Constructorul, mai 1973 (Anul 25, nr. 18-21)
1973-05-05 / nr. 18
□□□ÜDODDDDODDOOnonODDQDDDöOnOOÜODa 0 DISTINCȚIE CARE ÎNDEAMNĂ LA NOI EFORTURI în zilele, premergătoare toi 1 Mai,’ colectivul Trustului de montaj utilaj chimic — București a trăit emoția unui mare eveniment. Secretarul general al partidului tovarășul Nicolae Ceaușascu, a în’ minat reprezentanților trustului înalta distincție ~ Ordinul Muncii clasa a II-a, pentru care au adus T.M.U.C.R. rezultatele pe locul I în ramura de OQM&vețfHste*totaj în întrecerea socialistă în anul 1972. Această distincție, situarea trustului în fruntea’ unităților Ministerului Construcțiilor Industriale au produs o mare satisfacția colectivelor de montori din cadrul T.M.U.C.R., determinînd totodată un puternic suflu nou, de avînt, pentru Îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor pe 1973, în ce privește mul producției, respectarea și vol avansarea termenelor de punere dela funcțiune, îmbunătățirea indicatorilor economici.. Dovada acestui avînt nou se traduce în activitatea intensă ce se desfășoară pa toate platformele, spre a se lucra mai mult, mai eficient și de calitate mai bună. Pentru exemplificare, este suficient să trecem în revistă situația actuală de pe una din platformele fruntașe ale trustului — platform* de montaj de la Combinatul de îngrășăminte chimic« din Tîrgu Mureș, unde în acest an va avea loc punerea în funcțiune a unui nou tip de fabrică de amoniac din gaze naturale, bazată pe un principiu tehnologic ce face posibilă realizarea unor indici economici superiori ai producției. Volumul fizic de montaj se caracterizează prin circa 6 000 tone de utilaje tehnologice, 1 300 tone de conducte și 2 000 tone de construcții metalice. Utilajele sunt datonate unitare mult superioare celor întâlnite pină in prezent în țară. Astfel, coloana de sinteză are 273 de tone (fără echipamentul interior) și a fost adusă, din import,dintr-o coloanele de sorber au fiecare bucatat; cîte 110 tone, absorberul — 210 tone și 57 m înălțime ș.a. Pentru asigurarea montajului acestor utilaje mari s-a utilizat aici, pentru prima dată în țară, o macara de capacitate foarte mare — tip W 4100, de 300 tone la cîrlig. în present este în pregătire folosirea unei perechi de stîlpi de montaj de 230 tone, care au intrat de curând în dotația trustului, în privința conductelor, o secțiune« intensivă de prefabric«« * lor în totalitate, în două ateliere dotate special, a permis scurtarea la jumătate a duratei de montaj. Prefabricarea celor circa 3100 de scheme s-a realizat iarna, în condiții de uzină, cu verificarea calității atît prin radiații cit și magnoflux, cu detensionarea sudurilor și vopsirea lor în grund. Sarcina nefaste, “«și foarte grea (datorită calității oțeii sau« isim«*»«# <te tuburi atst font« a minei „Petresnatz din Botești, pa care o executa Trustei de construcții industriale din localiate, lucrări)« da construcțiimontaj se apropie de sfirșit. In fiala monobloc se montează ultime« utilaje și se completează pardoselile ; se exe««tă lucrări de finisaj la depozitul de ședere și gospodăria de apă recirculatâ , se toarnă planșeu la cota finală de is anexa socială. lucit ori în majoritate slab aliate și greu sudabile), s-a realizat în condiții excelente. Pregătirea lucrării a avut loc în cadrul secției de proiectare a trustului, iar lucrările de debitare și sudare s-au realizat intr-un procent ridicat prin metoda automată {tăiere la mașini electrice cu program, sudare sub flux și în gaz inert etc.}, la nivelul tehnicii mondiale. Construcțiile metalice realizate larcine și atelier« «xmstructoara au fost preasamblate la sol in subansamble mari, care au fost montate cu macarale de capacități corespunzătoare, în prezent se lucrează la ultimele faze de montaj. Colectivul șantierului este hotărît să realizeze la termen și în cele mai bune condiții programul de parsere în funcțiune a instalației. La 30 iunie vor începe probele tehnologice, urmând ca avansul de două luni, obținut până acum, să se mărească — astfel ca în final, investiție să fie predată cu trei luni înainte de termenul stabilit, i |n fotografie! aspect de lamontarea platformei cubirouriler — lucrare pe etare o execută mentorii I de la T.M.U.C-București, (Foto îi Nicotec MEDIANU) Atelier de prefabricarea conductelor după scheme izometrice pe platforma de 1* Tirgu Mureș Gazetă editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetul •“ ■’ ■ *■ Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții . Anul XXV H î< % $R I $ f I ț' ÉS PAI M ■ ț Mv I A ♦v ^ R • dacție și adminivbația : București 62, str. Giddipa cu cai nr. 7, tistorul 6, telefon 15.19,2—15.10.92 simhafâ T.IA — București , în trimestrul I, cea mai mare depășire a productivității planificate a muncii dintre unitățile Ministerului Construcțiilor Industriale SUMA EFORTURILOR COLECTIVE Evidențiale pe ramură în întrecere» ttomiiââi stă pe anul 1873, colectivei Tmaterul de metal&ție și autoasătinări - București CtosM. trust de instalații pentru industria chimică a pașii la «cest an, decisiv pentru toa^liipiraa et non&lufed festeste estenÄ»# © 9 hotări tre ® tiupă ăe. a-și cossilicAiâa și charvoSta mocm&m. Rtot-Stai ort dulgherul Vasile Ghimuță, unul din veteranii instalatioi de hidrocentrala, în punctul pe care constructorii îl danustie»« „pila conxuna“ — punctul de separația dintre barajul devenor și clădirea «entrte». .îmi impărtașește din ultimele sasdizari ala constructorilor. In zona april!« au turnat peste 13 000 soc de beton; multe din puncte au ajuns deja la cota finală— cadrele de rezistență ale clădirii centralei, pilele 1 și 2 ale barajului dever«sor; priza pentru ambele turbine a fost predată la montaj, iar podul rulant de 3(H) tf. așteaptă ca în cîteva zile să se poată deplasa pe căile de tulare, la canalul de fugă, brigada lui „Zile fierbinți" șantierul hidrocesitr ales de la Rimnicu ViUea Ion Bănică a terminat detonarea pereului de pe malul sting; umpluturile la racordul digului de pe malul stâng cu central« sunt realizate în proporție de peste Macaralele KBGS transportă beton, armături, prefabricate. Peste primele două deschideri ale barajului, puternicele grinzi de beton armat au început să materializeze podul pe care în prima etapă se va circula pentru nevoile șantierului, iar mai apoi va fi deviată circulația rutiera majoră dinspre Pitești spre Sibiu, cu ocolirea orașului Rîmnicu Vîlcea. O dată cu aceste lucrări, construcția a intrat — conform graficelor de execuție — într-un stadiu hotărîtor. Se așteaptă ca peste circa două luni constructorii să-și termine toate pregătirile pentru marele examen — devierea Oltului prin barajul U*u«b*o]. Harnicul colectiv de comtruetes hidroenergeticieni de pe Olt pregătește cu minuțiozitate acese eveniment. Veritabila „numărătoare inversă“ a început și se desfășoară conform calculelor... (ing. loan ȘAHINAN, voi’e»pandentî»50*«s • Bsákr siBströi «pocite, exise**^ i ® bk*toriäare ariîaifei de plan ée KS&Sföale un sseic« Quamm să hâr*a carBpetewîci arssenazatori«*■ ® Sé Sásé facotcf să dxmems sto tep&sl că psrijsng păta? aH *® 3iéaé a fapt ȘÂaîîă sm succese în afclaș M ®, «wo« «ünü buna repu%$& <& OSBSe se branșai TlA.B, în rȘssM spi&Är de $*0pu#este MieisJa ptSbl OM»scrueța0ot’ Indus- Male. Sinaeatsja căi mai vredna« de lussî te *#eea4i 84a bUnntua. toehesai sa «ps#su pssmwM trimestru, este degiù fctssa produetMeatii plaăiÂnte a sntsnsii cu 7,6% pe salari»* și cu 10,8*/« pe muncâtor mvefcfl sate Sssod eu peste 10% mal *aaa* cseri» în acaessși perioadă din sassa tosifiuta, în cosa dinSie îndeplinirii pianului la producția globală în propostie de 105,5%. în această perioadă, țluxaai prin creșterea productivității nwvcii trustul a realissat un spor de producția de peste 11 tíilioane de 1st, înregistrând o economia relativă de 466 de salariații. Plán d« seshMÜcsiis ni se pas», de asemenea, faptul că față de peisaul tsiraelian din 1972, cîști S în xoșdiu » «ssescut cu 3 procente, în timp u «ossesishuâ fondului de a fost redus cu 6,3 lei la 1860 de lei producție. Sufisese de resenarca băte din acest recepint de an scor o dată mai mult în evidență preocuparea stăruitoare a obiectivului trustului pentru perfectionarea activității în toate comportanentele, fermitatea Adrian CIMPEANU Continuare in pag. a 3-a Actualități de pe șantierele R. S. Cehoslovace NOUTĂȚI IN CONSTRUCȚIA LOCUINȚELOR DIN PANOURI MARI Articol special pentru "„Constructorul" de ins. Vladimir KOS, de la Centrul de informații în construcții din Praga la ora actuală, in R.S. Cetk»aîlvaca, se introduc noi sisteme constructive pentru locuințe- Până acum, 1) executarea locuințelor lui preioOr;oB e s-au folosit cu precădere sistemele cu pereți portanți transversali pentru deschideri de 3,tip m și 1 m, pereții exteriori fiind realizați mai ales din materiale locale. Soluția fiind totuși greoaie, s-a impus căutarea unor sistem a noi,i.odeme. Acestea soluționează complex problemele unei mai buna calitați construcției, atât ln ce privește elasaticitatea partiului, echiparea, plastica arhitecturală, cit și sub aspectul sporirii confortului. Obiectivele tehnicoeconomice principala de care au trebuit să țină seama autorii noilor sistem« au fost : — mărirea gradului de uzinare a locuințelor, astfel Huit să »8 economisească S50 de offt ore pe șantier și 200 de omore Jjt industria ta realizarea unui apartament de S,3 camere, cu suprafața locuibilă de 40.4 mp și suprafața utilă de 98.2 mp; — reducarea sau cel puțin menținerea costului pe apartament la nivelul prețurilor comparabile din anii tari—m»; — respectarea cerințelor de protecția muncii in privința tehnologiei de construcție și garantarea de cams proiectant a funcționalității obiectului, tn condițiile Îndeplinirii carințstoi de egitate a execuției gț de mtoteteș« a atedira — »bțbMN* %»«a căător psoas» 7Í* äs < ÖM oaptru o «IM**» au sí>-td d« stpaíísaiífaiue. întru planșea « ppopa» stări de trason armat cu «SiseitWetea da S« rajț, 300 cm, ut áh sau 4 la am, cu grotimea de 15 cm, sau cu «dsschiderea de 500 cm și grosimea <£& l0 am car« au o gifeutstă r*cfo*», datorită golurilor circulare. Pereții pilotajjți din beton armat, au grosimea IS era: tastierea wMSMică și lungimea vSriafdtS 0»ngns«* d* bată » n« om», aviad fisglobstsi to «k «les»trice. Pereții «stromori, od<h slut «pc*i portșaiii, au iabglin ®» ti 88 cm și pot *k aeopBî» sau două travel . In anatemui V Eta se folos«, sau apate pină la înăcțimea ferestrei. Pentru elementele tip sandviș sau dintr-un singur strat se atinsese materiale termoinolante : beton poros.».caratii, j^rurâ, beton din asură, potisUrea, înatamiale fibroase organs«.. Toat« elementul« su Continuare in pag. a 4 a Lipsiiriiîhr, «secute» După noul sistem PS-ei, Vtti. la Plisn, !tt Cehie d* / X * Planul pe 4 luni al M.C Ind., realizat in proporție de 102,4 °* În perioada iamuarie-aprilie, pe pnsamblul unităților de execuție al Ministerului Construcțiilor industriale s-au realizat 32,1% din planul producției de construcții-montaj pe 1873. Această cifră medie a fost depășită de trusturile de construcții industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (38,8%), Cluj (35,5%), București (35,4%), Constanța (34,8%), Pitești (32,96%), precum și de Trustul de montaje pentru industria Chimica-București (33,3%). Trustul de instalații și automatizari-București (32,7%), Trustul de instalații și montaje-Iașii (32,2%). Volumul producției de construcții-montaj executate de M.C.mnd. reprezintă 102,4% fața de pianul pe primele 4 luni și este cu 379 milioane de lei mai mare decât cel realizat în perioada corespunzătoare din 1972. De la începutul anului au fost puse în funcțiune integral 80 de capacități și obiective, iar parțial — alte 19. La 13 dintre ele s-a obținut un avans față de termenele planificate. Printre capacitățile racordate la circuitul economiei naționale în cursul lunii aprilie se numără : 300 t/an coloranți cinarmici la „Colorom" — Codlea, 700 t/an mase plastice ln U.P.M.S. — Buzău, 1 î00 t/an mase plastice prelucrate cu termen in decembrie 1973) ln aceeași uzină, 18 000 t/an țevi pentru terase de mare ssdîn lime ln „Republica" — București {de asemenea, cu termen la finele anului), capacitatea integrală de 70 000 mc/an prefabricate din beton armat la noua fabrică de prefabricate din Iași, 10000O t/an celuloză și 40 000 t/an miezuri pentru carten ondulat la C.C.H. — Drobeta Turnu Severin, 12 000 t/an vată minerala brută la F.M.I. — Vaslui, 2200 t/androjdie furajeră la fabrica din Zărnești — precum și sectoare ale complexelor și fermelor zootehnice de la Arad, Zimnicele, Dragalina și Zimnicea. v*: % Pe șantierele de locuințe din Rimnicu Vîlcea și-au făcut apariția cofrajele metalice piane universale. in prezent, U.C.M.Vilcea aplică larg cele trei sisteme industrializate de execuție a structurilor clădirilor de locuit : aceste cofraje, glisarea și panourile mari prefabricate. Constructorii de locuințe din Galați au reluat Inițiativa „LA TREI ZILE — STRUCTURA UNUI NIVEL DE BLOC“ Lansată în anul trecut de catre maistrul Alexandru Stan, inițiativa „LA TrEI ZILE — STRUCTURA UNUI NIVEL DE BLOC“ a fost reluată recent, cu bune rezultate. Betoniștii, dulgherii, fierar-betoniștii de la șantierul nr. 2 ei Trestului de construcții-Galați au reușit să construiască, in fundițile unui asemenea ritm, peste 350 de apartamente. Acest rezultat a fost posibil și ca urmare a bunei organizări a procesului de producție. S-au evidențiat cu această ocazie, formațiile din sectoarele maiștrilor Iulian Otiăcan și Nicolae Barbu. Amintim cititorilor la la acest șantier se mai aplică trei inițiative : „La 26 da apar a»t««te — unui tencuit cu mortar economisit" (apărținind echipei de zidari condusă de comunistul Vasile Gumi), „La 11 apart««Seide — unui vopsit cu unpreskil economisit" (pornită de la echipa lui Mirbi Cessel) și „La 30 de apartamente — unui parchetat eu materiei economisit" (lansată de echipa lui Ion Vicol), iată, deci, un șantier ofeduativelor — una mai valoroasă decit alta. (Ion POSTELNICU, corespondent). ■ ■ ■ ■ ■ ■ «»sa ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]' Succesele continuă din acest an Cimentiștii bicăzeni, care pentru succesele înregistrate în întrecerea socialistă pe 1972 au primit înalta distincție — Ordinul Muncii clasa I-a, confirmă și în acest an vrednicia și priceperea lor: în primele patru luni, ei au depășit planul producției globale și marfă cu peste 2,2 și respectiv 1,7 milioane de lei, producând suplimentar 4100 tone de ciment. De asemenea, au realizat indicatorul productivității muncii în proporție de 101,9%. Și luna mai a început bine. In primele două zile s-au înregistrat depășiri de 200 tone de ciment, 50 tone de var, 500 mp de plăci din azbociment și 150 m de tuburi din azbociment. Haasa afi Riaa 2 K Iii IRESPONSABILA SENINĂTATE A RISIPITORULUI și ultimul tmp este tot mai frecvent și insistent abordată problema cheltuielilor neeconomicoase, care constitme, în unele unități ale ramurii noastre, un adevărat balast ce dereglează mecanismul creșterii efectenței economice. Frecvența cu care sunt întilnite in „explicațiile“ ce se dau pentru justificarea depășirii prețului de cost demonstrează existența părerii, vădit eronate, că aceste cheltuieli sunt aproape un fenonmi„ firesc. Chiar și in bilanțurile unor întreprinderi care-și realizează infintare «te juss «par« capitolul „cheltuieli neeconomicoase“. S-ar părea că 9# amm «iteeva nintfe de făcut, decit să ne resemnăm și să necesităm asemenea trări de lucrat, de /pierderi dublu față de «el planifiCES». Nu este rostul findurilor de față să dezbată cauzale acestui impas. Ne oprim doar la un singur aspect, care nu poate fi considerat minor. Să fie oare adevărat? Categoric, nu! Orice analiză descoperă fără mare dificultate c& asemenea cheltuieli, care ating uneori proporții neobișnuite de mari — adevărată risipă de mijloace materiale și bănești din avuția socială — departe de a reprezenta o fatalitate, sunt pe deplin evitabile. Și aceasta, dintr-un motiv simplu :aproape, întotdeauna ele sunt determinate de cauze subiective, de neajunsuri care țin de organizarea și conducerea activității, de neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau de îndeplinirea lor necorespunzătoare de către unii angajați. Nu de puține ori birocratismul, , indolența și nepăsarea, spiritul mărginit, funețianăresa constituie terenul fertil pe care „înfloresc" și proliferează fenomenele de risipă « banului public». Confruntat cu numeroase și importante dificultăți, unele inerent« etapei prin care trece, Combinatul pentru lianți și azbociment-Aleșd — unitate modernă, pantru a cărei construcții și dezvoltare s-au angajat mari eforturi financiare fie statului tv.,» inrsfistat «2 vs ajuns „A«i uitat să anunțăm !" — o emisiune care înseamnă, pentru C.L.A.AI«și, 75 de re penalizări la un vagon și sute de mii de lei pe an. De ce nu-s penalizați... uitucți în Explcația depășirii consumului normat la saci de ciment vădește o proastă organizare ! In optica directorului combinatului, cheltuielile neeconomicoase sunt inevitabile. Dar el însuși încarcă, prin acțiuni nelegale, aceste cheltuieli I anul trecut, unitatea a plătit stației C.F.R. Aleșd penalizări de 1 567 631 lei pentru anularea vagoanelor planificate cu scopul transțpriului unor produse. ■ "Suma nu este, intr-adevăr, mare dacă o comparăm cu multele milioane de lei din contul de pierderi al combinatului. Adevărul este că s-au înregistrat multe alte cheltuieli neeconomicoase, a căror nocivitate apare la adevăratele ei dimesnsiuni dacă ne gîndim că banii irosiți reprezintă echivalentul eforturilor productive a zeci și sute de muncitori. Dar să intrăm puțin în miezul lucrurilor. Analiza dezvăluie că peste 8700 din aceste penalizări s-au plătit pentru renunțări la vagoane, fără avizarea prealabilă a stației C.F.R. Cu alte cuvinte, vagoanele planificate și comandate au fost rezervate de către organele căilor ferate care nu le-au dirijat spre alți beneficiari, printru a putea satisface cerințele combinatului, au fost trese la rampa de încărcare a acestuia, la termenele stabilite, dar nu au fost încărcate cu produse! Iată din ce cauză pentru renunțarea la vagoanele planificate, fără avizare prealabilă, este stabilită o penalizare de U? lei tonă, în timp ce pentru renunțarea avizată, penalizarea este de numi și jumătate din această sumă. Desigur că în activitatea unei întreprinderi economice, mai ales de amploarea, complexitatea și cu condițiile specifice ale combinatului în cauză, pot interveni situații, imprevizibile, fortuite, care să împiedice folosirea unei' vagoane comvanda'e. C. FIM £ A‘