Contemporanul, ianuarie-iunie 1976 (nr. 1-26)
1976-01-02 / nr. 1
ТВИУУР» Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ŢĂRII - multă sănătate şi fericire! I V I TINE, la ceasurile miezului de noapte, cînd vom deschide larg ferestrele caselor, potrivit tradiţiei, pentru a primi în vatra noastră noul an, ne vom deschide în acelaşi timp şi inimile. Bucuria întîlnirii celei dintîi cu 1976 o vom împleti cu nostalgia despărţirii de vechiul an, a cărui prezenţă în viaţa noastră,şi prin noi a Patriei, a însemnat’ un plus de avuţie materială şi spirituală, alte trepte urcate bărbăteşte spre bunăstare şi progres. Tot ce am realizat pe parcursul a 365 de zile şi de nopţi, adăugat la împlinirile altor 1461 cîte au numărat anii cincinalului încheiat, este rodul muncii eroice a poporului stăpîn pe destinele sale, liber în ţară liberă, unit în cuget şi-n simţiri în jurul partidului nostru comunist. Drumul străbătut n-a fost deloc uşor. A trebuit să învingem dificultăţi, unele care ne aparţin, altele ivite independent de voinţa noastră. Şi am învins. Cu atît mai mult deci, putem spune cu mîndrie că etapa aceasta încununată de mari victorii în toate domeniile de activitate deschide noi şi luminoase orizonturi pentru mersul nostru neabătut înainte. Şi oaspeţii de peste hotare care ne-au vizitat în acest răstimp, unii dintre ei de alte convingeri politice decit ale noastre, au apreciat munca şi hărnicia poporului nostru, strădania României socialiste de-a voi să fie ea însăşi, exprimînd cuvinte de admiraţie şi profundă stimă pentru vocaţia constructivă, pentru idealurile de pace şi colaborare ale poporului român, de caldă apreciere şi înaltă consideraţie faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Clădindu-ne casă nouă aici, unde de peste 2000 de ani, neamul nostru aflat la răscruce de drumuri şi istorie şi-a apărat fiinţa, sîntem totodată prezenţi în viaţa întregii planete, aducîndu-ne contribuţia la făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte, a unei lumi fără arme şi fără războaie, tocmai de aceea, avem tot dreptul să privim cu scîrbă şi dispreţ la cei cîţiva jalnici lătrători din cavernele trădării de ţară. Sa ie fie ţărîna grea ! Mîine, la ceasurile miezului de noapte cînd vom trece hotarul dintre ani, păşind în 1976, primul din următorul cincinal, o facem cu încredere şi optimism, cu hotărîrea de a munci şi mai bine, cu ferma convingere că o facem pentru noi, pentru progresul neîntrerupt al ţării pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a înaintării României spre comunism. Asigurînd transpunerea cu succes în viaţă a Directivelor Congresului al XI-lea al partidului, vom face ca economia naţională să se dezvolte în ritm înalt, să înflorească ştiinţa, arta şi cultura, să crească necontenit nivelul de trai al poporului. România va face astfel un nou şi mare pas înainte, apropiindu-se tot mai mult de nivelul de dezvoltare al ţărilor avansate din punct de vedere economic. De fiecare dată cînd secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, se adresează naţiunii, fiecăruia dintre noi, îşi încheie cuvîntul cu o urare, devenită astăzi un simbol. Fie-ne îngăduit, ca la sfîrşitul acestor însemnări, să o folosim din adîncul inimii noastre, dragi cititori: Multă sănătate și fericire, tuturor! •I','** Desen de CONSTANTIN PILUŢA Coritemntiumus POPORUL Iubirea de-i adîncă, pe suflet suverană te-nalţă-ntre luceferi, te doare ca o rană, cine-a’ simţit, întîiul, iubirea ca pe-o vară e cel ce spuse brazdei atît de simplu : Ţară. El a ştiut la vreme că ploaia nu ajunge, că-n brazdă rodul leagă cu lacrime şi sînge, dar rostul îl deprinse iubirea să și-o are aud cu un plug de nouri, cînd cu un plug de soare. Iar limba-n gură — știu-l — nu îi stătea mult lăuda el rodul, mult înjura el pleava în graiul lui de veacuri deprins să îl și mai cu seamă pleava omenească. La vînt, în bătătură, cernea o zi întreagă ce-i bun, cu bucurie, de rost să se aleagă... Obişnuit cu alesul, să-i fie grea cămara, el zise pleavă celor ce îşi trădează ţara. Şi azi la fel poporul binecuvîntă ţara Şi îi lucrează harnic, temeinic, primăvara. Şi ca întotdeauna în lături dă gunoiul, ca sâ-l înghită bezna, uitarea şi noroiul. Florin COSTINESCU degeaba, strunească. Omenie IMPUL ţi-a împlinit destinul şi se deschide o nouă pagină , pentru faptele oamenilor şi pentru istorie. E foarte greu în asemenea împrejurări să ocoleşti ispita întrebării : ce se va întîmpla mîine ? Ce ne rezervă nouă sau poate celor care vor veni după noi, anul care începe ? Privirile sînt îndreptate înainte dar răspunsul îl aflăm aproape de noi, în clipa prezentă, în ceea ce am izbîndit și am realizat pînă acum. Fără îndoială că temeiul constă în Octavian FODOR (Continuare in pag. 2) încredere IIN NOU an îşi deschide—* porţile în faţa noastră, prin care cu toţii păşim înflăcăraţi de o încredere nestăvilită în viitorul luminos al patriei noastre. Pentru noi, cei ce lucrăm pe ogorul artei, noul an constituie un vast program de numeroase realizări. Cert este însă că obţinerea lor este nemijlocit condiţionată de un permanent şi serios efort din partea noastră. Plini de elan, suntem cu toţii conştienţi de marea răspundere Ion IRIMESCU (Continuare in pag. 2) ISTORIE UN CITIT vreme de o sâpж tămînă, „Diplome Maramureşene“, cartea istoricului Ion Mihályi de Apşa, apărută la Sighetu Marmaţiei cu trei sferturi de veac inainte şi laureată, atunci, cu premiul „Năsturel Horescu" al Academiei Române care astfel sublinia importanţa pentru cultura întregului teritoriu locuit de români, a unei lucrări tipărite în Transilvania, „dincolo** cum se spunea atunci. Lectura este pasionantă şi revelantă şi este o adevărată aventură spirituală plină de incintări. Sigur că pentru mine, descendent prin mamă al acestor răzeşi, cum li s-ar spune în Moldova, ţărani liberi privilegiaţi prin drepturi recunoscute de vechime şi specificitate chiar de către regii angevini ai Ungariei, ecoul afectiv este foarte puternic. Nu e puţin lucru să ţi se dovedească, prin acte scrise, că strămoşi de-ai tăi, Nan, Mandra şi Petru sunt întăriţi în drepturi de Ion Corvin de Huniade, pentru că au apărat, cu sabia şi corpul lor, civilizaţia europeană ce s-a putut dezvolta altfel în locuri mai paşnice. Că aceştia, strămoşi a numeroşi ţărani maramureşeni, aveau pâmînturile de pe vremea „sfinţilor regi, fiind urmași ai unui oarecare Negrilă, în vremuri legendare cneaz pe Vişeu. Dar aceste motive, care vorbesc nu numai despre vechimea imemorială a românilor maramureșeni pe locul Alexandru IVASIUC "-'■•minuare in pag. 2) Viitorul J RICE sfîrşit de an constituie prilej de bilanţ, după cum fiecare început de an trezeşte speranţele unor împliniri care să le depăşească pe cele precedente. Sînt fireşte tributar acestui proces şi-mi fişez gîndurile şi năzuinţele cu care întîmpin anul 1976. Toate au o trăsătură comună şi esenţială : angajarea cît mai completă, dacă se poate totală, în opera de ridicare a şcolii, ştiinţei şi culturii româneşti. Aş dori să dispun de o mai Acad. Cristofor SIMIONESCU (Continuare In pag. 21 GÎNDURI LA ÎNCEPUT DE AN (Paginile 8—9) DREPTUL LUMII LA O ERĂ NOUĂ A COLABORĂRII ȘI PĂCII (Pagina 16)