Contemporanul, iulie-decembrie 1974 (nr. 28-53)
1974-07-05 / nr. 28
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Vineri 5 iulie 1974 V? Nr. 28 (1 443) 12 pag. 1 leu SĂPTĂMÎNAL AL CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE A A FI MARXIST , marxist în România, astăzi, înseamnă, înainte de orice, a te dedica trup şi suflet operei de construire a socialismului, a-ţi consacra toate puterile, toată energia traducerii in viaţă a liniei politice generale a Partidului Comunist Român — marxismul viu, in acţiune în condiţiile specifice ale ţării noastre. A fi marxist înseamnă a fi militant , filozofia clasei muncitoare fiind prin însăşi natura ei o filozofie a acţiunii, temelia de idei a marii opere de transformare a societăţii în care s-au angajat, de peste un veac, comuniştii. Pentru noi, gindul şi fapta sint legate in ţesăturile lor cele mai intime; a încerca să gîndeşti un marxist inactiv echivalează cu încercarea de a gîndi un cerc pătrat. In cele trei decenii ale libertăţii, marxismul a devenit la noi bunul comun a milioane de oameni ; şi este una dintre mîndriile partidului nostru împrejurarea că, în aceşti ani, învăţătura clasei muncitoare a fertilizat cele mai de seamă personalităţi ale ştiinţei, culturii şi artei româneşti, că a devenit metoda de lucru a celor mai de seamă creatori. Scriind noi şi noi pagini in cartea veşnic vie a marxismului - pagini ale faptei şi pagini ale gîndului — poporul român, partidul său comunist dovedesc incă o dată perenitatea învăţăturii revoluţionare a proletariatului, înfăţişează un model de gîndire în acţiune. Este aşa pentru că marxiştii români au înţeles că inima vie a marxismului, sîmburele său luminos ,de refuzul închistării, al „datului pentru totdeauna“, al îngheţului gindirii; au înţeles că marxismul nu poate fi decit creator, că el - aşa cum a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara Comitetului Central al Partidului din 3—5 noiembrie 1971 — este o învăţătură vie care se reînnoieşte continuu; caracterul său revoluţionar constă tocmai in faptul că se îmbogăţeşte permanent cu toate concluziile ştiinţifice ale dezvoltării sociale, că nu elaborează teze imuabile, date o dată pentru totdeauna, ci ajută la cercetarea şi înţelegerea evenimentelor corespunzător noilor condiţii economice, sociale, naţionale şi istorice. A fi marxist înseamnă a păstra permanent deschis radarul inteligenţei pentru a primi şi a prelucra continuu noul, noul în George-Radu Chirovici (Continuare in pag 2) In acest număr : Dezbaterile „Contemporanului“ • FUNCTIA SOCIAI-EDUCATIVA A TEATRULUI (pag. 6-7) • AMURGUL OMULUI ? de Lucia Dumitrescu-Codreanu (pag. 4) Creaţii artistice în cinstea celei de a XXX-a aniversări CONSTANTIN PILIUŢA : Oţelari Valenţele educative ale ştiinţelor sociale 4Ş TIINŢELE sociale moderne au funcţii multiple, evident ; primordială este însă şi rămîne aceea de adîncire şi lărgire a cunoaşterii realităţilor socialumane vii, concrete, multiforme, funcţie materializată în sistemul categorial teoreticmetodologic al fiecărei discipline şi al tuturor ramurilor respectivelor ştiinţe privite în indisolubilă unitate. De funcţia cognitivo-euristică a acestor ştiinţe se leagă direct şi necesar funcţia lor praxiologică. Veridicitatea şi utilitatea cunoştinţelor teoretice dobîndite de toate ştiinţele sociale se verifică, se validează în acţiunea socială transformatoare, în practica conducerii proceselor sociale — bineînţeles, cu condiţia ca această practică să absoarbă şi să aplice adecvat, aş spune chiar inspirat, achiziţiile ştiinţei. Date fiind natura specifică a obiectului ştiinţelor sociale — determinările obiective, condiţionările şi consecinţele subiective ale tuturor tipurilor fundamentale de activităţi şi relaţii umane —, influenţa apreciabilă a politicului şi ideologicului atît asupra funcţiei primare (gnoseologice), cit mai ales asupra celei finale (practice) a acestor ştiinţe, se impune de la sine funcţia lor educaţională. Desigur, şi ştiinţele naturii îndeplinesc un rol formativ considerabil, dar vocaţie educativă ideologico-politică are prin excelenţă familia ştiinţelor social-umanistice fondate pe concepţia teoretico-metodologică materialistdialectică şi istorică. Aceste ştiinţe — începînd cu politologia, economia politică şi sociologia, continuînd cu istoria, lingvistica, dreptul, culturologia, psihologia, pedagogia etc. și terminînd cu etica și estetica — în virtutea împrejurării că emit nu numai Dr. Petru Pânzaru (Continuare in pag. 2) Г 7. Ritmurile economiei socialiste a întrunit în aceste zile pentru a dezbate, în conştiinţa deplinei responsabilităţi civice, în calitatea lor de producători şi proprietari colectivi ai mijloacelor de producţie, problemele care stau în faţa ramurii lor de activitate. Este incă o expresie a profundului democratism al orinduirii noastre în care toate marile decizii se iau cu consultarea maselor. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pus in faţa participanţilor, a tuturor oamenilor muncii un program amplu menit să ducă la sporirea eficienţei activităţii economice. Luînd cuvîntul la Consfătuirea cu activul de partid şi de stat din centralele industriale şi întreprinderi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat atît împlinirile cit şi neîmplinirile industriei noastre socialiste, ale producţiei, ale celor care muncesc în această zonă esenţială pentru dezvoltarea socialistă a României. Stilul de lucru al tovarăşului Nicolae Ceauşescu , aplicarea fundamentală la realităţi, caracterul ştiinţific al analizei, relevarea critică a situaţiei existente şi indicarea căilor de lichidare a lor, ca şi indicarea perspectivei apropiate şi mai îndepărtate — s-a materializat cu strălucire şi cu acest prilej. Analiza efectuată a relevat că actuala organizare în centrale a industriei noastre, de la începerea căreia se împlinesc cinci ani, este in măsură să asigure realizarea sarcinilor de plan. Ritmul de creştere în ultimii trei ani este de aproape 13 la sută faţă de 11,3 la sută cit era planificat ; s-au realizat şi sarcinile de creştere a productivităţii muncii ca şi alţi indicatori de plan. In primul semestru al anului 1974, producţia industrială a crescut intr-un ritm de circa 15 la sută. Putem spune deci — a subliniat secretarul general al partidului — că se vor realiza în bune condiţii prevederile Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale privind ridicarea nivelului de trai material şi spiritual, înfăptuind neabătut ţelul fundamental al politicii partidului, al societăţii noastre socialiste — asigurarea bunăstării şi fericirii oamenilor muncii. Este exprimată aici, cu deosebită limpezime, una dintre coordonatele de bază ale politicii partidului nostru comunist : dezvoltarea bazei materiale nu reprezintă un scop în sine, nu construim pentru a construi ; totul se subordonează idealului măreţ care însufleţeşte munca şi lupta noastră, a tuturor : bunăstarea şi fericirea celor ce muncesc, crearea tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea, pentru împlinirea multilaterală a personalităţii fiecăruia, pentru înflorirea României. Prin glasul secretarului general al partidului vorbeşte însuşi umanismul propriu orinduirii noastre, concepţiei materialist-dialectice despre lume şi societate. Programul cuprins in cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu are darul sâ-i însufleţească pe oamenii muncii din industrie, întregul popor. Este încă o contribuţie remarcabilă a conducătorului partidului şi statului nostru la măreaţa operă de edificare a socialismului multilateral dezvoltat în care s-a angajat total poporul român. ______________________________________ La Bucureşti, cu Danilo DOLCI despre Scriitorul contemporan - militant pentru o lume mai bună, mai dreapta — Ca scriitor şi activist social cu o bogată experienţă, vă rugăm să ne vorbiţi despre rolul scriitorului militant in transformarea societăţii. — Trebuie să mărturisesc de la bun început că nu mă consider un scriitor profesionist. în accepţiunea mea, cel care scrie se află într-un raport dialectic cu ceilalţi oameni, o dialectică în care el ajută pe alţii să aleagă şi să opteze, optînd şi el la rîndul său. Trebuie să facem totul pentru ca fiecare dintre noi să-şi poată folosi atît miinile cit şi mintea într-un mod cit mai complex. Lucrul care mă CARTEA ESTE PRILEJ DE A-I AJUTA PE OAMENI SA DEVINĂ MOTORUL UNOR ÎNNOIRI • SINT UN OM CARE LUCREAZĂ PENTRU OAMENI • POEZIA CIVICA, DEMOCRATICA, POEZIA DESTINATA CELOR MULTI, interesează în mod deosebit , rezolvarea unor probleme sociale. Sunt, desigur, momente cînd este important să scrii. Experienţa mi-a arătat că oamenii suferă din pricina imposibilităţii de a pătrunde anumite probleme cu care sunt confruntaţi. Edificarea lor trebuie făcută astfel incit ei să ajungă să aibă nu numai o conştiinţă de sine, ci şi conştiinţa unei alternative posibile. Unele probleme sunt în fond comune nu numai unei regiuni, unei naţiuni, ci tuturor oamenilor. Lumea devine tot mai mult un singur oraş, chiar dacă are diverse cartiere, mari cu continentele, şi cu probleme ce se prezintă în mod diferit. Oamenii pot învinge anumite dificultăți în măsura în care Intervin de Virginia Stăncescu (Continuare în pag. 2)