Constructorul, septembrie 1973 (Anul 25, nr. 35-39)

1973-09-15 / nr. 37

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIfl*VA GAZETĂ EDITATĂ DE MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE ȘI DE COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR 37 (1235) ■ mmm WmAmnl XXV TM simhálá B­mpiembrk tm ■ 4 pagini 25 bani­­ Redacția șl administrația > București 62, str. Gradina cu cai nt. 7, sectorul 6, telefon 15.19^1—15.10.92 Pentru predarea in termen a obiectivelor planificate .. ——1 mmmmmmmmammăMtmmammatmam&mmmmmmmmmummmmmamimmmmmm■—b— ,ac ....— —-. , , MUNCĂ ORGANIZATĂ §1 ENTUZIASTĂ PE ȘANTIERELE NOILOR INVESTIȚII O hală de 80000 mp integral prefabricată Florești, județul Prahova. La în­treprinderea de anvelope „Victoria“. Trustul de construcții industriale­ Ploiești execută importante lucrări de investiții pentru mărirea capaci­tății de producție. Obiectivul prin­cipal îl constituie o hală monobloc cu suprafața de 8 hectare — cea mai mare clădire industrială din țară, cu structura integral prefabricată. Tergiversările legate de contrac­tarea furniturii au determinat ata­carea cu întîrziere a lucrărilor ; la hală, ele au început­­ la 15 iulie — termenul de punere în funcțiune ră­­minind însă neschimbat : 30 iunie 1975. In această situație, beneficiarul, proiectantul (I.P.R.O.S.I.N.) și exe­cutantul au stabilit împreună o se­rie de măsuri care să permită re­cuperarea decalajului și să asigure respectarea termenului — iar vred­nicul colectiv de constructori de la șantierul nr. 1 face de pe acum tot ce-i stă în putință pentru a obține chiar un devans. Pînă in prezent, cu un efectiv ca atinge azi 280 de oa­meni (inclusiv cei de la stația betoane și de la rampă) și cu de productivitate lunară ce a urcat la 6 9—10 mii de lei pe salariat, s-au montat circa 200 de stîlpi din tota­lul de­ 450, aproape 50 din cele 267 de grinzi, peste 60 de pisoane — a­­dică, toate prefabricatele sosite din A venit toamna, cu noi și impor­tante sarcini pentru lucrătorii ogoa­relor. Pe primul plan se situează larga acțiune de recoltare. Vor în­cepe strînsul florii-soarelui, porum­bului și altor culturi, culesul viilor și livezilor. Sînt pregătite „cămă­rile" pentru adăposti­rea bogatelor roade d­in apelul făcut de tovarășul Nicolae Ceaușescu, la ședința Co­mitetului Executiv al C.C al P.C.R. din 2 august, pentru urgentarea strîngerii și adăpostirii fără pier­deri a produselor din cîmp și exe­cutarea în ritm susținut a tuturor lucrărilor agricole de sezon, se subliniază și necesitatea pregătirii din timp al capacităților de depozi­tare a recoltelor. Apelul se adresea­ză nu numai lucrătorilor ogoarelor, ci și constructorilor cărora le re­vine sarcina de a executa magazii, pătule, silozuri și spații destinate adăpostirii produselor agricole. Datorită lăudabilelor eforturi de­puse de către constructorii din ca­drul unor organizații de execuție ale consiliilor populare județene, ale Ministerului Construcțiilor Industri­ale și altele, numeroase obiective din această categorie au și fost predate, iar altele se află în stadii avansate. Sunt însă, din păcate, și șantiere unde activitatea nu­­ s-a desfășurat întocmai după graficele preconizate și care reclamă grab­nica sporire a eforturilor — prin concentrarea de forțe de muncă, prin îmbunătățirea aprovizionării cu materiale — pentru prezentarea în timp util la recepție. Poate că unele organizații de execuție, în planul cărora figurează investiții de mari proporții, privesc cu ușurință sarcina realizării unor lucrări cu valori relativ mici, desti­nate sectorului agricol. O asemenea mentalitate trebuie combătută cu tărie. Realizarea investiți­lor pentru industrie , în condițiile unei alimen­tări normale cu elemente de struc­tură, se realizează zilnic o travee, adică o valoare de circa un sfert de milion de lei. Cu sprijinul trustu­lui, șeful de șantier ing. Ion Nicu­­lari, inginerul-șef Nicolae Crăciun, șefii de lot ing. Ion Codreanu și ing. Nicolae Cador au pus la punct o organizare meticuloa­să, care a rezolvat, printre altele , reducerea la minimum a manipu­lărilor volumului mare de prefabri­cate (cu un racord de cale ferată ce intră in incinta șantierului pînă în apropierea halei) ; închiderea maga­ziei de produse finite (în care vor lucra la confecții fierar-betoniștii și dulgherii, pînă cînd beneficiarul va avea nevoie de acest spațiu pentru depozitarea utilajelor) ; creșterea ca­pacității de preparare a betoanelor, prin punerea in funcțiune a două stații de 35 mc/h ; repartizarea ju­dicioasă a celor 8 macarale (cărora li se vor adăuga, zilele acestea, încă două), pe tipuri și caracteristici, la descărcări-încărcări și la montaj. Se prevede ca pînă la 20 noiembrie să se închidă o mare parte din hală, astfel ca peste iarnă să se poată lu­cra în­­ interior la pardoseli, la fun­dații de utilaje. Colectivul șantierului este mobili­zat pentru realizarea unui ritm de depozitarea, conservarea, prelucra­rea în bune condiții a ogoarelor privește economia roadelor țării, privește direct nivelul de trai al în­tregului nostru popor ! Apropierea lunilor friguroase a­­duce pe lista priorităților și execu­tarea la termenele prevăzute a obi­ectivelor destinate dezvoltării secto­rului zootehnic. Este adevărat că pe numeroase șantiere agrozootehnice s-a lucrat și se lucrează cu înaltă responsabilitate profesională și ce­tățenească. După cum ni se semna­lează însă de la Banca pentru agri­cultură și industria alimentară, nu puține sînt nici cazurile cînd rea­lizarea unor asemenea obiective este tergiversată, adeseori în mod cu totul nejustificat. Iată, fabrica de nutrețuri combinate Baciu are ter­men de punere în funcțiune la 30 noiembrie, dar pînă la 31 august șantierul T.C.I.­Cluj nu realizase de­cit 52% din planul valoric. în ce privește stadiile fizice, corpul cen­tral se afla abia la cota +7 m (cota finală : 38 m), iar la clădirea co­masată nici nu începuseră lucrări!«. În primele 8 luni ale anului, șan­tierul F.N.C.-Birda al T.C.I.­Timișoara n-a realizat decît 55% din planul valoric, deși investiția trebuie pre­dată în acest an. La data controlu­lui băncii, ritmul de lucru se pre­zenta total necorespunzător; pen­tru montaje, T.I.M.­București n-avea decît... 5 oameni, iar „Energomon­­taj” niciunul, deși clădirea stației trase era gata pentru echipare, în­­tr-o situație asemănătoarea se aflau și lucrările de la F.N.C.-Banu Mărăcine, pe care o execută T.C.I.­­Craiova. Unele șantiere, deși au atins sta­dii avansate, nu înțeleg să depună eforturi pînă la capăt, așa încît obiectivele să poată fi introduse la întreaga capacitate în circuitul pro­ductiv. Ne­gricim k s­e batând de lucru înalt. Ni s-a vorbit, de pildă, despre realizările echipelor dulghe­rului Vasile Bîrlă (proaspăt decorat cu Ordinul Muncii) și lăcătușului A­­urică Oprea, care amindouă execu­tă, în afara lucrărilor de specialita­te, și montaje de prefabricate Oamenii cu care am stat de vorbă pe șantier și-au­ exprimat părerea că stadiile fizice ar evolua și mai re­pede, dacă s-ar pune la punct apro­vizionarea ritmică cu prefabricate. Graficul încheiat cu Centrala mate­rialelor de construcții din M.E.F.M.C. Don CONDREA Continuare in pag. a 3-a păsări de la Titu, complexul de creștere ți îngrășare a porcilor de la Zimnicea, îngroșătoria de tau­­rine de la Zimnicele (în execuția T.C.SA.-București), complexul de porci de la Ulmeni (jud. Ilfov), în­treprinderea avicole-Iași (în execu­ția T.C.M.A.I.A.), complexele de vaci de la Dumbrăveni și Mediaș și altele. De evoluția necorespunzătoare a lucrărilor pe unele șantiere agro­zootehnica nu se fac vinovați nu­mai constructorii. Sînt destule situa­ții cînd nu-și îndeplinesc obligațiile ce le revin nici beneficiarii, nici furnizorii de materiala sau echipa­mente de instalații. Interesele eco­nomiei naționale cer cu tărie con­jugarea strînsă a eforturilor tuturor factorilor ce concură la realizarea obiectivelor din agricultură, așa în­cît acestea să fie terminate la ter­menele prevăzute și în condiții de bună calitate . Teodor GRUIANU TOAMNA ADUCE PE LISTA PRIORITĂȚILOR OBIECTIVELE DESTINATE AGRICULTURII Aspecte de pe șantier. Folosirea structurilor industrializate de locurilor de muncă și un aspect ordonat. INIȚIATIVE IN ACȚIUNE întrecerea a cote montorilor de case mereu mai înalte Din județele țării ne vin mereu vești care atestă ca întrecerea mon­tărilor de case sub genericul „Zilnic, 2,5 apartamente montate cu o ma­cara", se extinde tot mai mult, fiind socotită de mentorii de case ca uns îndemn permanent pentru a munci mai mult și mai bine. Desigur, nu pretutindeni există condiții practice pentru a se atinge recordurile mentorilor de la I.C.P.B, care au lansat chemarea la întrecere. Esențial este însă entuziasmul cu care se muncește și faptul că se pun în va­loare toate posibilitățile locale pentru a se realiza ritmuri de montaj care se depășesc cu mult pe cele dinaintea pornirii întrecerii. Cote mereu mai înalte cunoaște întrecerea montorilor în aceste zile ca­ un răspuns la chemarea secretarului general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, de a se realiza integral planul de investiții pe 1973, de a se da toate obiectivele în funcțiune la termenele stabilite. Veștile sosite din diferite județe ale țării, și pe care le prezentăm mai jos, arată că la începutul lunii septembrie ritmul de lucru s-a intensi­ficat și mai mult, obținîndu-se adevărate recorduri iocate la montajul noilor locuințe din panouri mari, din brigada lui Fazekas Karol cu o media de 2,47 apartamente zilnic. În­ unele zile — joi 6 septembrie, brigada a montat 4,13 apartamente,­­ar..vineri, 7 septembrie, 3,20. Mon­­torii din brigada lui Gheorghe Ba­ciu au realizat o medie de 2,2 apar­tamente montate zilnic, ritmul cel mai înalt realizîndu-se vineri, 7 sep­tembrie cînd s-au montat 2,68 apar­tamente. Desigur însă că realizările puteau fi mai mari dacă ar fi suficiente treilere și tractoare pentru a se asi­gura un ritm constant în aprovizio­narea cu panouri. Un spor de producție de 45,5 milioane lei Chemarea secretarului general al partidului, de a se recupera res­tanțele și de a se obține devansări la lucrările de investiții, s-a bucurat de un larg ecou și în rîndul constructorilor din județul Bacău. O dovadă concludentă în acest sens o constituie și faptul că în luna august, co­lectivele de pe șantierele județului au înregistrat un spor de producție de­­ 18 milioane de lei. De la începutul anului și pînă în prezent, plusul valoric față de planul cumulat se­ ridică la 45,5 milioane de lei. (loan ARHIRE, corespondent) PLOIEȘTI Cele trei brigăzi de măritori — Gheorghe Podoranu, Gheorghe Ba­­ciu și Fazekas Karol — care lucrea­ză în noul ansamblu Pl­o­iești­ Vest, și-au organizat lucrul în două schimburi a cîte zece ore. Ritmul cel mai înalt l-au realizat montării 26 de obiective predate in avans Animați de chemarea adresată de secretarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, lucrătorii Trustului de construcții Cluj și-au mobilizat forțele, ia­rn vederea reali­zării în luna august și septembrie, a unui volum de investiții reprezen­tând cca. 20 la sută din valoarea de plan a anului 1973. Pînă în prezent au fost predate înainte de termen 28 de obiective din care 21 blocuri de locuințe cu 914 apartamente, înde­­plinindu-se planul valoric și predă­rile pe opt luni. Analizînd stadiul fizic al execuției investițiilor, s-a constatat că în ca­drul valorii rămase de executat pînă la finele anului mai există și obiec­tive care nu au ajuns la stadiul pre­văzut în „grafic“, unde atît construc­torii cit și beneficiarii trebuie să ac­ționeze ■ ♦ergic­, pentru realizarea la termen a lucrărilor conform contrac­telor. Deși constructorii au dat parțial în folosință „Dezvoltarea fabricii de bere“-Cluj, cu 8 zile înainte de ter­men (martie a.c.) și fac eforturi pen­tru predarea integrală la termenul prevăzut (30 septembrie a.c.) creînd condiții de montaj, beneficiarul nu a asigurat pe șantier utilajele pre­văzute în proiecte, conform obliga­ției contractuale. A fost periclitat și termenul de predare a căminului de nefamiliști (beneficiar Uzina Metalul Roșu-Cluj), datorită neasigurării­­ uti­lajelor pentru centrala termică, căror procurare este în sarcina be­a­neficiarului. Datorită nereglemen­­tării la timp a documentației de că­tre beneficiar (Uzina Tehnofrig) lu­crarea liceului industrial este rămasă în urmă, apreciindu-se că pînă la finele anului nu vor putea fi exe­cutate lucrări de cca. 1000 mii lei. O serie de probleme există și la alte lucrări din planul pe acest an ca și din cel pe anul viitor. Iată de ce la Trustul de construcții­ Cluj s-a întocmit un plan suplimentar de mă­suri pentru a se asigura condiții de lucru pe timp friguros și un front de lucru cit mai extins, corelînd sta­diul lucrărilor de construcții cu ace­lea de instalații. în acest­­ plan se prevede extinderea utilizării ia gli­sare a plaselor sudate în loc de ar­mătură clasică, metodă folosită cu succes la primul bloc glisat recent in cartierul Grigorescu, care pe lingă economia de metal, aduce și scur­tarea execuției numai în faza de ar­mare cu cca. 2—3 zile la fiecare bloc. Sunt prevăzute și alte măsuri ca : folosirea betonului cald la turnarea prefabricatelor, extinderea utilizării fîșiilor late la tavane și îmbunătăți­rea turnării fîșiilor ce completează spațiul, predarea blocurilor cu fațada terminală, extinderea acordului glo­bal, transportul materialelor din de­pozitele centrale, direct la punctele de lucru. Prin aplicarea acestor constructorii de la Trustul de măsuri con­­strucții­ Cluj și-au luat angajamentul să predea un avans, pînă la finele anului, încă 200 de apartamente și să creeze condiții pentru ca în anul 1974 să fie executate și predate îna­inte de termen 15 blocuri de locuințe la Cluj, Turda și Dej, însumînd peste 600 apartamente. (Gheorghe CAZA­NI­« corespondent) ȘEDINȚA BIROULUI EXECUTIV AL COMITETULUI UNIUNII SINDICATELOR DIN INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR in ziua de 14 septembrie a.c. a avut loc ședința Biroului executiv al Comitetului Uniunii sindicatelor din industria construcțiilor. Au fost prezentate și dezbătute referate in legătură cu : — participarea Comitetului Uniunii și a sindicatelor di­n industria con­strucțiilor la buna organizare și desfășurare a întrecerii socialiste ; rezultatele obținute în întrecere în perioada care a trecut de la începutul anului și mă­surile care trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea planului pe anul 1973; — contribuția Comitetului Uniunii și a sindicatelor din ramură la îm­bunătățirea condițiilor de muncă și de viață pe șantierele de construcții ; si­tuația accidentelor de muncă și măsurile care trebuie luate pentru înlătu­rarea neajunsurilor. In legătura cu aceste probleme au fost adoptate măsuri corespun­zătoare. Biroul executiv a dezbătut și aprobat : — planul acțiunilor care vor fi organizate de Biroul executiv în cursul lunii septembrie și al trimestrului IV 1973 ; — planul de măsuri politice și organizatorice pentru participarea Co­mitetului Uniunii la pregătirea și desfășurarea adunărilor și conferințelor de <­ăfi de seamă și alegeri sindicale. Au fost rezolvate, de asemenea, probleme ale activității curente, LA ÎNCEPUTUL UNU NOU AN DE INVĂȚĂMINT La 17 septembrie, instituțiile de învățămînt de toate gradele de pe cuprinsul țării își redeschid porțile Eveniment sărbătoresc, caracteristic fiecărui prag de toamnă, începerea noului an școlar este întîmpinată cu firească emoție de întregul personal didactic și de miile de elevi ai șco­lilor profesionale și tehnice aparți­­nînd Ministerului Construcțiilor In­dustriale și cu hotărîrea unanimă de a obține cele mai bune rezultate în activitatea instructiv-educativă ce se va desfășura pe parcursul unei noi etape de învățămînt. Pe linia sarcinilor stabilite de pro­gramul de pregătire a cadrelor, la elaborarea planului de școlarizare pe anul școlar 1973—1974 comparti­mentul de învățămînt din minister a urmărit asigurarea pregătirii unui număr sporit de muncitori calificați și alte­­ categorii de personal necesare trusturilor și întreprinderilor tute­lare, preocupîndu-se în mod deose­bit, în acest sens, de utilizarea la maximum a capacității materiale a rețelei școlare proprii. Comparativ cu anul școlar 1970— 1971, numărul elevilor unităților de învățămînt profesional, tehnic și liceal de specialitate aparținînd M.C. Ind. va marca în anul 1973—1974 o creștere de peste 30%, însumînd 12.200 elevi, față de un total de circa 9000 existenți în toamna anului 1970. O sporire sensibilă se înregistrează în formele de pregătire prin școala profesională și ucenicie 14 locul de muncă (peste 10.000 elevi față de 7.500 elevi in anul 1970—1971), fapt care va permite ca în anul 1974 pon­derea cadrelor de muncitori califi­cați prin școli, în totalul muncitorilor calificați, care vor completa efecti­i­vele existente în producție, să re­prezinte aproximativ 50%. In vederea realizării planului de școlarizare pentru anul I al anului școlar 1973—1974 (4.300 locuri la școa­la profesională și ucenicie la locul de muncă) în luna iulie a.c. s-a or­ganizat prima sesiune de concurs de admitere la cele 8 școli ale ministe­rului în care este prevăzută această formă de pregătire. S-a acordat o atenție deosebită, asigurării unor con­diții cit mai bune de desfășurare a concursului, concomitent cu­ larga popularizare a acestuia, prin editarea de prospecte, broșuri, pliante, luîn­­du-se măsuri pentru organizarea a 34 centre de concurs de admitere, răspîndite pe întregul teritoriu al țării.. Ca urmare a acțiunilor între­prinse de minister, de școli și a apor­tului adus de­ unele trusturi ca T.C.I. Brașov, T.C.I.-Cluj, T.C.I.-Gheorghe Gheorghiu-Dej, T.C.I.­Timișoara, T.C.I Craiova în direcția recrutării de can­didați, planul de școlarizare a fost realizat în proporție de peste 70% încă din prima sesiune de concurs, rezultat care marchează o ameliorare sensibilă a situației întîlnite în sesi­unile corespunzătoare ale anilor tre­cuți. Pentru ocuparea locurilor ră­mase libere, în prima decadă a lunii septembrie s-a organizat o a doua sesiune de concurs, ale cărei rezultate conduc la realizarea integrală a pla­nului propus, cu mici excepții în ceea ce privește unele meserii deficitare sub aspectul atractivității pe care o exercită asupra candidaților. La școala de maiștri însă, concursul de admitere desfășurat la începutul lunii septembrie nu a permis ocupa­rea tuturor locurilor planificate aceasta în bună măsură datorită fap­tului că unele trusturi ca T.C.I. — București, T.C.I. — Pitești, T.C.I. — Ti­mișoara, T.C.I. — Constanța ș.a. nu s-au preocupat îndeajuns de selecțio­narea candidaților celor mai îndrep­tățiți să fie recomandați pentru a ur­ma cursurile acestei școli și care să în­deplinească întocmai condițiile stabi­lite de minister. Consecința normală a acestei situații a fost nerealizarea planului și necesitatea organizării unei a doua sesiuni de concurs de admitere. Pregătirea teoretică și practică, în­ concordanță cu cerințele actuale ale activității de construcții-montaj, stat, în centrul atenției compartimen­a­­tului de învățămînt, încă din anul școlar trecut la o serie de meserii cu profil mecanic și electric din con­strucții s-a introdus experimental în planurile de învățămînt practica de vară a elevilor car­e să se desfășoare în unitățile de producție care au în­ fine NEGOMIREANU director adjunct în Ministerul Construcțiilor Industriale TIMIȘOARA Brigada lui Frank Martin com­pusă din 70 de montări — singura brigadă de montaj — dispune de 2 macarale tip Bocșa 100 tf și și-a organizat lucrul în trei schimburi: în prima săptămînă a lunii septembrie au fost montate aici 1274 de pa­nouri, ritmul cel mai înalt fiind în­registrat luni, 3­0 septembri,și cînd s-au montat 232 de panouri. S-au realizat în acest interval 67 de apar­tamente, ritmul de montaj mediu fi­ind de 3,8 apartamente zilnic. BACĂU Constantin Hodină cu cei 44 de montori ai săi, lucrează în prezent la montarea de apartamente tip confort , de cite două și trei ca­mere. Organizați în două schim­b. STANESCU Continuare in pap. a 3-a ^ - ■: “ A Își.-- arts­.c» Sporind ritmul de lucru, constructorii de la șantierul nr. 4 al U.C.M.-Alba Iulia au predat da curindi în orașul Cugir, noi blocuri de locuințe. Continuare in pag. a 4-a Planul anual îndeplinit cu 4 luni mai devreme Constructorii de la șantierul nr. 6-Suceava, care în cursul acestui an au dat în folosință mai multe obiective și capa­cități de producție înainte de tetapen, printre care amintim : secția de confecții-tricotaje de la Siret (30 de zile avans), dezvoltarea Întreprinderii de utilaje și piese de schimb Su­ceava (25 înregistrate de zile avans), au în aceste zile un nou succes. REALIZAREA PLANULUI ANUAL CU 4 LUNI ÎNAINTE DE TERMEN. Pregătirea din timp a pro­ducției, buna organizare a muncii la loturi și puncte de lucru, aprovizionarea corespun­zătoare cu materiale și extin­derea acordului global la nive­lul întregului șantier au creat posibilitate colectivului de aici să depășească sarcina de creș­tere a productivității muncii cu 11%. Merită subliniat și faptul că indicele mediu de realizare a normelor de 107%, fapt ce a contribuit la crește­rea substanțială a cîștigului mediu lunar al muncitorilor cu 52 de lei. La obiectivele aflate în cons­trucție (filatura tip bumbac de la Cîmpulung Moldovenesc și Gura Humorului, fabrica de bere și fabrica de carton ondu­lat din Suceava ș.a.) graficele de execuție sunt devansate cu 10—100 zile. Economisirea a 13 tone de oțel-beton și profile metalice, a 48 tone ciment și a 28 000 bu­căți cărămizi ca și a unor im­portante cantități de material, lemnos a creat largi posibilități de aplicare a inițiativei: „Să lucrăm o zi pe lună cu mate­riale economisite", (ing. Viorel CORODESCU, corespondent) R. P. POLONĂ Corespondență specială din Varșovia pentru „Constructorul” — Congresul al VI-lea al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, care a a­­vut loc în decembrie 1971, a hotărit ca fondurile de investiții pe anii 1971—197B să crescă cu 42 la sută față de cincinalul precedent, urmînd să absoarbă aproape a patra parte din venitul național planificat. Aceasta a fost o directivă deosebit de îndrăz­neață și dificilă. Hotărîrile celui de-al VI-lea Congres, care prevedeau grăbirea ritmului de dezvoltare eco­nomică și ridicarea nivelului de trai al populației, au stimulat clasa mun­citoare poloneză pentru realizarea cu entuziasm a sarcinilor de producție in toate ramurile economiei naționale, deci și in sectorul de construcții. Astăzi, după însumarea rezultatelor primei jumătăți a planului cincinal actual, ne dăm seama că s-au atins deja, in numeroase domenii, indicii stabiliți pentru ultimii ani ai acestui plan ; prin aceasta devine reală po­sibilitatea de a-l majora, precum și de a stabili la un nivel corttpula­tor sarcinile social-economice pe anii 1976—1380. Foarte caracteristic devine faptul că, dacă în cincinalele anterioare a­­păreau în perioade analoage oarecari perturbări în realizarea programului de investiții, acum nu numai că nu se mai produce un astfel de feno­men, ci dimpotrivă, investițiile sunt stimulate paralel și rațional. Acesta este, evident, un merit al tuturor ramurilor economiei naționale, dar nu primul rind un merit al construc­țiilor. De bună seamă, că pentru a con­strui rapid și ieftin fabrici și case moderne, activitatea de construcții trebuie să fie și ea modernă din toate punctele de vedere. Cu alte cuvinte, trebuie să fie modern cesul tehnologic de construcție pro­și Direcții de dezvolt­a construcțiile montaj, trebuie să fie moderne ma­terialele de construcții. Aceștia sunt factori hotărîtori atît în ce privește productivitatea superioară a muncii, cit și eficiența ei economică. în a­­cest sens notăm deja un progres i­­mens, intensificat în mod deosebit incepînd din anul 1971. Crește mai rapid nivelul de mecanizare a pro­ducției de construcții-montaj, se îm­bunătățesc organizarea acesteia și condițiile de muncă ale muncitorilor. Totuși, ne dăm bine seama că revo­luția tehnico-științifică nu ne per­mite să ne oprim la realizările de pînă acum. Ținînd seama de aceas­ta, colectivele care pregătesc în pre­zent planurile pentru anii 1974 și 1975, precum și pe perioada 1976— 1980 prevăd că ramura de construcții din Polonia — care valorifică ex­periența proprie, folosind și din ex­periența altor țări, precum și cola­borarea cu țările socialiste frățești — va dezvolta sistematic și consec­vent tehnologiile și structurile care necesită din ce în ce mai puține materiale (mai ales — mai puțin ci­ment), precum și acelea care să permită o ulterioară transformare a structurii și adaptarea obiectivelor de producție­, locuințelor etc. la exi­gențele funcționale noi, care se­ mo­difică. Concomitent se va ridica, de asemenea, standardul de dotare și de finisare a obiectivelor. Direcția de bază a activității in continuare va fi, de exemplu, în construcțiile de locuințe, tendința spre o mai accentuată tipizare a sis­temului constructiv. Acesta va trebui să se caracterizeze printr-o elastici­tate mare în proiectarea și folosirea locuințelor, prin montajul ușor al clădirilor din elemente cu un grad superior de finisare din fabrică, ca­­racterizîndu-se printr-o izolație ter­mică și acustică superioară, comple­tate cu instalații de încălzire și ven­tilație perfecționate (mai ales sub aspectul rezistenței la coroziune), se va dezvolta aplicarea tehnologiilor industrializate, dar în special a teh­nologiei panourilor mari, a cărei pondere va crește, în ansamblul pro­gramului construcției de locuințe, de la 60% in 1975 la 80% în 1980. Cea mai mare atenție centrată asupra sistemului va fi con­polonez original de construcție a locuințelor, cunoscut sub denumirea W-70 ~~ prescurtare care înseamnă „con­strucții din panouri mari ale dece­niului al șaptelea“. W-70 reprezintă un sistem de tipizare deschisă, ela­borat de remarcabili oameni de știin­ță, arhitecți și ingineri polonezi ; el permite producția uzinală de serie a elementelor prefabricate cu înalt grad de finisare (pe ambele părți), pre­gătite pentru montaj, prin unifica­rea setului de elemente modulare. Tadeusz JECZAUK redactor-șef adjunct al săptă­­mînalului „Fundamenty” Continuare in pag. a 4-a1

Next