Constructorul, mai 1973 (Anul 25, nr. 18-21)

1973-05-05 / nr. 18

□□□ÜDODDDDODDOOnonODDQDDDöOnOOÜODa 0 DISTINCȚIE CARE ÎNDEAMNĂ LA NOI EFORTURI în zilele, premergătoare toi 1 Mai,’ colectivul Trustului de montaj uti­laj chimic — București a trăit e­­moția unui mare eveniment. Se­­cretarul general al partidului to­varășul Nicolae Ceaușascu, a în­’ minat reprezentanților trustului înalta distincție ~ Ordinul Muncii clasa a II-a, pentru care au adus T.M.U.C.R. rezultatele pe locul­­ I în ramura de OQM&vețfHs­te*to­taj în întrecerea socialistă în anul 1972. Această distincție, situarea trus­tului în fruntea’ unităților Minis­terului Construcțiilor Industriale au produs o mare satisfacția colec­tivelor de montori din cadrul T.M.U.C.R., d­eterminînd­­ totodată un puternic suflu nou, de avînt, pentru Îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamen­telor pe 1973, în ce privește mul producției, respectarea și vol a­vansarea termenelor de punere de­la funcțiune, îmbunătățirea indica­torilor economici.. Dovada acestui avînt nou se tra­duce în activitatea intensă ce se desfășoară pa toate platformele, spre a se lucra mai mult, mai efi­cient și de calitate mai bună. Pentru exemplificare, este sufi­cient să trecem în revistă situația actuală de pe una din platformele fruntașe ale trustului — platform* de montaj de la Combinatul de în­grășăminte chimic« din Tîrgu Mu­reș, unde în acest an va avea loc punerea în funcțiune a unui nou tip de fabrică de amoniac din gaze naturale, bazată pe un principiu tehnologic ce face posibilă reali­zarea unor indici economici supe­­riori ai producției. Volumul fizic de montaj se ca­racterizează prin circa 6 000 tone de utilaje tehnologice, 1 300 tone de conducte și 2 000 tone de cons­trucții metalice. Utilajele sunt da­tonate unitare mult superioare celor întâlnite pină in prezent în țară. Astfel, coloana de sinteză are 273 de tone (fără echipamentul interior) și a fost a­dusă, din import,dintr-o coloanele de sorber au fiecare bucatat; cîte 110 tone, absorber­ul — 210 tone și 57 m înălțime ș.a. Pentru asigurarea montajului a­­cestor utilaje mari s-a utilizat aici, pentru prima dată în țară, o ma­cara de capacitate foarte mare — tip W 4100, de 300 tone la cîrlig. în present este în pregătire folo­sirea unei perechi de stîlpi de mon­taj de 230 tone, care au intrat de curând în dotația trustului, în privința conductelor, o secțiun­e« intensivă de prefabric«« * lor în totalitate, în două ateliere do­tate special, a permis scurtarea la jumătate a duratei de montaj. Pre­­fabricarea celor circa 3100 de sche­me s-a realizat iarna, în condiții de uzină, cu verificarea calității atît prin radiații cit și magnoflux, cu detensionarea sudurilor și vopsirea lor în grund. Sarcina nefaste, “«și foarte grea (datorită calității oțe­ii sau« isim«*»«# <te tuburi atst font« a minei „Petresnatz din Botești, pa care o executa­ Trus­tei de construcții industriale din localiate, lucrări)« da construcții­­m­ontaj se apropie de sfirșit. In fiala monobloc se montează ulti­me­« utilaje și se completează pardoselile ; se exe««tă lucrări de finisaj la depozitul de șed­ere și gospodăria de apă recirculatâ , se toarnă planșeu­ la cota finală de is anexa socială. lucit or­i în majoritate slab aliate și greu sudabile), s-a realizat în condiții excelente. Pregătirea lucrării a avut loc în cadrul secției de proiectare a trus­tului, iar lucrările de debitare și sudare s-au realizat intr-un pro­cent ridicat prin metoda automată {tăiere la mașini electrice cu pro­gram, sudare sub flux­­ și în gaz inert etc.}, la nivelul tehnicii mon­diale. Construcțiile metalice realizate la­­rci­ne și atelier« «xmstructoara au fost preasamblate la sol in sub­­ansamble mari, care au fost mon­tate cu macarale de capacități co­respunzătoare, în prezent se lucrează la ultimele faze de montaj. Colectivul șantie­rului este hotărît să realizeze la termen și în cele mai bune condiții programul de parsere în funcțiune a instalației. La 30 iunie vor începe probele tehnologice, urmând ca avansul de două luni, obținut până acum, să se mărească — astfel ca în final, investiție să fie predată cu trei­­ luni înainte de termenul stabilit, i |n fotografie! aspect de lamon­­­­tarea platformei cubirouriler — lu­­­­crare pe etare o execută mentorii I de la T.M.U.C-București, (Foto î­i Nicotec MEDIANU) Atelier de prefabricare­a conducte­lor după scheme izometrice pe plat­forma de 1* Tirgu Mureș Gazetă editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetul •“ ■’ ■­­ *■ Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții . Anul XXV­­ H î< % $R I $ f­ I ț' ÉS PAI M ■ ț M­v I A ♦v ^ R • d­a­c­ț­i­e și adminivbația : București 62, str. Giddipa cu cai nr. 7, tistorul 6, telefon 15.19,2­­—15.10.92 simhafâ T.IA — București , în trimestrul I, cea mai mare depășire a productivității planificate a muncii dintre unitățile Ministerului Construcțiilor Industriale SUMA EFORTURILOR COLECTIVE Evidențiale pe ramură în întrece­re» ttomiiââi stă pe anul 1873, colecti­vei Tmaterul de m­etal&ție și auto­­asătinări - București CtosM. trust de instalații pentru industria chimică­ a pașii la «cest an, decisiv pentru toa^liipiraa et non&l­ufed festeste es­tenÄ»# © 9 hotări tre ® tiupă ăe. a-și cossilicAiâa și charvoSta mocm&m. Rtot-Stai ort dulgherul Vasile Gh­i­­muță, unul­ din veteranii instalat­­ioi de hidrocentrala, în punctul pe care constructorii îl danustie»« „pila conxuna“ — punctul de se­parația dintre barajul d­evenor și clădirea «entrte». .îmi impăr­tașește din ultimele sasdizari ala constructorilor. In zona april!« au turnat peste 13 000 soc de be­ton; multe din puncte au ajuns deja la cota finală­­— cadrele de rezistență ale clădirii centralei, pilele 1 și 2 ale barajului dever«­sor; priza pentru ambele turbine a fost predată la montaj, iar po­dul rulant de 3(H) tf. așteaptă ca în cîteva zile să se poată deplasa pe căile de tula­re, la canalul de fugă, brigada lui „Zile fierbinți" șantierul hidrocesitr ales de la Rimnicu ViUea Ion Bănică a terminat detona­rea pereului de pe malul sting; umpluturile la racordul digului de pe malul stâng cu central« sunt realizate în proporție de pes­te Macar­alele KBGS transportă beton, armături, prefabricate. Peste primele două deschideri ale barajului, puternicele grinzi de beton armat au început să ma­terializeze podul pe care în prima etapă se va circula pentru nevoile șantierului, iar mai apoi va fi deviată circulația rutiera majoră dinspre Pitești spre­ Sibiu, cu ocolirea orașului Rîmnicu Vîl­­cea. O dată cu aceste lucrări, con­strucția a intrat —­ conform gra­ficelor de execuție — într-un stadiu hotărî­tor. Se așteaptă ca peste circa două luni constructo­rii să-și termine toate pregătirile pentru marele examen — devie­rea Oltului prin barajul U*u«b*o]. Harnicul colectiv de comtruetes hidroenergeticieni de pe Olt pre­gătește cu minuțiozitate acese­ eveniment. Veritabila „numără­toare inversă“ a început și se desfășoară conform calculelor... (ing. loan ȘAHIN­AN, voi’e»pan­­dent­­î»50*«s • Bsákr siBströi «pocite, exi­se**^ i ® bk*toriäar­e ariîaifei­­ de plan ée KS&Sföale un sseic« Quamm să hâr­­*a carBpetewîci arssenazatori­­«*■ ® Sé Sásé facotcf să d­xmem­­s sto tep&sl că psrijsng păta? aH *® 3iéaé a fapt ȘÂaîîă sm succese în afclaș M ®, «wo« «ünü buna repu­­%$& <& OSBSe se branșai TlA.B, în rȘssM spi&Är de $*0pu#e­ste MieisJa ptSbl OM»scrueța0ot’ Indus- Male. Sinaeatsja căi mai vredna« de lussî te *#eea4i 84a bUnntua. toehe­­sai sa «ps#su pssmwM trimestru, este degiù fctssa produetMeatii pla­­ăiÂnte a sntsnsii cu 7,6% pe sala­ri»* și cu 10,8*/« pe muncâtor­­ m­­vefcfl sate Sssod eu peste 10% mal *aaa* cseri» în acaessși perioadă din sassa tosifiuta, în cosa din­Sie îndeplini­rii pianului la producția globală în propostie de 105,5%. în această pe­rioadă, țluxaai prin creșterea pro­­ductivității n­wvcii trustul a reali­ssat­ un spor de producția de peste 11 tíilioane de 1st, înregistrând o economia relativă de 466 de sala­riații. Plán d« seshMÜcsii­s ni se pas», de asemenea, faptul că față de peisaul tsiraelian din 1972, cîști­ S în xoșdiu » «ssescut cu 3 procente, în tim­­p u «ossesishuâ fondului de a fost redus cu 6,3 lei la 1860 de lei producție. Su­fisese de resenarca băte din acest recepint de an scor o dată mai mult în evidență preocuparea stă­ruitoare a obiectivului trustului pe­ntru perfectionarea activității în toate compor­tanentele, fermitatea Adrian CIMPEANU Continuare in pag. a 3-a Actualități de pe­ șantierele R. S. Cehoslovace NOUTĂȚI IN CONSTRUCȚIA LOCUINȚELOR DIN PANOURI MARI Articol special pentru "„Con­structorul" de ins. Vladimir KOS, de la Centrul de infor­mații în construcții din Praga la ora actuală, in R.S. Cetk»aîl­va­­ca, se introduc noi sisteme construc­tive pentru locuințe- Pâ­nă acum, 1) executarea locuințelor­­ lui preioOr;­­oB­­ e s-au folosit cu precădere sis­temele cu pereți portanți transver­sali pentru deschideri de 3,tip m și 1 m, pereții exteriori fiind realizați mai ales din materiale locale. Solu­ția fiind totuși greoaie, s-a impus căutarea unor sistem a noi,­i.­odeme. Acestea soluționează complex pro­­blemele unei mai buna calitați construcției, atât ln ce privește elas­a­ticitatea partiului, echiparea, plastica arhitecturală, cit și sub aspectul spo­ririi confortului. Obiectivele tehnico­­economice principala de care au tre­buit să țină seama autorii n­oilor sistem« au fost : — mărirea gradului de uzinare a locuințelor, astfel Huit să »8 econo­misească S50 de offt­ ore pe șantier și 200 de om­ore Jjt industria ta rea­lizarea unui apartament de S,3 ca­mere, cu suprafața locuibilă de 40.4 mp și suprafața utilă de 98.2 mp; — reducarea sau cel puțin menți­nerea costului pe apartament la ni­velul prețurilor comparabile din anii tari—m»; —­ respectarea cerințelor de pro­tecția muncii in privința tehnologiei de construcție și garantarea de ca­ms proiectant a funcționalității obiec­tului, tn condițiile Îndeplinirii carin­­țstoi de egitate a execuției gț de mtoteteș« a atedira­ — »bțbMN* %»«a căăto­r psoas»­ 7Í* äs < ÖM oaptru o «IM**» au sí>-td d« stpaíísaiífaiue. î­ntru planșea « ppopa» stări de trason armat cu «SiseitWetea da S« rajț, 300 cm, u­t áh sau 4 la am, cu grotimea de 15 cm, sau cu «dsschi­­derea de 500 cm și grosimea <£& l0 am­­­ car« au o gifeutstă r*cfo*», datorită golurilor circulare. Pereții pilotajjți­ din beton armat, au grosimea IS era: tastierea­­ wMSMică și lungimea vSriafd­tS 0»n­­gn­s«* d* bată » n« om», aviad fis­globstsi to «k «les»tr­ice. Pereții «strom­ori, od<h slut «p­c*i portșaiii, au iabglin ®» ti 88 cm și pot *k aeopBî» sau două travel . In anatemui V Eta se folos«,­­ sau­ apate pină la înăc­țimea ferestrei. Pentru elementele tip sandviș sau dintr-un singur strat se atinsese materiale termoinolante : beton poros.­­».caratii­, j^rurâ, beton din asură, potisUrea, înatamiale fi­broase organs«.. Toat« elementul« su Continuare in pag. a 4 a Lipsiiri­iîh­r, «secute» După noul sistem PS-ei, Vtti. la Plisn, !tt Cehie d* / X * Planul pe 4 luni al M.C Ind., realizat in proporție de 102,4 °* În perioada iamuarie-aprilie, pe pnsamblul unităților de execuție a­l Ministerului Construcțiilor industriale s-au realizat 32,1% din pla­nul producției de construcții-montaj pe 1873. Această cifră medie a fost depășită de trusturile de construcții industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (38,8%), Cluj (35,5%), București (35,4%), Constanța (34,8%), Pitești (32,96­%), precum și de Trustul de montaje pentru industria Chimica-București (33,3%). Trustul de instalații și au­­tomatizari-București (32,7%), Trustul de instalații și montaje-Iașii (32,2%). Volumul producției de construcții-montaj executate de M.C.mnd. re­prezintă 102,4% fața de pianul pe primele 4 luni și este cu 379 milioane de lei mai mare decât cel realizat în perioada corespunzătoare din 1972. De la începutul anului au fost puse în funcțiune integral 80 de ca­pacități și obiective, iar parțial — alte 19. La 13 dintre ele s-a obținut un avans față de termenele planificate. Printre capacitățile racor­date la circuitul economiei naționale în cursul lunii aprilie se numără : 300 t/an coloranți cinarm­ici la „Colorom" — Codlea, 700 t/an mase plastice ln U.P.M.S. — Buzău, 1 î00 t/an mase plastice prelu­crate­­ cu termen in decembrie 1973) ln aceeași uzină, 18 000 t/an țevi pentru terase de mare ssdîn lime ln „Republica" — Bucu­rești {de asemenea, cu termen la finele anului), capacitatea integrală de 70 000 mc/an prefabricate din beton armat la noua fabrică de prefabricate din Iași, 100­00O t/an celuloză și 40 000 t­/an miezuri pentru carten on­dulat la C.C.H. — Drobeta Turnu Severin, 12 000 t/an vată minerala brută la F.M.I. — Vaslui, 2200 t/an­drojdie furajeră la fabrica din Zăr­­nești — precum și sectoare ale complexelor și fermelor zootehnice­­ de la Arad, Zimnicele, Dragalina și Zimnicea. v*: % Pe șantierele de locuințe din Rimnicu Vîlcea și-au făcut apariția cofrajele metalice piane universale. in prezent, U.C.M.­Vilcea aplică larg cele trei sis­teme industrializate de execuție a structurilor clădirilor de locuit : aceste cofraje, glisarea și panourile mari prefabricate. Constructorii d­e locuințe din Galați au reluat Inițiativa „LA TREI ZILE — STRUCTURA UNUI NIVEL DE BLOC“ Lansată în anul trecut de catre maistrul Alexandru Stan, inițiativa „LA TrEI ZILE — STRUCTURA UNUI NIVEL DE BLOC“ a fost reluată re­cent, cu bune rezultate. Betoniștii, dulgherii, fierar-betoniștii de la șan­tierul nr. 2 ei Trestului de construcții-Galați au reușit să construiască, in fundiț­ile unui asemenea ritm, peste 350 de apartamente. Acest re­zultat a fost posibil și ca urmare a bunei organizări a procesului de producție. S-au evidențiat cu această ocazie, formațiile din sectoarele maiștrilor Iulian Otiăcan și Nicolae Barbu. Amintim cititorilor la la­ acest șantier se mai aplică trei inițiative : „La 26 da apar a»t««te — unui tencuit cu mortar economisit" (a­părți­­nind echipei de zidari condusă de comunistul Vasile Gumi), „La 11 a­­part««Seide — unui vopsit cu unpreskil economisit" (pornită de la echipa lui Mirbi Cessel) și „La 30 de apartamente — unui parchetat eu ma­teriei economisit" (lansată de echipa lui Ion Vicol), iată, deci, un șan­tier of­edu­ativelor — una mai valoroasă decit alta. (Ion POSTELNICU, corespondent). ■ ■ ■ ■ ■ ■ «»sa ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]' Succesele continuă d­­in acest an Cimentiștii bicăzeni, care pentru succesele înregistrate în întrecerea socialistă pe 1972 au primit înalta distincție — Ordinul Muncii clasa I-a, confirmă și în acest an vrednicia și priceperea lor: în primele patru luni, ei au depășit planul producției globale și marfă cu peste 2,2 și respectiv 1,7 milioane de lei, pro­ducând suplimentar 4100 tone de ci­ment. De asemenea, au realizat indi­catorul productivității muncii în proporție de 10­1,9%. Și luna mai a început bine. In primele două zile s-au înregistrat depășiri de 200 tone de ciment, 50 tone de var, 500 mp de plăci din azbociment și 150 m de tuburi din azbociment. Haasa afi Riaa 2 K I­ii IRESPONSABILA SENINĂTATE A RISIPITORULUI și ultim­ul tmp este tot ma­i frecvent și insistent abordată pro­blema cheltuielilor neeconomicoase,­­ care constitme, în unele unități ale ramurii noastre, un adevărat balast ce dereglează mecanismul creșterii efectenței economice. Frecvența cu care sunt întilnite in „explicațiile“ ce se dau pentru justificarea depășirii prețului de cost demonstrează exis­tența părerii, vădit eronate, că aceste cheltuieli sunt aproape un feno­­­nmi„ firesc. Chiar și in bilanțurile u­nor întreprinderi care-și realizează infintare «te juss «par« capitolul „cheltuieli neeconomicoase“. S-ar părea că 9# amm «iteeva nintfe de făcut, decit să ne resemnăm și să necesităm asemenea trări de lucrat,­ ­ de /pierderi dublu față de «el plani­­fiCES». Nu este rostul findurilor de față să de­zbată cauzale acestui impas. Ne oprim doar la un singur aspect, care nu poate fi considerat minor. Să fie oare adevărat? Categoric, nu! Oric­e analiză descoperă fără mare dificultate c& asemenea chel­tuieli, care ating uneori proporții neobișnuit­e de mari — adevărată ri­sipă de mijloace materiale și bă­nești din avuția socială — departe­­ de a reprezenta o fatalitate, sunt pe deplin evitabile. Și aceasta, din­­tr-un motiv simplu :aproape, întot­deauna ele sunt determinate de cau­ze subiective, de neajunsuri care țin de organizar­ea­ și conducerea ac­tivității, de neîndeplinirea atribuții­lor de serviciu sau de îndeplinirea lor necorespunzătoare de către unii angajați. Nu de puține ori birocra­tismul, , indolența și nepăsarea, spi­ritul mărginit, funețianăresa con­stituie terenul fertil pe care „înflo­resc" și proliferează fenomenele de risipă « banului public». Confruntat cu numeroase și im­portante dificultăți, unele inerent« etapei prin care trece, Combinatul pentru lianți și azbociment-Aleșd — unitate modernă, p­antru a cărei construcții și dezvoltare s-au an­gajat mari eforturi financiare fie statului tv.,» inrsfistat «2 vs ajuns „A«i uitat să anunțăm !" — o emisiune care înseamnă, pentru C.L.A.­AI«și, 75 de re­ penalizări la un vagon și sute de mii de lei pe an. De ce nu-s penalizați... ui­tucți î­n Explcația depășirii con­sumului normat la saci de ciment vădește o proastă organizare ! In optica directorului combinatului, cheltuielile neeconomicoase sunt inevitabile. Dar el însuși încarcă, prin acțiuni nelegale, aceste chel­tuieli I anul trecut, unitatea a plătit stației C.F.R. Aleșd penalizări de 1 567 631 lei pentru anularea vagoanelor pla­nificate cu scopul transțpriului unor produse. ■ "­­Suma nu este, intr-adevăr, mare dacă o comparăm cu multele mili­oane de lei din contul de pierderi al combinatului. Adevărul este că s-au înregistrat multe alte cheltuieli nee­conomicoase, a căror nocivitate apare la adevăratele ei dimesnsiuni dacă ne gîndim că banii irosiți re­prezintă echivalentul eforturilor productive a zeci și sute d­e munci­tori. Dar să intrăm puțin în miezul lucrurilor. Analiza dezvăluie că pes­te 870­0 din aceste penalizări s-au plătit pentru renunțări la vagoane, fără avizarea prealabilă a stației C.F.R. Cu alte cuvinte, vagoanele planificate și comandate au fost re­zervate de către organele căilor fe­rate care nu le-au dirijat spre alți beneficiari, printru­ a putea satisface cerințele combinatului, au fost trese la rampa de încărcare a acestuia, la termenele stabilite, d­ar nu au fost­­ încărcate cu produse! Iată din ce­­ cauză pentru renunțarea la vagoa­nele planificate, fără avizare prea­labilă, este stabilită o penalizare de U? lei tonă, în timp ce pentru renun­­țare­a avizată, penalizarea este de numi și jumătate din această sumă. Desigur că în activitatea unei în­treprinderi economice, mai ales de amploarea, complexitatea și cu con­dițiile specifice ale combin­atul­ui în cauză, pot interveni situații, imprevi­zibile, fortuite, care să împiedice folosirea unei­' vagoane comvanda'e. C. FIM £ A‘

Next