Contemporanul, iulie-decembrie 1974 (nr. 28-53)

1974-07-05 / nr. 28

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Vineri 5 iulie 1974 V? Nr. 28 (1 443) 12 pag.­­ 1 leu SĂPTĂMÎNAL AL CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE A A FI MARXIST , marxist în România, astăzi, înseamnă, îna­inte de orice, a te de­dica trup şi suflet operei de construire a socialismului, a-ţi consacra toate puterile, toa­tă energia traducerii in viaţă a liniei politice generale a Partidului Comunist Român — marxismul viu, in acţiune în condiţiile specifice ale ţării noastre. A fi marxist înseamnă a fi militant , filozofia clasei muncitoare fiind prin însăşi na­tura ei o filozofie a acţiunii, te­melia de idei a marii opere de transformare a societăţii în care s-au angajat, de peste un veac, comuniştii. Pentru noi, gindul şi fapta sint legate in ţesăturile lor cele mai intime; a încerca să gîndeşti un mar­xist inactiv echivalează cu în­cercarea de a gîndi un cerc pătrat. In cele trei decenii ale libertăţii, marxismul a devenit la noi bunul comun a milioane de oameni ; şi este una dintre mîn­­driile partidului nostru împrejura­rea că, în aceşti ani, învăţătura clasei muncitoare a fertilizat cele mai de seamă personalităţi ale ştiinţei, culturii şi artei româ­neşti, că a devenit metoda de lucru a celor mai de seamă creatori. Scriind noi şi noi pa­gini in cartea veşnic vie a marxismului - pagini ale faptei şi pagini ale gîndului — po­porul român, partidul său co­munist dovedesc incă o dată pe­renitatea învăţăturii revoluţio­nare a proletariatului, înfăţi­şează un model de gîndire în acţiune. Este aşa pen­tru că marxiştii români au în­ţeles că inima vie a marxis­mului, sîmburele său luminos ,de refuzul închistării, al „da­tului pentru totdeauna“, al în­gheţului gindirii; au înţeles că marxismul nu poate fi decit creator, că el - aşa cum a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara Comi­tetului Central al Partidului din 3—5 noiembrie 1971 — este o învăţătură vie care se reînnoieş­te continuu; caracterul său re­voluţionar constă tocmai in faptul că se îmbogăţeşte per­manent cu toate concluziile şti­inţifice ale dezvoltării sociale, că nu elaborează teze imuabile, date o dată pentru totdeauna, ci ajută la cercetarea şi înţe­legerea evenimentelor cores­punzător noilor condiţii econo­mice, sociale, naţionale şi is­torice. A fi marxist înseamnă a păs­tra permanent deschis radarul inteligenţei pentru a primi şi a prelucra continuu noul, noul în George-Radu Chirovici (Continuare in pag 2) In acest număr : Dezbaterile „Contemporanului“ • FUNCTIA SOCIAI-EDUCATIVA A TEATRULUI (pag. 6-7) • AMURGUL OMULUI ? de Lucia Dumitrescu-Codreanu (pag. 4) Creaţii artistice în cinstea celei de a XXX-a aniversări CONSTANTIN PILIUŢA : Oţelari Valenţele educative ale ştiinţelor sociale 4­Ş­ TIINŢELE sociale mo­derne au funcţii mul­tiple, evident ; pri­mordială este însă şi rămîne aceea de adîncire şi lărgire a cunoaşterii realităţilor social­­umane vii, concrete, multifor­me, funcţie materializată în sistemul categorial teoretic­­metodologic al fiecărei disci­pline şi al tuturor ramurilor respectivelor ştiinţe privite în indisolubilă unitate. De func­ţia cognitivo-euristică a aces­tor ştiinţe se leagă direct şi necesar funcţia lor praxiolo­­gică. Veridicitatea şi utilitatea cunoştinţelor teoretice dobîn­­dite de toate ştiinţele sociale se verifică, se validează în acţiunea socială transforma­toare, în practica conducerii proceselor sociale — bineînţe­les, cu condiţia ca această practică să absoarbă şi să a­­plice adecvat, aş spune chiar inspirat, achiziţiile ştiinţei. Date fiind natura specifică a obiectului ştiinţelor sociale — determinările obiective, condi­ţionările şi consecinţele su­biective ale tuturor tipurilor fundamentale de activităţi şi relaţii umane —, influenţa a­­preciabilă a politicului şi ideo­logicului atît asupra funcţiei primare (gnoseologice), cit mai ales asupra celei finale (prac­tice) a acestor ştiinţe, se im­pune de la sine funcţia lor educaţională. Desigur, şi ştiin­ţele naturii îndeplinesc un rol formativ considerabil, dar vo­caţie educativă ideologico-po­­litică are prin excelenţă fami­lia ştiinţelor social-umanistice fondate pe concepţia teoreti­­co-metodologică materialist­­dialectică şi istorică. Aceste ştiinţe — începînd cu politologia, economia politică şi sociologia, continuînd cu is­toria, lingvistica, dreptul, cul­­turologia, psihologia, pedago­gia etc. și terminînd cu etica și estetica — în virtutea îm­prejurării că emit nu numai Dr. Petru Pânzaru (Continuare in pag. 2) Г 7. Ritmurile economiei socialiste a în­trunit în aceste zile pentru a dezbate, în conştiinţa deplinei responsabilităţi civice, în calitatea lor de producători şi proprietari colectivi ai mijloacelor de producţie, problemele care stau în faţa ramurii lor de activitate. Este incă o expresie a profundului democra­tism al orinduirii noastre în care toate marile decizii se iau cu consultarea maselor. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pus in faţa participanţilor, a tuturor oameni­lor muncii un program amplu menit să ducă la sporirea eficienţei activităţii economice. Luînd cuvîntul la Consfă­tuirea cu activul de partid şi de stat din centralele indus­triale şi întreprinderi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ana­lizat atît împlinirile cit şi neîmplinirile industriei noas­tre socialiste, ale producţiei, ale celor care muncesc în această zonă esenţială pentru dezvoltarea socialistă a României. Stilul de lucru al tovarăşului Nicolae Ceauşescu , aplicarea fundamentală la realităţi, caracterul ştiin­ţific al analizei, relevarea critică a situaţiei existente şi indicarea căilor de lichidare a lor, ca şi indicarea perspec­tivei apropiate şi mai îndepărtate — s-a materializat cu strălucire şi cu acest prilej. Analiza efectuată a relevat că actuala organizare în centrale a ind­ustriei noas­tre, de la începerea căreia se împlinesc cinci ani, este in măsură să asigure realizarea sarcinilor de plan. Ritmul de creştere în ultimii trei ani este de aproape 13 la sută faţă de 11,3 la sută cit era planifi­cat ; s-au realizat şi sarcinile de creştere a productivităţii muncii ca şi alţi indicatori de plan. In primul semestru al anului 1974, producţia industrială a crescut intr-un ritm de circa 15 la sută. Putem spune deci — a subliniat se­cretarul general al partidului — că se vor realiza în bune condiţii prevederile Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale privind ridicarea nivelului de trai material şi spiritual, înfăptuind neabătut ţelul fundamental al po­liticii partidului, al societăţii noastre socialiste — asigu­rarea bunăstării şi fericirii oamenilor muncii. Este exprimată aici, cu deosebită limpezime, una dintre coordonatele de bază ale politicii partidului nostru comu­nist : dezvoltarea bazei materiale nu reprezintă un scop în sine, nu construim pentru a construi ; totul se subor­donează idealului măreţ care însufleţeşte munca şi lupta noastră, a tuturor : bunăstarea şi fericirea celor ce mun­cesc, crearea tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea, pentru împlinirea multilaterală a personalităţii fiecăruia, pentru înflorirea României. Prin glasul secretarului general al partidului vorbeşte însuşi umanismul propriu orinduirii noastre, concepţiei materialist-dialectice despre lume şi societate. Programul cuprins in cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu are darul sâ-i însufleţească pe oamenii muncii din industrie, întregul popor. Este încă o contribuţie remarcabilă a conducătorului par­tidului şi statului nostru la măreaţa operă de edificare a socialismului multilateral dez­voltat în care s-a angajat total poporul român. ______________________________________ La Bucureşti, cu Danilo DOLCI despre Scriitorul contemporan - militant pentru o lume mai bună, mai dreapta — Ca scriitor şi activist social cu o bogată experienţă, vă rugăm să ne vorbiţi des­pre rolul scriitorului militant in transformarea societăţii. — Trebuie să mărturisesc de la bun început că nu mă consi­der un scriitor profesionist. în accepţiunea mea, cel care scrie se află într-un raport dialectic cu ceilalţi oameni, o dialectică în care el ajută pe alţii să alea­gă şi să opteze, optînd şi el la rîndul său. Trebuie să facem totul pentru ca fiecare dintre noi să-şi poată folosi atît miinile cit şi mintea într-un mod cit mai complex. Lucrul care mă CARTEA ESTE PRILEJ DE A-I AJUTA PE OAMENI SA DEVI­NĂ MOTORUL UNOR ÎNNOIRI • SINT UN OM CARE LU­CREAZĂ PENTRU OAMENI • POEZIA CIVICA, DEMOCRATI­CA, POEZIA DESTINATA CELOR MULTI, interesează în mod deosebit , rezolvarea unor probleme socia­le. Sunt, desigur, momente cînd este important să scrii. Expe­rienţa mi-a arătat că oamenii suferă din pricina imposibilită­ţii de a pătrunde anumite pro­bleme cu care sunt confruntaţi. Edificarea lor trebuie făcută astfel incit ei să ajungă să aibă nu numai o conştiinţă de sine, ci şi conştiinţa unei alternative posibile. Unele probleme sunt în fond comune nu numai unei regiuni, unei naţiuni, ci tuturor oamenilor. Lumea devine tot mai mult un singur oraş, chiar dacă are diverse cartiere, mari cu­ continentele, şi cu probleme ce se prezintă în mod diferit. Oamenii pot învinge anumite dificultăți în măsura în care Intervin de Virginia Stăncescu (Continuare în pag. 2)

Next