Constructorul, iulie 1972 (Anul 24, nr. 27-30)
1972-07-08 / nr. 27
in dezbaterea Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale PINA LA 30 SEPTEMBRIE 77* DIN PLANUL ANUAL In ziua de 5 iulie a avut loc ședința Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale. Colegiul a analizat la realizarea planului producției de construcții-montaj și a planului de punere în funcțiune pe semestrul I 1372 și măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan și a angajamentelor unităților pe acest an ; o asigurarea șantierelor cu utillate de construcții și mijloace de transport în trimestrul II 1972, folosirea acestora, organizarea bazei teluricu materiale pentru creșterea indicelui de activizare a parcului, asigurarea pieselor le schimb și pregătirea cadrelor necesare, in vederea obținerii unei eficiente sporite a mecanizării lucrărilor. S-a evidențiat faptul că în primul semestru al acestui an, planul de construcții-montaj al ministerului a fost îndeplinit — după cum rezultă din raportările operative — in proporție de 105.1%, executindu-se 48.4% din sarcina valorică anuală. Toate unitățile M.C.Ind. au realizat și depășit volumul lucrărilor planificate pe această perioadă, rezultate peste media pe minister obținînd trusturile de construcții industriale din Pitești (52,3% din planul anual), municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (51,50%), Iași (51,1%), Craiova și Brașov (50%), Cluj (49,9%), T.M.U.C. — București (49,8%), T.I.I-Ch — București (49,7%). Au fost puse in funcțiune un mare număr de capacități și obiective, multe din ele în devans în cadrul semestrului sau chiar din trimestrele următoare ale anului; la alte capacități lucrările de construcții sunt terminate și se așteaptă sosirea utilajelor, neprocurate la timp de către beneficiari. Depășirea planului producției de construcții-montaj pe semestrul I cu circa 200 milioane de lei, ritmurile înalte de lucru atinse la o serie de obiective, condițiile create pentru dezvoltarea în continuare a realizărilor demonstrează participarea înflăcărată a constructorilor din sistemul M.C.Ind., in frunte cu comuniștii, la întrecerea întregului popor in cinstea Conferinței Naționale a partidului și a împlinirii unui sfert de secol de la proclamarea Republicii. La aceste rezultate a contribuit și folosirea mai bună a tehnicii, prin creșterea dotării cu utilaje, exploatarea lor mai judicioasă, extinderea executării lucrărilor mecanizate la plan fizic, în acord global. A fost, totodată, relevată persistența unor deficiențe care au făcut ca la o serie de șantiere potențialul tehnic și uman să nu fie folosit pe deplin, să întârzie punerea in funcțiune a unor obiective, sa nu se realizeze un volum satisfăcător de lucrări la investițiile pentru industriile chimică, metalurgică, ușoară. în cuvîntul rostit în încheierea dezbaterilor, ministrul construcțiilor industriale, ing. Matei Ghigiu, apreciază eforturile deosebite pe care colectivele unităților M.C.Ind. le-au depus îin primul semestru pentru realizarea și depășirea planului, a insistat asupra necesității de a se urmări în toate compartimentele de activitate înfăptuirea exemplară a sarcinilor trasate de conducerea de partid și de stat privind creșterea eficienței economice a investițiilor. Prin planul operativ s-a stabilit ca în trimestrul 111, producția de construcțiimontaj să marcheze o creștere de 8.6% față de realizările din trimestrul II, astfel ca pînă la 30 septembrie să se execute minimum 77% din sarcina valorică pe 1972, ceea ce va asigura îndeplinirea planului și a angajamentelor anuale. Creșteri mult mai importante vor trebui obținute — prin concentrarea mijloacelor necesare, prin respectarea strictă a graficelor, prin redistribuiri de valori de la lucrările la care beneficiarii încă nu au asigurat condiții de execuție — la investițiile chimiei, metalurgiei, industriei ușoare. Dezvoltarea fronturilor de lucru este înlesnită de existența in stoc a unor cantități mari din anumite sortimentele materiale, care trebuie valorificate prin punerea în operă. Cu contribuția unitâților de mecanizare, pe o serie de șantiere principale, cu sarcini presante și unde se pot crea condiții, trebuie să se treacă de îndată la organizarea lucrului in două schimburi, exploatând la maximum utilajele grele, îndeosebi la terasamente, lucrări de hidromecanizare, turnări de betoane, montaje de prefabricate și de utilaje tehnologice etc. Numărul mare al capacităților și obiectivelor ce trebuie puse în funcțiune în perioada următoare impune să se ia, împreună cu beneficiarii, toate măsurile necesare pentru a realiza cu mai multe din ele în devans. Totodată, este indispensabil să se acționeze neîntîrziat pentru a asigura (inclusiv printr-o atitudine mult mai activă în colaborarea cu proiectanții) un spor însemnat al productivității muncii, reducerea cheltuielilor de producție, micșorarea substanțială a consumurilor de materiale, in special de oțel și ciment — indicatori pentru care proiectul planului pe 1973 stabilește un nivel deosebit de exigent. In urma dezbaterilor asupra problemelor de pe ordinea de zi, Colegiul a adoptat măsuri corespunzătoare. Au fost rezolvate, de asemenea, probleme curente. TERMEN = RĂSPUNDERE (Urmare din par 1) In cadrul măsurilor de perfecționare a conducerii și planificării economiei naționale, adoptate de precedenta Conferință Națională și Congresul al X-lea al partidului, a fost reglementat în amănunt — în urma unei largi consultări a tuturor celor interesați — cadrul normativ al relațiilor dintre acești factori, al obligațiilor lor reciproce, prin Legea investițiilor și Legea contractelor economice. Dar, într-o serie de cazuri, prevederile lor nu sunt respectate în întregime, nu se urmărește îndeplinirea obligațiilor asumate de fiecare parte contractantă. Sunt frecvente situațiile cînd antreprenorii generali, subantreprenorii, proiectanții, furnizorii de utilaje și cei de confecții beneficiarii investițiilor tolerează întirzierile, tolerează calitatea necorespunzătoare, tolerează schimbările de soluții ( toate acestea se adună în final ) și atunci sunt date drept cauze „obiective“, pentru una sau cealaltă din părți, fie întîrzierea constructorului, fie întîrzierea montorului, fie lipsa utilajelor etc., etc Să vedem cum se manifestă concret asemenea concesii reciproce, care apar uneori de la începutul unei investiții și influențează substanțial finalizarea ei. încă din faza inițială, se produc întârzieri in deschiderea finanțărilor, consecințe ale nerezolvării la timp a exproprierilor, a aprobărilor pentru scoaterea terenului din circuitul agricol, sau consecințe ale modului defectuos de întocmire a unor studii tehnico-economice, care nu pot fi avizate, nefiind corespunzătoare. Acum, cînd am trecut de jumătatea anului, există încă titulari de investiții care nu au studiile tehnicoeconomiice aprobate pentru lucrări din planul pe 1972 ; această situație contravine grav legislației actuale care prevede aprobarea STK-urilor pentru anul de plan cu un devansufcient pentru pregătirea investiției. Neeliberarea fizică a amplasamentelor la termenele înscrise în contract întîrzie începerea lucrărilor și impietează asupra desfășurării lor normale ulterioare, ducînd la vîrfuri in execuție și la o serie de alte inconveniente. Astfel de situații s-au produs la investiții cum sînt cele de la Uzina de sîrmă-Cîmpia Turzi (trăgătoria de oțel), uzina „Unin“Satu Mare, Combinatul de celuloză și hirtie-Brăila, Fabrica de ciment- Fieni ș.a. încă nu este rezolvată de către toți beneficiarii de investiții asigurarea la timp a documentației de execuție. Esta drept că in urma indicațiilor și hotărârilor conducerii superioare de partid și de stat, situația predării proiectelor s-a îmbunătățit, în ultimul timp, substanțial. Dar tot atît de adevărat este ca volumul actual de lucrări și indicatorii economici la care el trebuie realizat nu îngăduie ca proiectele să fie predate în ziua cînd lucrările trebuie să înceapă. Și aici se contravine încă flagrant, într-o serie de cazuri, la legile în vigoare. Se fac concesii, se stabilesc protocoale la diverse nivele, se fixează termene derogatorii care, la rîndul lor, nu sunt respectate. Astfel, în anul 1972, când cel mai târziu la 1 Ianuarie trebuia predată toată documentația de execuție aferentă lucrărilor din acest an, la unii titulari de investiții evoluția cantității de PE-uri lipsă. In procente față de valoarea anuală de plan, a fost: Ministerul Industriei Metalurgice, la 31 ianuarie — 30’/,, la 29 Pe marginea unei analize a realizării planului de punere in funcțiune februarie — 25%, la 31 martie — 15ö/0, la 30 aprilie — 13%, la 31 mai — ‘ 10»/«, la 30 iunie — 8%; Ministerul Industriei Chimice; respectiv 25%/0, 22%, 12%, 12%, 10%, 8% , Ministerul Industriei Ușoare: respectiv 250/0, 15%, 9%, 5%, 2,5%, 2,5%, Ministerul Energiei Electrice: 25%, 20%, 15%/0, 13%/0, 10%, 8% , Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor : 40%, 13%, 15%, 120/0, 10%, 6%. Desigur că aceste întîrzieri ale proiectelor au dus la emiterea de comenzi de materiale pe simpla bază a unor indici (și, desigur, nu au putut fi indicate corect sortimentele realmente retezate), la întîrzieri în organizarea șantierelor (proiectele neputînd fi studiate din timp) etc. Un alt aspect al modului în care se predă documentația de execuție, al calității nesatisfăcătoare a unor proiecte rezultă din frecventele schimbări de soluții care intervin pe parcursul realizării lucrărilor. Exemple de acest gen se pot da multe, cu toate că s-a stabilit, prin ordine ale M.C. Ind., că asemenea schimbări pot fi acceptate numai dacă sînt aprobate de conducerea ministerului. In astfel de cazuri, este de dorit ca organele Băncii de investiții să intervină energic , deoarece modificările aduc pagube economiei naționale prin întîrzierea lucrărilor, prin depășirea indicilor de consum etc. In cursul execuției lucrărilor apar și destule întîrzieri datorate unităților de construcții, instalații, montaj care nu urmăresc cu strictețe, cu deplină responsabilitate respectarea graficelor (sînt — nu puține — și cazuri cînd graficele nici nu sînt cunoscute, sau chiar nu există la șantiere!). Astfel de situații au apărut la lucrări cum sunt căminele de la Tîrgoviște, baza de producție a M.C. Ind. de la Popești-Leordeni, secția de plăci aglomerate din puzderie de cînepă de la Sînnicolaul Mare ș.a. în final trebuie, totuși, să privim cu toată atenția cauza principală, determinantă, a nerealizării planului pe punere în funcțiune, și anume nelivrarea la timp a utilajelor și instalațiilor tehnologice. Constructorii și mai ales montorii și Instalatorii — lucrează azi după principiul ca orice utilaj sosit și predat să intre la montaj in zilele imediat următoare, la acele lucrări la care termenul de punere în funcțiune este apropiat. Dar aceasta conduce la indicatori de productivitate, pentru utilajele de șantier și mai ales pentru muncitori, cu totul necorespunzători. Este, In momentul de față, o situație care pare paradoxală, și anume: pe total M.C. Ind. există aproape 20 000 de tone de utilaje nemontate, in schimb la 40% din capacitățile nepuse în funcțiune la termen, cauza întîrzierii rezidă în Reprimirea la timp a utilajelor tehnologice. Se pune întrebarea legitimă dacă nu cumva este vorba de o lipsă organizatorică a beneficiarilor, in ceea ce privește contractarea și urmărirea livrării acestor utilaje. Altfel nu pot fi explicate numeroasele cazuri de aprovizionare cu totul neritmică, fără nici un fel de respectare a programelor Concluzia analizei este aceea că trebuie să se ia măsuri din partea tuturor factorilor ce contribuie la realizarea investițiilor, în vederea unei urmăriri eficiente a termenelor care trebuie realizate pe parcurs, pentru punerea în funcțiune a capacităților și obiectivelor la data planificată: cele pentru deschiderea finanțării, eliberarea amplasamentelor (din punct de vedere juridic și fizic), predarea la montaj, livrarea utilajelor in mod eșalonat, intrarea în probe tehnologice. Nu trebuie însă neglijate — și aceste termene sunt printre cele mai importante — datele de predare a studiilor tehnicoeconomice aprobate și cele de predare a proiectelor de execuție. Acestea trebuie să preceadă anul de plan — și anume, conform hotărîrilor în vigoare, pînă la 30 iunie a.c. trebuie anul precis, trebuiau predate STE- urile pentru toate lucrările care încep tn 1073 și PE-urile pentru toate lucrările noi de realizat în 1973. Iar pînă la 30 septembrie — cele mefstru lucrările în continuare. Este necesar ca aceste termene să fie urmărite în spiritul unei strînse colaborări între factorii care trebuie să predea și cei care trebuie să preia. Aceasta, în sensul că nu este eficientă o „urmărire“ pentru a-l. prinde pe celălalt în defect, ci pentru a ușura îndeplinirea obligațiilor reciproce, pentru a preveni nerealizările, formarea de stocuri de utilaje, nepredarea fronturilor de lucru la subantreprenori. Sunt lucruri logice și cunoscute. De ce, atunci, nu se procedează totdeauna as* 7 Ce să acuzăm soluția de proiect complicată, sau incompetența profesională a executantului? La construcția Fabricii de articole electrocasnice de la Curtea de Argeș, lucrările — preluate în acord global — au evoluat foarte repede, așa încit într-o vreme, T.C.I.Pitești aprecia că noua investiție va putea fi gata cu multe luni înainte de termen. Aparent, aici treburile mergeau prea bine ca să mai rețină, cit decit, atenția trustului sau a conducerii șantierului nr. 4... Apreciem eforturile constructorilor de a lucra repede, de a asigura punerea în funcțiune în devans a noilor obiective și capacități de producție. Dar practica arată că străduințele lor pot fi anulate, atunci cînd și acolo unde se aduiază superficialitatea, lipsa simțului de răspundere profesională, incompetența tehnică. Toate aceste trăsături ale unei activități condamnabile și-au găsit loc pe șantierul fabricii „Electro-Argeș“. Prin însăși concepția de realizare structurii de rezistență, grupul tehnico-social al fabricii — cu parter și două etaje — trebuia să rețină atenția. Pînă acum, la noi în țară s-au realizat puține clădiri etajate cu scheletul din elemente prefabricate din beton armat — soluție eficientă, dar de mare exigență tehnică. Se vede însă că șeful sotului, Vasile Părlătescu, a scăpat din vedere acest „amănunt“, iar la eșaloanele superioare s-a pierdut din vedere necesitatea unei asistențe tehnice calificate. Și cînd clădirea era pe punctul de a fi închisă, pentru finisare, iată că se depistează grave deficiențe de execuție. Unde ? Tocmai la structura de rezistență. Cele mai multe sînt generate de nepermisa neglijență cu care au fost preturnate pe șantier elementele scheletului — stîlpii și grinzile. De aici, piese cu mari abateri dimensionale, ceea ce a făcut ca pe alocuri, zonele de sprijin ale grinzilor să fie înjumătățite ; piese ce prezintă zdrobiri sau rupturi în punctele de sprijin ; stîlpi cu fisuri sau cu betonul segregat la console, cu armătura dezvelită și corodată , abateri de la cotă la plantarea stupilor, care în unele zone au condus la lipsa de orizontalitate a planșeelor. Pe scurt, o mostră de incompetență tehnică. Cum s-a ajuns într-o asemenea situație care, nedepistată în ultimul moment, putea avea consecințe grave ? Maistrul Ion Sacotă, care răspunde (! ?) de execuția acestei clădiri, ridică acum din umeri. Ca și dulgherul Ion Marinoiu și fierarbetonistul Nicolae Dicu, ale căror formații au luat parte ]n preturnarea elementelor prefabricate, ca și sudorul Nae Ștefan, a cărui echipă a luat parte la montarea acestora. .Suntem dispuși să-i credem pe ing. Gheorghe Năstase, șeful șantierului nr. 4 și pe Vasile Părlătescu, șeful satului, că forma geometrică a stîlpilor proiectați de I.P.A. este greaoaie, că aceștia prezintă, mustăți pe ambele fețe, că pentru o bună rezemare a grinzilor de la ultimul nivel consolele stîlpilor trebuiau să fie nu drepte, ci cu pantă. Dar toate acestea nu constituie circumstanțe atenuante pentru cei cărora li s-a încredințat execuția clădirii. Dimpotrivă, soluția tehnică dificilă din documentație trebuia privită cu și mai multă atenție, cu și mai mult simț de răspundere. Nu putem crede că în cadrul șantierului nr. 4, care a realizat atîtea lucrări pretențioase pe platforma industrială Guyana din Pitești, nu se găseau meseriași și cadre tehnice capabile să facă față exigențelor de execuție ale acestei clădiri. Și apoi, cum de au putut fi nesocotite observațiile făcute la timpul potrivit de către serviciul c.t.c. din cadrul trustului ? După serioasele deficiențe de execuție semnalate cu cîteva luni în urmă pe șantierul Combinatului de materiale de construcții de la Cîmpulung Muscel (care au reclamat costisitoare lucrări de remediere), șantierul fabricii „Electro-Argeș" oferă o nouă mostră de execuție neglijentă. Un motiv în plus pentru conducerea T.C.I.Pitești și comitetele sindicatelor de la subunitățile acestuia să lupte mai hotărît pentru a instaura pe șantierele trustului un climat de înaltă responsabilitate profesională, o severă disciplină tehnologică. Cine va câștiga întrecerea? cu macara-capră tip Roth. Personal, socotesc că este cea mai practică pentru clădiri cu 5 nivele. Macaralele-turn au o serie de avantaje, dar balansul mare al sarcinii impune manevre mai lente, deci se pierde timp. Fiindcă vorbim despre macarale, ce părere aveți — e bine cum se lucrează de regulă, cu o macara la o brigadă ? Unii specialiști susțin că formații mai mari, dotate cu mai multe macarale, ar putea da rezultate mai bune. — Același lucru pot să vii confirmți eu. Am lucrat și la Pitești, și pe litoral blocuri din panouri mari și am experimentat diferite sisteme de organizare. Cred că cea mai bună formulă, acolo unde se execută anual un număr mare de apartamente, ar fi aceea a alcătuirii unor brigăzi din 50—60 de oameni (incluzînd în ele și deci, în acordul global și macaragiii), care să dispună de 4 macarale. în acest fel se poate organiza munca în flux continuu. Zi și noapte trei macarale ar lucra din plin, iar, cu intermitențe, cea de-a patra s-ar afla în curs de montare la noul front. Oamenii ar avea și ei de lucru permanent. Bineînțeles, cu condiția să primească la timp panourile... — Ați atins o problemă mai spinoasă. Pe unele șantiere, montorii ne-au spus că dacă au ritmic panouri în seturi complete, pot realiza chia mai mult de două apartamente și jumătate pe zi. — La construcțiile din panouri, pentru a se putea realiza în ritm constant la montaj este bine ca poligonul sau fabrica de prefabricate să se afle la 4—5 km de șantier. Pe baza unui grafic între poligon și șantier, respectat cu strictețe, se poate asigura ca panourile să fie puse în operă direct din trailere. Noi am făcut o experiență în acest an cu furnizorul nostru, I.P.E.C., și am reușit să montăm un bloc de 40 de apartamente în 12 zile. Revin,dem 3,3 apartamente pe zi. — Chiar dacă nu se înregistrează zilnic astfel de recorduri, Întrecerea pornită la chemarea brigăzii lui Gheorghe Șerpău, din București, a dus totuși — acolo unde a fost extinsă — la ritmuri de montaj mai rapide decit înainte. Cu toate acestea, durata totală de execuție a blocurilor, pînă la darea in folosință este încă mare. — Necazul vine, In bună parte tot de la panouri. De multe ori ele au încă toleranțe mari atît la dimensiuni, cît și la poziționarea armăturilor și pieselor metalice de legătură. Apoi, mai sunt încă multe de făcut pentru creșterea gradului lor de finisare din poligon sau fabrică De aici — rectificări pe șantier și o cantitate încă mare de finisaje, umedă, cu consum de manoperă. Productivitatea este astfel mai redusă, prețul de cost crește. Și așa se face că timpul pe care-l cîștigăm la montaj, adesea îl pierdem la finisaj 1 . (Urmare din pag. l-a) ce nu va mai putea fi depășit. Dar oamenii și tehnologia s-au perfecționat... — Știu că în urmă cu vreo șase ani aț scris o carte despre experiența brigăzilor de montori de panouri mari. Să facem, dacă vreți, comparație cu acea etapă. - - Sunt multe de spus. Aș începe cu utilajul de montaj. Noi am lucrat PROTECȚIA MUNCII ACCENT PE INSTRUIRE Din inițiativa consiliului oamenilor muncii de la Trustul de construcții și montaje siderurgice — București, al Ministerului Industriei Metalurgice, la întreprinderea de construcții și montaje metalurgice din Reșița a fost organizat, la sfîrșitul lunii mai, un schimb de experiență pe teme ale protecției muncii, la care au participat reprezentanți ai celorlalte întreprinderi ale trustului. Ca urmare a schimbului de experiență, a analizei efectuate și a concluziilor ce s-au desprins, la I.C.M.M. , Reșița s-a întărit și mai mult acțiunea de prevenire a accidentelor de muncă. Colective anume formate, conduse de inginerii-șefi coordonatori ai întreprinderii, controlează periodic punctele de lucru, stabilesc măsuri operative de remediere a deficiențelor constatate și propun sancțiuni în contra celor vinovați. In sprijinul acestei activități se editează, în continuare, o foaie volantă care, difuzată la toate punctele de lucru, face larg cunoscute abaterile de la normele de tehnica securității muncii, măsurile luate. Concomitent, se urmărește cu grijă sporită modul în care se desfășoară instruirea noilor angajați, ca și instruirea periodică a celorlalți salariați (săptămînal, câte un instructaj de 30 de minute), cu participarea activă a factorilor de răspundere de la șantiere și din conducerea întreprinderii, fiind antrenați în această acțiune și inspectorii obștești din grupele sindicale. Pînă nu de mult insuficient îndrumată și valorificată, activitatea inspectorilor obștești constituie acum un prețios sprijin in asigurarea unor condiții de muncă lipsite de pericolul accidentării. Deosebit de eficiente se dovedesc a fi, de asemenea, instructajele făcute la locul de muncă, însoțite de demonstrații practice asupra modului cum se efectuează unele operații tehnologice în strictă conformitate cu normele de protecția muncii. Pentru eliminarea pericolelor de accidentare, va trebui să insistăm și pe mai departe asupra creșterii nivelului cunoștințelor profesionale. Experiența dovedește că lipsa unor temeinice cunoștințe tehnice favorizează indisciplina, superficialitatea — surse frecvente ale accidentelor de muncă. Asemenea manifestări vor fi combătute sistematic și energic, cu atît mai mult cu cît în diferite ocazii s-a constatat că atît accidentații, cît și cei care au contribuit intr-un fel sau în altul la producerea accidentelor cunosc perfect prevederile de tehnica securității muncii, dar nu le respectă. Teodor ALECUȘANU șeful compartimentului de protecția muncii din R.A.Mid.-Reșița p m PUTEM DEVANSA PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE. AJUTAȚI-NE, LIVRÎND LA TIMP UTILAJELE! Țara întreagă întimpină Conferința Națională a partidului cu realizări Însemnate in producție, cu angajamente privind îndeplinirea sarcinilor din cincinal în patru ani și jumătate. Colectivele șantierelor Trustului de construcții industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și ale subantreprizelor în frunte cu comuniștii, au obținut rezultate mulțumitoare în anul 1971 și în prima jumătate a lui 1972, predînd economiei naționale, cu mult înaintea termenelor planificate, numeroase capacități de producție, obținînd însemnate beneficii peste plan. In semestrul ce s-a încheiat au fost realizate și chiar depășite toate obiectivele stabilite, pentru această etapă, în angajamentele cu care unitățile trustului participă la întrecerea cu constructorii de pe platforma industrială Tîrgoviște. Totodată, mergîndu-se pe firul căutărilor îndrăznețe, s-a ajuns la concluzia că în cadrul trustului există posibilități de noi realizări, de devansare a termenelor de punere în funcțiune a altor capacități de producție. Printre acestea, se află și fabrica de plăci aglomerate din lemn din cadrul Complexului de prelucrare a lemnului de la Comănești (jud. Bacău). Realizarea înainte de termenul planificat a acestui însemnat obiectiv va permite, la rîndul său, altor fabrici de prelucrare să dea produse peste plan. Printr-o muncă susținută, constructorii ce execută această fabrică au realizat stadii fizice avansate, care permit, la această dată, executarea pe un front larg a lucrărilor de montaj. A început livrarea în ritm susținut a utilajelor care se procură din import. De aceea, ne adresăm furnizorilor de utilaje din țară, comuniștilor din aceste unități, tuturor colectivelor care concură la realizarea echipamentului tehnologic de la fabrica de PAL din Comănești, cu rugămintea de a depune toate eforturile în vederea livrării lui la termenele din contract sau chiar înaintea acestor termene. Dragi tovarăși de la Grupul industrial pentru reparații și construcții de utilaje pentru industria lemnului — București al M.E.F.M.C., de la întreprinderile de reparații de utilaj mecanic din Vatra Bornei, Reghin și Sibiu, așteptăm sosirea pe șantierul de la Comănești a utilajelor contractate de beneficiar cu dumneavoastră, ca : transportoare, buncăre, distribuitoare, uscătoare, cicloane, dozatoare, extractoare energetice — care, reprezintă 600, din totalul utilajelor ce, se montează în fabrica de PAL. Adresăm același apel tovărășesc către organizațiile de partid și colectivele de muncă de la Uzina de pompe, Fabrica de ventilatoare, Fabrica de elemente pentru automatizare, „Electroaparataj", Uzina de mașini electrice — toate din București — uzina „Electroputere“ — Craiova, întreprinderea „Crasna" — Căței — furnizoare de diverse echipamente și aparataje. Ne exprimăm convingerea că vom primi din partea dumneavoastră tot sprijinul în vederea realizării angajamentului ce ni l-am luat în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei de a 25-a aniversări a Republicii, de a racorda la circuitul economiei nationale, mai devreme decit prevede planul, fabrica de plăci aglomerate de la Comănești, ing. Nicu COVRIG secretarul comitetului de partid de la complexul de șantiere din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej »Ilii ISSIPIPs Hala, rata finisată, așteaptă utilajele ... Ne adresăm furnizorilor echipamentului tehnologic pentru fabrica de PAL de la Comănești: Șantierul — școala din Târgu-Mureș In urmă cu câteva luni a luat ființă la Tirgu Mureș primul șantier-școală, organizat de Trustul județean de construcții-montaj, la propunerea Grupului școlar profesional și tehnic de construcții din localitate. Prin crearea lui, pe de o parte se asigură realizarea unor lucrări prevăzute în planul trustului, iar pe de altă parte, li se oferă elevilor front de lucru adecvat pentru însușirea profesiei in care se pregătesc Cu toate că vacanța a început, pe șantierul-școală se muncește din plin. Maistrul Mihály Gyula, dirigintele clasei N C zidari ne-a spus: ,,Elevii școlii s-au angajat să lucreze in cinstea Conferinței Naționale a partidului, încă două săptămîni după încheierea anului școlar. Aceasta este contribuția lor concretă la atmosfera de emulație colectivă care caracterizează întreaga noastră patrie in ajunul mărețului eveniment“. Pe șantier sunt aproape două sute de tineri îmbrăcați în haine de lucru, îndrumați direct, la fiecare fază de execuție, de către maiștrii-instructor Imre Demeter, Mihai Bucur, Dávid Bedö, Mihai Roșea, Dănilă Vultur, Petru Hatos și Ioan Máthé, viitorii constructori s-au dovedit a fi mînuitori iscusiți ai canciucului și mistriei. Sub mîinile lor harnice, în cîteva luni au crescut clădirile care, in toamnă, vor adăposti grupul școlar forestier, în prima etapă — opt săli de clasă, un internat cu 300 de locuri, o sală de mese pentru circa 600 de elevi și spații destinate instruirii, practice. In anii următori, la acestea se vor mai adăuga diferite ateliere, o sală de sport semnificativ pentru importanța lucrării, încredințate viitorilor meseriași constructori, este faptul că investiția însumează peste nouă milioane de lei. Dacă ar exista un panou de onoare al evidențiaților, atunci în mod sigur i-am putea întilni acolo pe elevii-zidari Gheorghe Klein, Ștefan Anton, Ioan Neagoe, József Antal, Martin Hermann, Ioan Bucin, Zoltán Jánosi, Gheorghe Popa și încă pe mulți alții. (Ludovic CSATA, corespondent). (Urmare din pag. l a) — Vă place să studiați ? — Mereu caut să-mi fac timp pentru citit. Aș vrea să-mi rezerv zilnic un ceas-două pentru cărți tehnice; nu reușesc însă întotdeauna — și am senzația că îmi lipsește ceva, că n-am terminat tot ce aveam de făcut. — Am aflat, de la un dulgher, ceva care m-a mirat, îmi spunea că atunci cînd lucrează cu dv., nu obosește. Ați putea explica ce-a vrut să spună ? — Sincer să fiu, nu. — Poate-i vorba de vreun fel deosebit de a organiza munca ? — Nu știu. Eu știu că trebuie să fiu permanent pe șantier, împreună cu omenii mei, să le asigur tot timpul de lucru și materialele necesare. Eu dau fiecărui om, exact ce și unde are de lucru — și mai ales cu ce. Chiar la blocul 14, la un moment dat era multă aglomerație; nici treaba nu mergea bine și, în plus, se crea pericol de accidente. Știți, unde-s înghesuială și dezordine se pot întîmpla și nenorociri. Am stat seara in fața blocului, cu hîrtie și creion. Am stabilit tot ce era de făcut, în ce ordine — și a doua zi, am repartizat altfel echipele pe posturi. A mers și mai repede, și mai bine. — Pentru un maistru, organizarea muncii este prima cerință. — Intr-adevăr, cea mai importantă, cea care asigură succesul. Noi am lucrat și blocuri din panouri mari. Unele le-am primit la finisaj cu trei luni mai tîrziu decit prevedeam graficul. Ne-am organizat în așa fel, nicit fără să prelungim programul de lucru, să recîștigăm din timpul pierdut. Unele lucrări le-am predat la termen, iar cîteva chiar în devans (blocurile 1 și 3, școala cu opt săli de clasă). Am construit peste plan o creșă și grădiniță, cu 340 de locuri. Mihály Rapolti este un comunist din tînăra generație, crescută și educată în spiritul politicii partidului nostru, în anii socialismului. — îndeosebi după Conferința Națională a partidului, din 1967, CONSTRUCTOR AL URBEI NATALE cînd s a înființat județul Covasna s-a introdus la noi un ritm de construcție fără precedent. Acum, executăm anual cam o mie de apartamente : în 1972, de pildă, vom face 1036. Din ’67 pînă acum s-au calificat în meseria de constructor mai bine de o mie de tineri, la locul de muncă, plus peste trei sute la școala profesională. Și știți că tot ne mai sînt necesari meseriași? — Am aflat că ați fost ales delegat la Conferința Națională a partidului. Intr-un fel, îi veți reprezenta pe constructorii din județul Covasna la dezbaterile din marele for al comuniștilor. Vă gîndiți să luați cuvîntul ? — Dacă ar fi să iau cuvîntul, aș spune în fața tuturor ceea ce am exprimat și la adunarea în care am fost primit ca membru al Partidului Comunist Român: totala mea adeziune, deplina încredere în politica P.C.R. Eu sunt de naționalitate maghiară. Pe șantierele întreprinderii noastre lucrăm împreună, români și maghiari, în spirit de deplină frăție și încredere, animați de aceleași idealuri. Pentru noi, politica partidului în problema națională are numerose forme de exprimare concretă. Dar, ca să mă refer la tema Conferinței, cu probleme din domeniul nostru de activitate, aș propune să se stabilească, pentru aplicarea Legii contractelor economice, răspunderi mai ferme privind respectarea de către întreprinderile furnizoare a obligațiilor asumate în ce privește termenele și, mai ales, sortimentele. Tot legat de asta, cred că pentru buna planificare a necesarului de materiale din anul următor ar trebui să avem din timp documentațiile de proiect. De pildă, pentru anul 1973 încheiem contracte cu furnizorii, fără a avea încă documentațiile. De aici decurg imobilizări, stocuri supranormative, lipsa unor materiale necesare ce n-au putut fi prevăzute din timp. Gînduri și preocupări ale unui tînăr comunist, din marea armată a constructorilor României socialiste: