Contemporanul, ianuarie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 1-26)

1971-01-22 / nr. 4

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! SAPTAMÂNAL - POLITIC - SOCIAL - CULTURAL r- —. \ -■ ppb.*.*"" 'li; I Imaginea din această pagină înfăţişează panorama nocturnă a noului COMBINAT PETROCHIMIC DIN PITEŞTI. Creat în anii cinci­nalului 1966—1970, el reprezintă o verigă a puternicei industrii ro­mâneşti dezvoltată în această perioadă, dezvoltare ilustrată in ci­frele de realizare a cincinalului. Printre ele : © Volumul de investiţii : 288 miliarde lei. Cu peste 8 miliarde lei peste prevederile iniţiale. O Participarea economiei la crearea venitului naţio­nal a crescut de la 49 la sută în 1965, la circa 60 la sută în 1970 — după date antecalculate. © Producţia industrială a crescut în ultimul cincinal într-un ritm mediu anual de 11,7 la sută (date pre­liminare). © Au fost construite şi date în exploatare circa 1500 capacităţi şi obiective industriale. © Producţia de energie electrică era, în 1965, de 17,215 miliarde kwh. In 1970, ea este de 35 miliar­de kwh. © în domeniul construcţiilor de maşini şi prelucrarea metalului procentele sunt exprimate în 100 pentru 1965 şi 200 pentru 1970. © Industria chimică : 100 în 1965 ; 260 în 1970. © Industria uşoară (în procente): de la 100 în 1965, la 172 în 1970. O Industria alimentară (în procente) : de la 100 în 1965 la 150 în 1970. /X­M PUTEA spu-1 v ne că de cîteva zile întreaga noastră presă şi-a schimbat înfăţişarea şi chiar structu­ra : pagini întregi, cu hărţi economi­ce, cu grafice, cu­ fotografii panorami­ce, cu date, cu cifre comparative sînt consacrate cincinalului încheiat "oda­tă cu sfîrşitul anului 1970. Ceea ce­­a­­daugă Radio şi Televiziunea nu face decit să amplifice impresia în con­ştiinţa tuturor Şi, totuşi, nu e nimic festiv, cu atît mai puţin festivist, în această poliva­lentă modalitate jurnalistică. Dimpotrivă ! Tocmai acest efort profesional de a reflecta sintetic, pe ansamblul în­tregii ţări sau pe arii mai restrînse, pe judeţe, pe compartimente (precum energia electrică, industria chimică sau metalurgică), pe ramuri de pro­ducţie, exprimînd în procente ascen­denţa continuă a economiei româ­neşti în aceşti din urmă 5 ani , apare cititorului, drept cea mai­ riguroasă demonstraţie a unui vast fenomen. Trăim astfel un viu, complex proces de confruntare cu o multilaterală realitate, presa oferindu-ne parcă o infinită succesiune de oglinzi paralele. In ele, fiecare cetăţean îşi reflectă propria-i activitate, la seara mereu va­riată, diferenţiată, de la dimensiunea locului său de muncă, la acela al sec­torului în care se integrează, în, uzină sau fabrică, într-o instituţie, în oraş, sui sau satul său,­­ fiecare un pane sau împreună raportîndu-se la pro­ducţia ţării întregi. Asemenea de­monstraţii în modalitatea strict in­formativă a cifrelor şi datelor com­parative răspund prin ele însele cel mai bine celebrei, deţiniţii leniniste , ziarul nu e numai un mijloc de infor­maţie, ci şî un organizator colectiv. Dar mai presus tabloul generic al retrospectivei cincinale capătă această dimensiune politico-socială prin efor­tul de civilizaţie şi­ de cultură al u­­nui întreg popor, intr-o epocă trăind, zi de zi, an de an, tot mai profund re­voluţia tehnico-ştiinţifică a noii ere in care a intrat omenirea Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Com­unist Român, de analiză exigentă a întregii perioade anterioare hotări­­riie, atît de îndrăzneţe în profundi­­tatea lor, ale Congresului al X-lea, pentru etapele viitorului apropiat în perspectivele evoluţiei generale a so­cietăţii pe care o desăvîrşim­; deschi­derea unui­­orizont tot mai larg şi des­coperirea tot mai activă de noi posi­bilităţi în noi înşine — iată ceea ce ne oferă astăzi vasta sinteză a crn- t ednalului încheiat, ca puncte de reper, de verificare ştiinţifică, de conştiiin­ ‘­ţă a finalităţii orânduirii noastre. Harta patriei s-a­ modificat in aceşti .. 5 ani îmbogăţindu-se, de­ la giganticul zăgaz al Porţilor de Fier, generator, acum, al unei uriaşe surse de energie . .şi. lu­mina, pînă la noile instalaţii in­dustriale de la Tulcea, de la siluetele moderne ale combinatelor­­ din Satu Mare şi Suceava pînă la cele de la Pi­teşti, Tîrgovişte, Slatina, Craiova... Şi am putea astfel cita mai toate oraşele­­patriei, în frunte cu Bucureştii, apoi Braşovul, Timişoara Reşiţa, Hunedoa­ra, T. Mureşul, Bacăul .. Pretutindeni s-a construit s-a adăugat ceva nou, modificînd peisajul economic şi, prin consecinţă, cel social-cultural. Cu cit se schimbă se îmbosâţeşte mai mult faţa ţăr­ii, cu atît însă fie­care parte a ei, fiecare oraş, fiecare localitate ne este tuturor mai aproa­pe. Această vertiginoasă acţiune de progres ne apropie şi ne uneşte pe fiecare prin potenţarea continuă a elanului constructiv prin vibraţia tot r­ai intensă, de conştiinţă colectivă,­­­ unitară în jurul patriei, prin devota­mentul, atît de rodnic, al tuturor ge­neraţiilor, faţă de partid, faţă de înal­tele lui comandamente. Pe care, acum la începutul unui nou cincinal, le vedem ca pe propriul nostru univers , de viaţă, de civiliza­ţie, de progres George Ivaşcu Vineri 22 ianuarie 1971 10 pagini 1 leu 4 (1263) Cocoru albastru Am vrut să zbor Dar tocmai atunci erau unii Care tăiau aripile oricui voia să zboare. Am vrut să fiu albastru Dar tocmai atunci era o funingine Care înnegrea tot ce era albastru. Am vrut să fiu cocor Dar tocmai atunci erau unii Care prindeau cocorii și-i puneau la frigare. Geo Bogza Progresele pe care le-am obţinut sunt o vie şi pregnantă întruchipare a activităţii neobosite desfăşurată de clasa muncitoare, de ţărănime şi intelectualitate, de toţi cetăţenii fără deosebire de naţionalitate, care urmează cu încredere nestrămutată politica partidului — expresie a intereselor fundamentale şi a aspiraţiilor celor mai arzătoare ale poporului nostru (...) Pe drept cuvînt se poate spune că cincinalul viitor, întocmit pe baza Directivelor celui de al X-lea Congres al Partidului, va asigura ridicarea la un nivel superior a întregii economii naţionale, atît ca potenţial, dar mai ales din punct de vedere calitativ. NICOLAE CEAUŞESCU Dinu Cuvintarea rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou SAPTA.MI­NA Imaginea omului p­ENTRU foarte multe cate­gorii de cetăţeni imaginea finală a cincinalului în care am debutat e pe deplin conturată. Cîteva importante categorii de cetăţeni l-au început în urmă cu luni, în urmă cu ani. Pro­iectanţii unor directive economice, care abia azi sunt trasate pe rol, au trudit din greu pentru aceasta, economiştii au socotit, planificatorii au echilibrat, au racordat, au stabilit priorităţi şi termene, organizatorii au început de alaltăieri dialogul cu munca, cu îndrăzneala, cu conştiinţa. Faptul că o parte însemnată a societăţii noas­tre e plasată în viitor, chemîndu-ne înainte cu un gest rezolut, peste un timp care există nu­mai ca imitate de măsură, iţi dă linişte, siguran­ţă, sentimentul unui acord din vreme parafat cu ziua de mîine. Am privit la început de an graficele, schemele, imaginile fotografice care ne indicau această zi de mîine, anul 1975. Ştim că la viteza cu care am străbătut etapele preceden­te, noua ţintă va fi atinsă. Desigur cu un efort intens, cu un efort uşurat, prin contribuţia unei noi generaţii, integrată de pe acum in actul construcţiei. Ce va rezulta în final ?... Ceea ce se vede de pe acum în imaginile publicate în ziare , noi fa­brici şi combinate, noi centrale electrice, şosele, şcoli, sanatorii, spitale- Acest uriaş volum de as­falt şi beton, de oţel şi bronz, de cocs şi ţevi, de otgoane şi cabluri, de cîteva­ ori mai mare decit în cincinalele precedente ne va încorpora ener­gia, mintea, inima, pînă ce va rezulta o nouă tranşă la ceea ce numim şi trăim : civilizaţia socialistă. Din această imagine finală nu pot­ exclude şiutilur­i...unii pe nrăstira ,țigan­t­lo, lui Mi­chelangelo sau Paciurea, la care ne închinăm fiind divinitatea noastră. Paul Anghel NICOARA AL LUMII lw.J­UDE apărea el, se isca şi mişca­rea. Neliniştea apele stagnante, da sensuri noi frumuseţii, înălţa piscuri de entuziasm, decreta dreptul la prioritate al eternei tinereţi a spiritului, denunţa imbe­cilitatea politicienilor, îmbrăca pe cei goi şi smulgea de pe trupurile înţepenite în in­fatuare şi stupiditate vestmintele croite din bănuţii de sudoare ai celor veşnic amăriţi. Era Nicoară al Lumii, N. D. Cocea. Astfel am avut norocul de a-l cunoaşte şi înainte de cel de al doilea război mon­dial şi in anii marilor orori ai invaziei fas­cismului şi după alungarea armatelor hi­­tleriste. „Îşi vor fringe gîtul !“ - îl aud profeti­­zînd, într-o noapte a anului 1941, în trenul care ne ducea pe Valea Prahovei. Era mai m­ult mărunt de stat Nicoară al Lumii şi depozitul său de dinamită trebuia să-l cauţi nu în pumni, ci în ochii extraordinar de mobili şi sub acea uluitoare boltă a frunţii. La „Facla" şi „Cronica" înainte de pri­mul război mondial, la „Victoria" după cel de al doilea­­ N. D. Cocea era cel mai tinăr, neastimpărul şi arma cu repetiţie a spiritului. Se spune că istoria se face de oamenii politici şi se scrie de oamenii condeiului. Nicoară al Lumii (împreună cu Gala Ga­­laction şi Tudor Arghezi), a demonstrat că, nu o dată, ea poate fi făcută şi de repre­zentanţii spiritului. Luciditatea, harul profetic, curajul şi dezinteresarea se oglindesc în toată acti­vitatea de agitator artistic şi politic a lui­­ D. Cocea. Am recitit, in ultimele nopţi, cîteva sute de articole­­ dintre miile­­ dăruite acestui popor de Nicoară al Lumii. Ele vibrează ca în ziua in care au fost scrise. Spiritul acestui Nicoară al Lumii se află intact in ele : neliniştit, fosforescent, dina­mitard şi pus in slujba zămislirii unei alte lumii : a celei de astăzi, a celei de miine. Eugen Bebeleanu In pag. 10. Zaharia Stancu — lau­reat al premiului Herder 1971 Echinox politic nord-american

Next