfăptuiri, e mîn­­dră de cele ce a realizat prin munca sa unită, animată de un fierbinte patriotism. Ea apreciază proiectanților din institutul eforturile jude­țean și din cele centrale, ale cons­tructorilor de la șantierul I. C. M.­­ Cluj, de la Trustul județean de construcții și de la celelalte unități de antrepriză și subantrepriză, a căror muncă plină de pasiune, de responsabilitate s-a concretizat în noile capacități de producție indus­trială și zootehnică, în noile clădiri de locuit și social-culturale, cunos­­cînd momente de adevărat eroism în zilele de combatere a inundații­lor și de înlăturare a efectelor cala­mităților din primăvara anului tre­cut. Perspectivele pe care politica științifică a Partidului Comunist Ro­mân le deschide în continuare ora­șului Tîrgu Mureș sunt însuflețitoa­­re. Cincinalul în care am pășit, eta­pă nouă în dezvoltarea României socialiste, înseamnă și pentru popu­lația municipiului de pe malul Mu­reșului, pentru puternicul său deta­șament de constructori noi ani de muncă creatoare, care vor mări po­tențialul nostru economic, aportul nostru la înflorirea patriei. Crește­rea producției industriale va fi de peste 72% față de realizările din 1970. Se vor investi din nou miliar­de de lei pentru dezvoltarea econo­mică și social—culturală a orașului, ceea ce pune în fața constructorilor sarcini deosebit de frumoase. Aș ci­ta, dintre lucrările industriale, nu­mai pe cele de la Combinatul de îngrășăminte azotoase, unde se des­fășoară din plin construcția unor noi fabrici, iar dintre cele civile, apropiata începere a construcției cartierului Dîmbul Pietros, care va oferi în final, unei populații de cir­ca 35 000 de locuitori (egală cu unui oraș de talia Sighișoarei), pes­­­te 8000 de apartamente și o gamă bogată de dotări, printre care școli, creșe și grădinițe, dispensare, centre comerciale, garaje, un mare pavilion cultural, un parc sportiv și un ștrand. Oamenii muncii din Tîrgu Mureș, români, maghiari și de alte naționa­lități, mîndri de frumoasa dezvol­tare a orașului lor, poartă în inimă o adîncă recunoștință față de Par­tidul Comunist Român, față de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, care de atî­­tea ori a fost prezent în mijlocul nostru, ajutîndu-ne la învingerea greutăților, la îmbunătățirea multi­laterală a activității economice și sociale, însuflețiți de perspectivele deschi­se de noul plan cincinal pentru vii­torul patriei, al județului și munici­piului nostru, locuitorii Tîrgu Mure­șului s-au a­lin­tat cu toate forțele în realizarea sarcinilor ce le revin, hotărîți ca în cinstea semicentena­rului partidului să raporteze noi și importante succese. Andrei KISS secretar al Comitetului municipal P. C. R. — Tîrgu Mureș M.C. Ind. In primele două luni, 61,670 din planul trimestrului . In luna februarie, Ministerul Construcțiilor Industriale și-a realizat planul valoric de con­­strucții-montaj în proporție de 103%; planul cumulat pe lunile ianuarie-februarie a fost înde­plinit în proporție de 103,2%, reprezentînd CI,6% din sarcinile pe trimestrul I și 13% din cele pe anul 1971. Succese deosebite în această privință au repurtat în luna fe­bruarie I.S.C.M. — Gheorghe Gheorghiu-Dej (119%), I.S.L.S CV (126%), I.C.M. — București (116%), Trustul nr. 5 — Brașov I (113%), I.C.M. nr. 12 — Cons­tanța (116%), întreprinderea de izolații nr. 3 (119%), ș.a. Ne­satisfăcătoare sunt rezultatele înregistrate de I.C.M. nr. 13 — Timișoara (80%), I.C.M. — Pi­tești (87%), I.C.M. nr. 4 — Iași (86%), I.M. — București (88%) ș.a. M.I.M.C. a depășit planul pe luna februarie In luna februarie Ministerul Industriei Materialelor de Con­strucții a depășit sarcinile pla­nificate la producția globală cu 4,3%, iar la productivitatea muncii cu 0,6%. In primele două luni s-au produs peste plan : 18,6 mii tone de ciment, 6 500 mc de prefabricate din beton ar­mat, 778 mii mp de geamuri, 45,3 mii mp plăci de azbociment, materiale de zidărie în cantități ce depășesc 9 milioane de cără­mizi. In aceeași perioadă s-au livrat le fondul p­ieții materiale a căror valoare întrece 17 mi­lioane de lei. In pag. a IV-a, o sumară trecere in revistă a realizărilior din cincinalul 1966 —1970 in do­meniul industrializării construc­țiilor

Next