Constructorul, iulie 1972 (Anul 24, nr. 27-30)

1972-07-08 / nr. 27

in dezbaterea Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale PINA LA 30 SEPTEMBRIE­ 77* DIN PLANUL ANUAL In ziua de 5 iulie a avut loc ședința Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale. Colegiul­­ a analizat­ l­a realizarea planului producției de construcții-montaj și a planu­lui de punere în funcțiune pe se­mestrul I 1372 și măsurile ce tre­buie luate pentru îndeplinirea in­tegrală a sarcinilor de plan și a angajamentelor unităților pe acest an ; o asigurarea șantierelor cu uti­­l­late de construcții și mijloace de transport în trimestrul II 1972, folosirea acestora, organizarea ba­zei teluri­cu­ materiale pentru creș­terea indicelui de activizare a parcului, asigurarea pieselor­­ le schimb și pregătirea cadrelor ne­cesare, in vederea obținerii unei eficiente sporite a mecanizării lu­crărilor. S-a evidențiat faptul că în pri­mul semestru al acestui an, planul de construcții-montaj al ministe­rului a fost îndeplinit — după cum rezultă din raportările opera­tive — in proporție de 105.1%, e­­xecutindu-se 48.4% din sarcina valorică anuală. Toate unitățile M.C.Ind. au realizat și depășit vo­lumul lucrărilor planificate pe a­­ceastă perioadă, rezultate peste media pe minister obținînd trustu­rile de construcții industriale din Pitești (52,3% din planul anual), mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (51,50­%), Iași (51,1%), Craiova și Brașov (50%), Cluj (49,9%), T.M.U.C. — București (49,8%), T.I.I-Ch — București (49,7%). Au fost puse in funcțiune un mare număr de capacități și obiective, multe din ele în devans în ca­drul semestrului sau chiar din trimestrele următoare ale anului; la alte capacități lucrările de con­strucții sunt terminate și se aș­teaptă sosirea utilajelor, neprocu­rate la timp de către beneficiari. Depășirea planului producției de construcții-montaj pe semestrul I cu circa­ 200 milioane de lei, rit­murile înalte de lucru atinse la o serie de obiective, condițiile create pentru dezvoltarea în con­tinuare a realizărilor demonstrea­ză participarea înflăcărată a con­structorilor din sistemul M.C.Ind., in frunte cu comuniștii, la între­cerea întregului popor in cinstea Conferinței Naționale a partidului și a împlinirii unui sfert de secol de la proclamarea Republicii. La aceste rezultate a contribuit și fo­losirea mai bună a tehnicii, prin creșterea dotării cu utilaje, exploa­tarea lor mai judicioasă, extinde­rea executării lucrărilor mecaniza­te la plan fizic, în acord global. A­­ fost, totodată, relevată per­sistența unor deficiențe care au făcut ca la o serie de șantiere po­­tențialul tehnic și uman să nu fie folosit pe deplin, să întârzie pu­nerea in funcțiune a unor obiec­tive, sa nu se realizeze un volum satisfăcător de lucrări la investi­țiile pentru industriile chimică, metalurgică, ușoară. în cuvîntul rostit în încheierea dezbaterilor, ministrul construcții­lor industriale, ing. Matei Ghigiu, apreciază eforturile deosebite pe care colectivele unităților M.C.Ind. le-au depus îin primul semestru pentru realizarea și depășirea pla­nului, a insistat asupra necesității de a se urmări în toate comparti­mentele de activitate înfăptuirea exemplară a sarcinilor trasate de conducerea de partid și de stat privind creșterea eficienței econo­mice a investițiilor. Prin planul operativ s-a stabilit ca în trimes­trul 111, producția de construcții­­montaj să marcheze o creștere de 8.6% față de realizările din tri­mestrul II, astfel ca pînă la 30 septembrie să se execute mini­mum 77% din sarcina valorică pe 1972, ceea ce va asigura îndepli­nirea planului și a angajamente­lor anuale. Creșteri mult mai im­portante vor trebui obținute — prin concentrarea mijloacelor ne­cesare, prin respectarea strictă a graficelor, prin redistribuiri de valori de la lucrările la care be­neficiarii încă nu au asigurat con­diții de execuție — la investițiile chimiei, metalurgiei, industriei u­­­șoare. Dezvoltarea fronturilor de lucru este înlesnită de existența in stoc a unor ca­ntități mari din anumite sortimente­­le materiale, care trebuie valorificate prin pu­nerea în operă. Cu contribuția u­­nitâților de mecanizare, pe o serie de șantiere principale, cu sarcini presante și unde se pot crea con­diții, trebuie să se treacă de în­dată la organizarea lucrului in două schimburi, exploatând la maximum utilajele grele, îndeosebi la terasamente, lucrări de hidro­­mecanizare, turnări de betoane, montaje de prefabricate și de uti­laje tehnologice etc. Numărul mare al capacităților și obiectivelor ce trebuie puse în­­ funcțiune în perioada următoare impune să se ia, împreună cu beneficiarii, toate măsurile necesare pentru a realiza cu­ mai multe din ele în devans. Totodată, este indispensabil să se acționeze neîntîrziat pentru a a­­sigura (inclusiv printr-o atitudine mult mai activă în colaborarea cu proiectanții) un spor însemnat al productivității muncii, reduce­rea cheltuielilor de producție, mic­șorarea substanțială a consumu­rilor de materiale, in special de oțel și ciment — indicatori pentru care proiectul planului pe 1973 stabilește un nivel deosebit de e­­xigent. In urma dezbaterilor asupra pro­blemelor de pe ordinea de zi, Co­legiul a adoptat măsuri corespun­zătoare. Au fost rezolvate, de ase­menea, probleme curente. TERMEN = RĂSPUNDERE (Urmare din par­ 1) In cadrul măsurilor de perfecțio­nare a conducerii și planificării eco­nomiei naționale, adoptate de pre­cedenta Conferință Națională și Con­gresul al X-lea al partidului, a fost reglementat în amănunt — în urma unei largi consultări a tuturor celor interesați — cadrul normativ al re­lațiilor dintre acești factori, al obli­gațiilor lor reciproce, prin Legea in­vestițiilor și Legea contractelor eco­nomice. Dar, într-o serie de cazuri, prevederile lor n­u sunt respectate în întregime, nu se urmărește îndepli­nirea obligațiilor asumate de fiecare parte contractantă. Sunt frecvente situațiile cînd antreprenorii generali, subantreprenorii, proiectanții, furni­zorii de utilaje și cei de confecții beneficiarii investițiilor tolerează în­tirzierile, tolerează calitatea necores­­punzătoare, tolerează schimbările de soluții ( toate acestea se adună în final ) și atunci sunt date drept cau­ze „obiective“, pentru una sau cea­laltă din părți, fie întîrzierea con­structorului, fie întîrzierea montoru­­lui, fie lipsa utilajelor etc., etc Să vedem cum se manifestă con­cret asemenea concesii reciproce, care apar uneori de la începutul unei in­vestiții și influențează substanțial finalizarea ei. încă din faza inițială, se produc întârzieri in deschiderea finanțărilor, consecințe ale nerezolvării la timp a exproprierilor, a aprobărilor pentru scoaterea terenului din circuitul a­­gricol, sau consecințe ale modului defectuos de întocmire a unor studii tehnico-economice, care nu pot fi a­­vizate, nefiind corespunzătoare. A­­cum, cînd am trecut de jumătatea anului, există încă titulari de inves­tiții care nu au studiile tehnico­­econom­iice aprobate pentru lucrări din planul pe 1972 ; această situație contravine grav legislației actuale care prevede aprobarea STK-urilor pentru anul de plan cu un devans­­ufcient pentru pregătirea investi­ției. Neeliberarea fizică a amplasa­mentelor la termenele înscrise în contract întîrzie începerea lucrărilor și impietează asupra desfășurării lor normale ulterioare, ducînd la vîrfuri in execuție și la o serie de alte in­conveniente. Astfel de situații s-au produs la investiții cum sînt cele de la Uzina de sîrmă-Cîmpia Turz­i (trăgătoria de oțel), uzina „Unin“­­Satu Mare, Combinatul de celuloză și hirtie-Brăila, Fabrica de ciment- Fieni ș.a. încă nu este rezolvată de către toți beneficiarii de investiții asigu­rarea la timp a documentației de execuție. Esta drept că in urma in­dicațiilor și hotărârilor conducerii superioare de partid și de stat, situa­ția predării proiectelor s-a îmbună­tățit, în ultimul timp, substanțial. Dar tot atît de adevărat este ca vo­lumul actual de lucrări și indicatorii economici la care el trebuie realizat nu îngăduie ca proiectele să fie pre­date în ziua cînd lucrările trebuie să înceapă. Și aici se contravine încă flagrant, într-o serie de cazuri, la legile în vigoare. Se fac concesii, se stabilesc protocoale la diverse nivele, se fixează termene derogatorii care, la rîndul lor, nu sunt respectate. Astfel, în anul 1972, când cel mai târziu la 1 Ianuarie trebuia predată toată documentația de execuție afe­rentă lucrărilor din acest an, la unii titulari de investiții evoluția canti­tății de PE-uri lipsă. In procente față de valoarea anuală de plan, a fost: Ministerul Industriei Metalur­gice, la 31 ianuarie — 30’/,, la 29 Pe marginea unei analize a realizării planului de punere in funcțiune februarie — 25%, la 31 martie — 15ö/0, la 30 aprilie — 13%, la 31 mai — ‘ 10»/«, la 30 iunie — 8%; Ministe­rul Industriei Chimice; respectiv 25%/0, 22%, 12%, 12%, 10%, 8% , Mi­nisterul Industriei Ușoare: respectiv 250/0, 15%, 9%, 5%, 2,5%, 2,5%, Ministe­rul Energiei Electrice: 25%, 20%, 15%/0, 13%/0, 10%, 8% , Ministerul Agricultu­rii, Industriei Alimentare și Apelor : 40%, 13%, 15%, 120/0, 10%, 6%. Desigur că aceste întîrzieri ale proiectelor au dus la emiterea de comenzi de mate­riale pe simpla bază a unor indici (și, desigur, nu au putut fi indicate corect sortimentele realmente rete­zate), la întîrzieri în organizarea șantierelor (proiectele neputînd fi studiate din timp) etc. Un alt aspect al modului în care se predă documentația de execuție, al calității nesatisfăcătoare a unor proiecte rezultă din frecventele schimbări de soluții care intervin pe parcursul realizării lucrărilor. Exem­ple de acest gen se pot da multe, cu toate că s-a stabilit, prin ordine ale M.C. Ind., că asemenea schimbări pot fi acceptate numai dacă sînt a­­probate de conducerea ministerului. In­ astfel de cazuri, este de dorit ca organele Băncii de investiții să in­tervină energic , deoarece modifi­cările aduc pagube economiei națio­nale prin întîrzierea lucrărilor, prin depășirea indicilor de consum etc. In cursul execuției lucrărilor apar și destule întîrzieri datorate unită­ților de construcții, instalații, montaj care nu urmăresc cu strictețe, cu deplină responsabilitate respectarea graficelor (sînt — nu puține — și cazuri cînd graficele nici nu sînt cunoscute, sau chiar nu există la șantiere!). Astfel de situații au apă­rut la lucrări cum sunt căminele de la Tîrgoviște, baza de producție a M.C. Ind. de la Popești-Leordeni, secția de plăci aglomerate din puz­derie de cînepă de la Sînnicolaul Ma­re ș.a. în final trebuie, totuși, să privim cu toată atenția cauza principală, determinantă, a nerealizării planului pe punere în funcțiune, și anume nelivrarea la timp a utilajelor și in­stalațiilor tehnologice. Constructorii și mai ales montorii și Instalato­rii — lucrează azi după prin­cipiul ca orice utilaj sosit și predat să in­tre la montaj in zilele imediat ur­mătoare, la acele lucrări la care termenul de punere în funcțiune es­te apropiat. Dar aceasta conduce la indicatori de productivitate, pentru utilajele de șantier și mai ales pen­tru muncitori, cu totul necorespun­zători. Este, In momentul de față, o si­tuație care pare paradoxală, și anu­me: pe total M.C. Ind. există aproa­pe 20 000 de tone de utilaje nemon­­tate, in schimb la 40% din capaci­tățile nepuse în funcțiune la termen, cauza întîrzierii rezidă în Reprimirea la timp a utilajelor tehnologice. Se pune întrebarea legitimă dacă nu cumva este vorba de o lipsă orga­nizatorică a beneficiarilor, in ceea ce privește contractarea și urmărirea livrării acestor utilaje. Altfel nu pot fi explicate numeroasele cazuri de aprovizionare cu totul neritmică, fă­ră nici un fel de respectare a pro­gramelor Concluzia analizei este aceea că trebuie să se ia măsuri din partea tutur­or factorilor ce contribuie la realizarea investițiilor, în vederea unei urmăriri eficiente a termenelor care trebuie realizate pe parcurs, pentru punerea în funcțiune a capa­cităților și obiectivelor la data pla­nificată: cele pentru deschiderea fi­nanțării, eliberarea amplasamentelor (din punct de vedere juridic și fi­zic), predarea la montaj, livrarea u­­tilajelor in mod eșalonat, intrarea în probe tehnologice. Nu trebuie însă neglijate — și aceste termene sunt printre cele mai importante — date­le de predare a studiilor tehnico­­economice aprobate și cele de preda­re a proiectelor de execuție. Aces­­tea trebuie să preceadă anul de plan — și anume, conform hotărîrilor în vigoare, pînă la 30 iunie a.c. trebuie anul precis, trebuiau­ predate STE- urile pentru toate lucrările care în­cep tn 1073 și PE-urile pentru toate lucrările noi de realizat în 1973. Iar pînă la 30 septembrie — cele m­efstru lucrările în continuare. Este necesar ca aceste termene să fie urmărite în spiritul unei strîn­­se­­ colaborări între factorii care tre­buie să predea și cei care trebuie să preia. Aceasta, în sensul că nu este eficientă o „urmărire“ pentru a-l.­ prinde pe celălalt în defect, ci pen­tru a ușura îndeplinirea obligațiilor reciproce, pentru a preveni nereali­­zările, formarea de stocuri de utila­­je, nepredarea fronturilor de lucru la subantreprenori. Sunt lucruri logice și cunoscute. De ce, atunci, nu se procedează tot­deauna as* 7 Ce să acuzăm­­ soluția de proiect complicată, sau incompetența profesională a executantului? La construcția Fabricii de ar­ticole electrocasnice de la Curtea de Argeș, lucrările —­ preluate în a­­cord global — au evoluat foarte repede, așa încit într-o vreme, T.C.I.­Pitești aprecia că noua inves­tiție va putea fi gata cu multe luni înainte de termen. Aparent, aici treburile mergeau prea bine ca să mai rețină, cit de­cit, atenția trus­tului sau a conducerii șantierului nr. 4... Apreciem eforturile constructori­lor de a lucra repede, de a asigura punerea în funcțiune în devans a noilor obiective și capacități de pro­ducție. Dar practica arată că stră­duințele lor pot fi anulate, atunci cînd și acolo unde se ad­uiază su­perficialitatea, lipsa simțului de răs­pundere profesională, incompetența tehnică. Toate aceste trăsături ale unei activități condamnabile și-au găsit loc pe șantierul fabricii „Elec­­tro-Argeș“.­­ Prin însăși concepția de realizare structurii de rezistență, grupul tehnico-social al fabricii — cu par­ter și două etaje — trebuia să re­țină atenția. Pînă acum, la noi în țară s-au realizat puține clădiri etajate cu scheletul din elemente prefabricate din beton armat — so­luție eficientă, dar de mare exi­gență tehnică. Se vede însă că șeful sotului, Vasile Părlătescu, a scăpat din vedere acest „amănunt“, iar la eșaloanele superioare s-a pierdut din vedere necesitatea unei asistențe tehnice calificate. Și cînd clădirea era pe punctul de a fi închisă, pen­­tru finisare, iată că se depistează grave deficiențe de execuție. Unde ? Tocmai la structura de rezistență. Cele mai multe sînt generate de nepermisa neglijență cu care au fost preturnate pe șantier elementele scheletului — stîlpii și grinzile. De aici, piese cu mari abateri dimen­sionale, ceea ce a făcut ca pe a­­locuri, zonele de sprijin ale grin­zilor să fie înjumătățite ; piese ce prezintă zdrobiri sau rupturi în punctele de sprijin ; stîlpi cu fisuri sau cu betonul segregat la console, cu armătura dezvelită și corodată , abateri de la cotă la plantarea stu­pilor, care în unele zone au con­dus la lipsa de orizontalitate a plan­­șeelor. Pe scurt, o mostră de incom­petență tehnică. Cum s-a ajuns într-o asemenea si­tuație care, nedepistată în­­ ultimul moment, putea avea consecințe gra­ve ? Maistrul Ion Sacotă, care răs­punde (! ?) de execuția acestei clă­diri, ridică acum din umeri. Ca și dulgherul Ion Marinoiu și fierar­­betonistul Nicolae Dicu, ale căror formații au luat parte ]n preturna­­rea elementelor prefabricate, ca și sudorul Nae Ștefan, a cărui echipă a luat parte la montarea acestora. .Suntem­ dispuși să-i credem pe ing. Gheorghe Năstase, șeful șantierului nr. 4 și pe Vasile Părlătescu, șe­ful satului, că forma geometrică a stîlpilor proiectați de I.P.A. este grea­oaie, că aceștia prezintă, mustăți pe ambele fețe, că pentru o bună re­­zemare a grinzilor de la ultimul nivel consolele stîlpilor trebuiau să fie nu drepte, ci cu pantă. Dar toate acestea nu constituie circumstanțe atenuante pentru cei cărora li s-a încredințat execuția clădirii. Dim­potrivă, soluția tehnică dificilă din documentație trebuia privită cu și mai multă atenție, cu și mai mu­lt simț de răspundere. Nu putem crede că în cadrul șantierului nr. 4, care a realizat atîtea lucrări pretenți­oase pe platforma industrială Gu­yana din Pitești, nu se găseau meseriași și cadre tehnice capa­bile să facă față exigențelor de execuție ale acestei clădiri.­ Și apoi, cum de au putut fi nesoco­tite observațiile făcute la timpul potrivit de către serviciul c.t.c. din cadrul trustului ? După serioasele deficiențe de execuție semnalate cu cîteva luni în urmă pe șantierul Combinatu­lui de materiale de construcții de la Cîmpulung Muscel (care au re­clamat costisitoare lucrări de re­mediere), șantierul fabricii „Elec­tro-Argeș" oferă o­ nouă mostră de execuție neglijentă. Un motiv în plus pentru conducerea T.C.I.­Pi­­tești și comitetele sindicatelor de la subunitățile acestuia să lupte mai hotărît pentru a instaura pe șantierele trustului un climat de înaltă responsabilitate profesiona­lă, o severă disciplină tehnologică. Cine va câștiga întrecerea? cu macara-capră tip Roth. Personal, socotesc că este cea mai practică pentru clădiri cu 5 nivele. Macara­­lele-turn au o serie de avantaje, dar balansul mare al sarcinii impune ma­nevre mai lente, deci se pierde timp.­­ Fiindcă vorbim despre maca­rale, ce părere aveți — e bine cum se lucrează de regulă, cu o macara la o brigadă ? Unii specialiști sus­țin că formații mai mari, dotate cu mai multe macarale, ar putea da re­zultate mai bune. — Același lucru pot să vi­i con­firm­ți eu. Am lucrat și la Pitești, și pe litoral blocuri din panouri mari și am experimentat diferite sisteme de organizare. Cred că cea mai bună formulă, acolo unde se execută a­­nual un număr mare de apartamente, ar fi aceea a alcătuirii unor brigăzi din 50—60 de oameni (incluzînd în ele și deci, în acordul global și ma­caragiii), care să dispună de 4 ma­carale. în acest fel se poate organiza munca în flux continuu. Zi și noap­te trei macarale ar lucra din plin, iar, cu intermitențe, cea de-a patra s-ar afla în curs de montare la noul front. Oamenii ar avea și ei de lu­cru permanent. Bineînțeles, cu con­diția să primească la timp panouri­le... — Ați atins o problemă mai spi­noasă. Pe unele­­ șantiere, montorii ne-au spus că dacă au ritmic panouri în seturi complete, pot realiza chia mai mult de două apartamente și jumătate pe zi. — La construcțiile din panouri, pentru a se putea realiza în ritm constant la montaj este bine ca po­ligonul sau fabrica de prefabricate să se afle la 4—5 km de șantier. Pe baza unui grafic între poligon și șan­tier, respectat cu strictețe, se poate asigura ca panourile să fie puse în operă direct din trailere. Noi am făcut o experiență în acest an cu furnizorul nostru, I.P.E.C., și am re­ușit să montăm un bloc de 40 de apartamente în 12 zile. Revin,­dem­ 3,3 apartamente pe zi. — Chiar dacă nu se înregistrează zilnic astfel de recorduri, Întrecerea pornită la chemarea brigăzii lui Gheorghe Șerpău, din București, a dus totuși — acolo unde a fost ex­tinsă — la ritmuri de montaj mai rapide decit înainte. Cu toate aces­tea, durata totală de execuție a blocurilor, pînă la darea in folosință este încă mare. — Necazul vine, In bună parte tot de la panouri. De multe ori ele au încă toleranțe mari atît la di­mensiuni, cît și la poziționarea ar­măturilor și pieselor metalice de le­gătură. Apoi, mai sunt încă multe de făcut pentru creșterea gradului lor de finisare din poligon sau fabrică De aici — rectificări pe șantier și o cantitate încă mare de finisaje, u­­medă, cu consum de manoperă. Pro­ductivitatea este astfel mai redusă, prețul de cost crește. Și așa se face că timpul pe care-l cîștigăm la mon­taj, adesea îl pierdem la finisaj 1 . (Urmare din pag. l-a) ce nu va mai putea fi depășit. Dar oamenii și tehnologia s-au perfecțio­nat... — Știu că în urmă cu vreo șase ani aț­ scris o carte despre experien­ța brigăzilor de montori de panouri mari. Să facem, dacă vreți, compa­rație cu acea etapă. - - Sunt multe de spus. Aș începe cu utilajul de montaj. Noi am lucrat PROTECȚIA MUNCII ACCENT PE INSTRUIRE Din inițiativa consiliului oamenilor muncii de la Trustul de construcții și montaje siderurgice — București, al Ministerului In­dustriei­­ Metalurgice, la întreprinderea de construcții și montaje metalurgice din Reșița a fost organizat, la sfîrșitul lunii mai, un schimb de experiență pe teme ale protecției muncii, la care au participat reprezentanți ai celorlalte întreprinderi ale trustului. Ca urmare a schimbului de experiență, a analizei efectuate și a concluziilor ce s-au desprins, la I.C.M.M. , Reșița s-a întărit și mai mult acțiunea de prevenire a accidentelor de muncă. Colec­tive anume formate, conduse de inginerii-șefi coordonatori ai în­treprinderii, controlează periodic punctele de lucru, stabilesc măsuri operative de remediere a deficiențelor constatate și propun sanc­țiuni în contra celor vinovați. In sprijinul acestei activități se editează, în continuare, o foaie volantă care, difuzată la toate punctele de lucru, face larg cunoscute abaterile de la normele de tehnica securității muncii, măsurile luate. Concomitent, se urmă­rește cu grijă sporită modul în care se desfășoară instruirea noilor angajați, ca și instruirea periodică a celorlalți salariați (săptămînal, câte un instructaj de 30 de minute), cu participarea activă a facto­rilor de răspundere de la șantiere și din conducerea întreprinderii, fiind antrenați în această acțiune și inspectorii obștești din grupele sindicale. Pînă nu de mult insuficient îndrumată și valorificată, activitatea inspectorilor obștești constituie­ acum un prețios sprijin in asigurarea unor condiții de muncă lipsite de pericolul acciden­tării. Deosebit de eficiente se dovedesc a fi, de asemenea, instruc­tajele făcute la locul de muncă, însoțite de demonstrații practice asupra modului cum se efectuează unele operații tehnologice în strictă conformitate cu normele de protecția muncii. Pentru eliminarea pericolelor de accidentare, va trebui să insistăm și pe mai departe asupra creșterii nivelului cunoștințelor profesionale. Experiența dovedește că lipsa unor temeinice cunoș­tințe tehnice favorizează indisciplina, superficialitatea — surse frec­vente ale accidentelor de muncă. Asemenea manifestări vor­­ fi combătute sistematic și energic, cu atît mai mult cu cît în diferite ocazii s-a constatat că atît accidentații, cît și cei care au contribuit intr-un fel s­au în altul la producerea accidentelor cunosc­­ perfect prevederile de tehnica securității muncii, dar nu le respectă. Teodor ALECUȘANU șeful compartimentului de protecția muncii din R.A.Mid.-Reșița p m PUTEM DEVANSA PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE. AJUTAȚI-NE, LIVRÎND LA TIMP UTILAJELE! Țara întreagă întimpină Conferința Națională a partidului cu realizări Însemnate in producție, cu angajamente privind îndeplini­rea sarcinilor din cincinal în patru ani și jumătate. Colectivele șantierelor Trustului de construcții industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și ale subantreprizelor în frunte cu comuniștii, au obținut rezultate mulțumitoare în anul 1971 și în prima jumătate a lui 1972, predînd economiei naționale, cu mult înaintea termenelor planificate, numeroase capacități de producție, obținînd însemnate beneficii peste plan. In semestrul ce s-a încheiat au fost realizate și chiar depășite toate obiectivele stabilite, pentru această etapă, în angajamentele cu care unitățile trustului participă la întrecerea cu constructorii de pe platforma industrială Tîrgoviște. Totodată, mergîndu-se pe firul căutărilor îndrăznețe, s-a ajuns la concluzia că în cadrul trustului există posibilități de noi realizări, de devansare a termenelor de punere în funcțiune a altor capaci­tăți de producție. Printre acestea, se află și fabrica de plăci aglomerate din lemn din cadrul Complexului de prelucrare a lemnului de la Comănești (jud. Bacău). Realizarea înainte de termenul planificat a acestui însemnat obiectiv va permite, la rîndul său, altor fabrici de prelucrare să dea produse peste plan. Printr-o muncă susținută, constructorii ce execută această fa­brică au realizat stadii fizice avansate, care permit, la această dată, executarea pe un front larg a lucrărilor de montaj. A început livra­rea în ritm susținut a utilajelor care se procură din import. De aceea, ne adresăm furnizorilor de utilaje din țară, comuniști­lor din aceste unități, tuturor colectivelor care concură la reali­zarea echipamentului tehnologic de la fabrica de PAL din Comă­­nești, cu rugămintea de a depune toate eforturile în vederea livrării lui la termenele din contract sau chiar înaintea acestor termene. Dragi tovarăși de la Grupul industrial pentru reparații și con­strucții de utilaje pentru industria lemnului — București al M.E.F.M.C., de la întreprinderile de reparații de utilaj mecanic din Vatra Bornei, Reghin și Sibiu, așteptăm sosirea pe șantierul de la Comănești a utilajelor contractate de beneficiar cu dumneavoastră, ca : transpor­toare, buncăre, distribuitoare, uscătoare, cicloane, dozatoare, extrac­­toare energetice — care, reprezintă 600­, din totalul utilajelor ce, se montează în fabrica de PAL. Adresăm același apel tovărășesc către organizațiile de partid și colectivele de muncă de la Uzina de pompe, Fabrica de ventilatoare, Fabrica de elemente pentru automatizare, „Electroaparataj", Uzina de mașini electrice — toate din București — uzina „Electroputere“ — Craiova, întreprinderea „Crasna" — Căței — furnizoare de diverse echipamente și aparataje. Ne exprimăm convingerea că vom primi din partea dumneavoastră tot sprijinul în vederea realizării angajamentului ce ni l-am luat în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei d­e a 25-a ani­versări a Republicii, de a racorda la circuitul economiei nationale, mai devreme decit prevede planul, fabrica de plăci aglomerate de la Comănești, ing. Nicu COVRIG secretarul comitetului de partid de la complexul de șantiere din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej »Ilii ISSIPIPs Hala, rata finisată, așteaptă utilajele ... Ne adresăm furnizorilor echipamentului tehnologic pentru fabrica de PAL de la Comănești: Șantierul — școala din Târgu-Mureș In urmă cu câteva luni a luat ființă la Tirgu Mureș primul șantier-școală, organizat de Trus­tul județean de construcții-mon­taj, la propunerea Grupului șco­lar profesional și tehnic de con­strucții din localitate. Prin crearea lui, pe de o parte se asigură realizarea­ unor lucrări prevăzute în planul trustului, iar pe de altă parte, li se oferă elevilor front de lucru adecvat pentru însușirea profesiei in care se pregătesc Cu toate că vacanța a început, pe șantierul-școală se muncește din plin. Maistrul Mihály Gyula, dirigintele clasei N­ C zidari ne-a spus: ,,Elevii școlii s-au angajat să lucreze in cinstea Conferinței Naționale a partidu­lui, încă două săptămîni după încheierea anului școlar. Aceasta este contribuția lor concretă la atmosfera de emulație colectivă care caracterizează întreaga noastră patrie in ajunul măre­țului eveniment“. Pe șantier sunt aproape două sute de tineri îmbrăcați în hai­ne de lucru, îndrumați direct, la fiecare fază de execuție, de către maiștrii-instructor Imre Demeter, Mihai Bucur, Dávid Bedö, Mihai Roșea, Dănilă Vul­tur, Petru Hatos și Ioan Máthé, viitorii constructori s-au dove­dit a fi mînuitori iscusiți ai canciucului și mistriei. Sub mîi­­nile lor harnice, în cîteva luni au crescut clădirile care, in toamnă, vor adăposti grupul școlar forestier, în prima etapă — opt săli de clasă, un inter­nat cu 300 de locuri, o sală de mese pentru circa 600 de elevi și spații destinate instruirii, practice. In anii următori, la acestea se vor mai adăuga dife­rite ateliere, o sală de sport semnificativ pentru importanța lucrării, încredințate viitorilor meseriași constructori, este fap­tul că investiția însumează peste nouă milioane de lei. Dacă ar exista un panou de o­­noare al evidențiaților, atunci în mod sigur i-am putea întilni acolo pe elevii-zidari Gheorghe Klein, Ștefan Anton, Ioan Nea­­goe, József Antal, Martin Her­mann, Ioan Bucin, Zoltán Já­nosi, Gheorghe Popa și încă pe mulți alții. (Ludovic CSATA, co­respondent). (Urmare din pag. l­ a) — Vă place să studiați ? — Mereu caut să-mi fac timp pentru citit. Aș vrea să-mi re­zerv zilnic un ceas-două pentru cărți tehnice; nu reușesc însă întotdeauna — și am senzația că îmi lipsește ceva, că n-am ter­minat tot ce aveam de făcut. — Am aflat, de la un dulgher, ceva care m-a mirat, îmi spunea că atunci cînd lucrează cu dv., nu obosește. Ați putea explica ce-a vrut să spună ? — Sincer să fiu, nu. — Poate-i vorba de vreun fel deosebit de a organiza munca ? — Nu știu. Eu știu că trebuie să fiu permanent pe șantier, îm­preună cu omenii mei, să le asi­gur tot timpul de lucru și ma­terialele necesare. Eu dau fiecă­rui om, exact ce și unde are de lucru — și mai ales cu ce. Chiar la blocul 14, la un moment dat era multă aglomerație; nici treaba nu mergea bine și, în plus, se crea pericol de acciden­te. Știți, unde-s înghesuială și dezordine se pot întîmpla și ne­norociri. Am stat seara in fața blocului, cu hîrtie și creion. Am stabilit tot ce era de făcut, în ce ordine — și a doua zi, am re­partizat altfel echipele pe posturi. A mers și mai repede, și mai bine. — Pentru un maistru, organi­zarea muncii este prima cerință. — Intr-adevăr, cea mai impor­tantă, cea care asigură succesul. Noi am lucrat și blocuri din pa­nouri mari. Unele le-am primit la finisaj cu trei luni mai tîrziu decit prevedea­m graficul. Ne-am organizat în așa fel, nicit fără să prelungim programul de lucru, să recîștigăm din timpul pierdut. Unele lucrări le-am predat la termen, iar cîteva chiar în de­vans (blocurile 1 și 3, școala cu opt săli de clasă). A­m construit peste plan o creșă și grădiniță, cu 340 de locuri. Mihály Rapolti este un comu­nist din tînăra generație, crescu­tă și educată în spiritul politi­cii partidului nostru, în anii so­cialismului. — îndeosebi după Conferința Națională a partidului, din 1967, CONSTRUCTOR AL URBEI NATALE cînd s a înființat județul Covas­­na s-a introdus la noi un ritm de construcție fără precedent. A­­cum, executăm anual cam o mie de apartamente : în 1972, de pil­dă, vom face 1036. Din ’67 pînă acum s-au calificat în meseria de constructor mai bine de o mie de tineri, la locul de mun­că, plus peste trei sute la școa­la profesională. Și știți că tot ne mai sînt necesari meseriași? — Am aflat că ați fost ales de­legat la Conferința Națională a partidului. Intr-un fel, îi veți re­prezenta pe constructorii din jude­țul Covasna la dezbaterile din marele for al comuniștilor. Vă gîndiți să luați cuvîntul ? — Dacă ar fi să iau cuvîntul, aș spune în fața tuturor ceea ce am exprimat și la adunarea în care am fost primit ca membru al Partidului Comunist Român: totala mea adeziune, deplina în­credere în politica P.C.R. Eu sunt de naționalitate maghiară. Pe șantierele întreprinderii noas­tre lucrăm împreună, români și maghiari, în spirit de deplină frăție și încredere, animați de a­­celeași idealuri. Pentru noi, po­litica partidului în problema na­țională are numerose forme d­e exprimare concretă. Dar, ca să mă refer la tema Conferinței, cu probleme din domeniul nostru de activitate, aș propune să se stabilească, pentru aplicarea Le­gii contractelor economice, răs­punderi mai ferme privind res­­pectarea de către întreprinderi­le furnizoare a obligațiilor asu­mate în ce privește termenele și, mai ales, sortimentele. Tot le­gat de asta, cred că pentru bu­na planificare a necesarului de materiale din anul următor ar trebui să avem din timp docu­mentațiile de proiect. De pildă, pentru anul 1973 încheiem con­tracte cu furnizorii, fără a avea încă documentațiile. De aici de­curg imobilizări, stocuri supra­­normative, lipsa unor materiale necesare ce n-au putut fi prevă­zute din timp. Gînduri și preocupări ale unui tînăr comunist, din marea arma­tă a constructorilor Românie­i socialiste:

Next