Contemporanul, ianuarie-iunie 1975 (nr. 2-26)
1975-01-10 / nr. 2
INTEZE POLITICE Г PROGRAMUL I PARTIDULUI 11 COMUNIST I ROMÂN Am considerat necesară prezentarea succintă în Program a activităţii desfăşurate de partid încă de la crearea sa, diferitele etape mai importante ale istoriei sale, pentru a sublinia faptul că în cele mai grele împrejurări, în anii terorii burghezo-moşiereşti, partidul nostru a ţinut întotdeauna sus steagul luptei revoluţionare, a apărat cu abnegaţie interesele maselor populare, ale întregului popor. NICOLAE CEAUŞESCU MOMENTE DECISIVE PENTRU DESTINELE ROMÂNIEI MODERNE PROGRAMUL PARTIDULUI dă glas chemării înflăcărate, adresate fiecăruia dintre noi, de a cunoaşte istoria de ieri şi de azi a patriei, de a acţiona conform cu înţămintele ei adinei - temelie sigură pe care se pot sprijini succesele ascensiunii noastre către societatea comunistă de miine. Istoria României, a poporului român, cuprinde în filele ei nenumărate şi minunate dovezi ale unui glorios drum de luptă a maselor largi pentru libertate şi dreptate, pentru independenţă şi un viitor luminos şi demn. Unul din momentele cele mai complexe şi dramatice ale acestei istorii este cel al luptei dirze, încleştate a forţelor social-politice democratice şi patriotice, care, în anii celui de-al doilea război mondial, s-au străduit să dea un nou curs evoluţiei acestei ţări şi acestui popor, prea nedreptăţit şi împilat de regiunile sprijinite pe exploatare înlăuntru, forţe vrăjmaşe dinafară. 1A UN PUNCT DE REPER SIMBOLIC pentru acţiunile de masă ce aveau să se înlănţuie în această perioadă poate fi considerată puternica demonstraţie a populaţiei Bucureştiului de la 1 Mai 1939 - parte integrantă și moment culminant '' luptei generale a poporului român penfăurirea Frontului popular antifascist, care a ilustrat pe deplin, fără echivoc, așa după cum Programul partidului o arată, hotârirea maselor largi populare de a lupta cu arma în mină împotriva Germaniei fasciste. Lupta hotărîtă împotriva organizaţiei teroriste fasciste „Garda de Fier“ era — aşa cum de asemenea se menţionează în Program - obiectivul permanent al partidului comunist şi al altor forţe politice democratice, antifasciste. Este pentru noi un titlu de mîndrie patriotică deosebită faptul că poporul român nu s-a împăcat cu subordonarea politică, economică şi militară a ţării faţă de imperialiştii germani fascişti, cu guvernarea, uzurpatoare pentru interesele naţiunii, a dictaturii militaro-fasciste, cu războiul hitlerist. Tocmai de aceea, mişcarea de rezistenţă a luat fiinţă imediat după instaurarea samavolnică a regimului militaro-fascist, a cuprins treptat păturile şi categoriile sociale cele mai diferite, a cunoscut o dezvoltare şi organizare neîntreruptă, dnîndu-se ca un adevărat catalizator al voinţei şi intereselor fundamentale ale poporului român, partidul comunist a grupat sistematic în jurul său cele mai largi şi diverse forţe democratice şi patriotice, a preconizat unirea solidară intr-un front comun a tuturor forţelor de bază ale naţiunii române, a partidelor, grupărilor şi cercurilor politice interesate în răsturnarea dictaturii fasciste şi eliberarea ţării de hitlerişti. Partidul a fost cel care a orientat cu clarviziune şi tenacitate lupta pentru libertate şi independenţă naţională pe făgaşul insurecţiei naţionale armate antifasciste şi aniimperialiste. Aşa cum in fraze lapidare dar pline de adine adevăr, stă înscris în Program, Partidul Comunist Român a acţionat cu toată fermitatea pentru unirea tuturor forţelor patriotice naţionale ; datorită acestei activităţi s-a realizat o largă coaliţie a tuturor celor care se pronunţau, intr-o formă sau alta, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, ieşirea din războiul antisovietic şi alăturarea la coaliţia antihitleristă. Prezent în toate înţelegerile realizate din iniţiativa şi la insistenţele sale, partidul comunist a exercitat rolul conducător, dinamizator al tuturor forţelor politice capabile să-şi aducă, într-o măsură mai mare sau mai mică, indiferent de motivele şi scopurile proprii, contribuţia la opera supremă a eliberării naţionale. Măsurile pe care partidul le-a adoptat în anii acelei istorii fierbinţi, de grele încercări, au condus la situaţia concretă în care, în vara lui ’44, condiţiile interne şi externe deveniseră favorabile trecerii la înfăptuirea acelui act decisiv pentru soarta de viitor a ţării : insurecţia. Indicau această situaţie prielnică o întreagă complexitate de factori : starea de efervescenţă a maselor, adîncirea crizei politice a dictaturii militaro-fasciste, atitudinea profund ostilă faţă de continuarea războiului alături de hitlerişti, înfăptuirea de ansamblu a măsurilor politice şi militare de pregătire a insurecţiei. Toate acestea se conjugau cu condiţiile favorabile existente pe plan extern, create de victoriile militare hotărîtoare ale armatelor sovietice, care au dus greul războiului, de acţiunile ofensive ale trupelor engleze şi americane in vestul Europei, după deschiderea celui de al doilea front, de amploarea luptei antifasciste a popoarelor Europei. Marele merit al partidului nostru comunist — stă scris în Program - constă în faptul că în aceste împrejurări a ştiut să-şi organizeze propriile rinduri, să întărească colaborarea cu celelalte forţe, inclusiv cu forţele armate, şi să treacă la atacul decisiv, dovedindu-se la înălţimea misiunii sale istorice de apărare a intereselor naţionale ale întregului popor. In contextul larg al acestor împrejurări interne şi externe, a fost declanşată, în ziua de 23 August 1944, insurecţia naţională armată antifascistă şi antiimperialistă care a înlăturat dictatura militaro-fascistă, a angajat naţiunea română, cu întregul său potenţial, alături de Uniunea Sovietică, de coaliţia antihitleristă. Triumful insurecţiei a dat o deplină confirmare justeţei strategiei şi tacticii partidului comunist, modului creator in care el a aplicat, în condiţiile specifice de atunci ale ţării, învăţătura marxist-leninistă despre rolul clasei muncitoare şi necesitatea imperioasă a unităţii ei de acţiune, despre alianţele cu alte clase şi grupări sociale, despre corelaţia necesară dintre condiţiile obiective şi factorii subiectivi in revoluţie, despre folosirea contradicţiilor din tabăra adversă. STEJAR puternic ancorat în glia ţării, neînfricat exponent şi apărător al intereselor naţiunii, Partidul Comunist Român a răspuns cu înaltă responsabilitate patriotică aspiraţiilor profunde ale poporului, s-a situat de la început in fruntea iniţiativei şi a luptei contra dictaturii militaro-fasciste, a agresiunii antisovietice, pentru alungarea trupelor hitleriste. Partidul Comunist Român s-a dovedit a fi singurul partid politic din ţară care a avut, în acele împrejurări hotărîtoare pentru destinul şi fiinţa patriei, o orientare strategică clară şi a acţionat in virtutea ei pe direcţiile de larg interes patriotic, naţional, popular. El are meritul nepieritor de a fi canalizat intr-un singur şuvoi irezistibil lupta clasei noastre muncitoare — forţa socială hotărîtoare a mişcării antifasciste —, opoziţia dîrză a ţărănimii, protestul energic al intelectualităţii, puternica stare de spirit anti hitleristă din rîndul soldaţilor şi ofiţerilor patrioţi, împotrivirea întregului popor faţă de dominaţia hitleristâ. Afir E M I N E S C U Ce tineri plopi, şi ci de fără soţi ! Dar inima Lui, mare, bătea-n toţi Şi s-auzea prin rădăcina lor Pină-n nemoartea-acestui demn popor. Ce plopi măreţi, şi cit de-nlacrimaţi I — Ce prins era la poale de Carpaţi I - Şi - doamne ! - ce drapele inalte, de iubire, Infâşurind in falduri intreaga omenire. Dini. НЛСШСТ Desen de Ligia Macovei la poezia împărat şi proletar de Eminescu JAPOCA ce a urmat ^“'insurecţiei a marcat începutul unei noi istorii a patriei noastre — istoria împlinirii idealurilor de dreptate socială şi naţională, pentru care au luptat nenumărate generaţii de înaintaşi, a cuceririi depline a independenţei şi suveranităţii naţionale a României, a dreptului sacru al poporului român de a fi stăpîn în propria sa ţară şi pe propriul său viitor, întreaga perioadă cuprinsă între victoria insurecţiei din August 1944 şi sfîrşitul anului 1947 s-a caracterizat prin mari lupte revoluţionare care au dus la realizarea unor profunde transformări sociale, la un şir de reforme economice şi sociale în favoarea maselor populare. In acei ani s-a desfăşurat o intensă activitate pentru refacerea economiei naţionale, distrusă de război, înfăptuirea reformei agrare şi a altor reforme structurale cu caracter democratic, revoluţionar, s-a acţionat pentru creşterea rolului clasei muncitoare şi participarea ei directă la conducerea activităţii economice. Această istorică etapă a marcat înfăptuirea revoluţiei popular-democratice, instaurarea puterii muncitorilor şi ţăranilor, trecerea poporului nostru pe calea făuririi libere a viitorului său. In toate aceste mari bătălii de clasă şi mişcări revoluţionare de masă — se arată în Program - Partidul Comunist Român s-a afirmat ca cea mai puternică forţa politica din România, indeplinindu-şi cu cinste misiunea de organizator şi conducător al clasei muncitoare, al maselor largi populare, conducindu-le cu succes la victorie. Ca rezultat al tuturor acestor mari transformări revoluţionare, la 30 Decembrie 1947 a fost posibilă înlăturarea monarhiei şi proclamarea Republicii, ceea ce a marcat intrarea României intr-o nouă etapă a istoriei sale. Cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare şi celelalte categorii de oameni ai muncii şi instaurarea regimului de democraţie populară a marcat trecerea la înfăptuirea sarcinilor revoluţiei socialiste. România se prezintă astăzi cu un strălucit bilanţ de realizări în toate domeniile de activitate, bilanţ pe care l-a făcut în chip magistral cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român. Sub conducerea clarvăzătoare a partidului — stegarul victoriilor noastre — poporul român, hotărît să îndeplinească întocmai istoricele documente ale celui de-al Xl-lea Congres al partidului, a pășit în cel de-al 28-lea an al Republicii cu sentimentul încrederii depline în triumful înaltelor idei ale Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Conf. dr. Gh. I IONIŢA Contemporanul 3.