Contemporanul, iulie-decembrie 1977 (nr. 26-52)

1977-07-01 / nr. 26

INTEZE POLITICE Concepţia revoluţionară despre lume a clasei muncitoare Temei de gindire şi­­acţiune al întregului popor ■ CONDUCEREA de către clasa muncitoare, in frunte cu partidul său co­munist, a întregului proces al revoluţiei si construcţiei socialiste decurge in mod obiectiv din situaţia socială a muncitorilor, din forţa pe care o repre­zintă, din interesele lor fundamentale, determinate de cerinţa înlăturării ex­ploatării şi făuririi noii orinduiri sociale, socialiste. Iar concordanţa dintre in­teresele clasei muncitoare şi interesele celorlalţi oameni ai muncii a făcut po­sibilă ampla acţiune transformatoare in direcţia progresului social. Această acţiune revoluţionară, prin care clasa muncitoare ifi Înfăptuieşte misiunea sa istorică, situează necesitatea şi însemnătatea concepţiei ştiinţi­fice, materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţă pe un prim plan. După cum se ştie, întregul proces al revoluţiei şi construcţiei socialiste este un proces conştient. Întemeiat pe cunoaşterea legilor dezvoltării sociale, pe or­ganizarea in cunoştinţă de cauză a forţelor apte să asigure edificarea noii societăţi. In acest proces, concepţia despre lume a clasei muncitoare se dez­voltă şi devine treptat concepţia întregului popor, o expresie a formării noii conştiinţe socialiste a oamenilor muncii, latură definitorie a noii orinduiri. Aşa cum se subliniază in Programul partidului nostru, „in înfăptuirea misiunii sale istorice de conducător al poporului român pe calea făuririi societăţii socialis­te multilateral dezvoltate şi a comunismului in România, Partidul Comunist Român se călăuzeşte neabătut după concepţia revoluţionară a proletariatului, după principiile socialismului ştiinţific." E EXPERIENŢA mişcării muncitoreşti şi de­mocratice din ţara noastră evidenţiază că misiunea clasei muncitoare nu rezultă nu­mai din locul său in sistemul producţiei materiale. Ea se afirmă în istorie şi prin mesajul unei civilizaţii superioare, prin o nouă concepţie despre lume, un nou mod de viaţă, încă de la apariţia sa, cla­sa muncitoare, fie şi in situaţia ei de pro­letariat, s-a distins de clasa exploata­toare, de burghezie, nu numai prin raportul său faţă de mijloacele de producţie, faţă de organizarea activităţilor sociale, prin participarea la repartiţie, ci şi printr-un stil de viaţă propriu, mentalităţi speci­fice, concepţii şi valori cu o particulari­tate muncitorească. Clasa muncitoare a dus o permanentă luptă de emancipare economică, politică, dar şi socială, ideo­logică, spirituală, promovind un sistem propriu de valori. Individualismului şi fă­ţărniciei burgheze, ea le-a opus spiritul solidarităţii de clasă, cinstea, dîrzenia, combativitatea revoluţionară, spiritul de sacrificiu. Odată cu cucerirea puterii politice, cu trecerea la edificarea noii orinduiri, clasa muncitoare işi realizează în mod nestin­gherit misiunea sa istorică novatoare. Le­gată direct de mijloacele de producţie cele mai avansate, de ritmul şi dimensiu­nile industrializării socialiste, clasa mun­citoare este în procesul construcţiei so­cialismului purtătoare consecventă a idealului socialist şi a progresului social­­economic al patriei. Ea a dovedit că este vital interesată în lichidarea tuturor for­melor de exploatare şi în instaurarea pro­prietăţii obşteşti asupra mijloacelor de producţie, că este capabilă, sub conduce­rea partidului comunist, să atragă ală­turi de sine şi celelalte clase şi categorii sociale pentru a participa la opera de înnoire structurală a societăţii româneşti. Clasa muncitoare a constituit forţa princi­pală care a asigurat transformarea revo­­luţionară a societăţii, înaintarea spre so­cialism. „In Programul partidului — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîn­­tarea sa la recenta Plenară a Comitetului Central al P.C.R. — se prevede sarcina de a acţiona cu consecvenţă, în spiritul con­cepţiei noastre revoluţionare despre lume, pentru a asigura participarea tot mai activă a maselor populare, incepînd cu clasa muncitoare, la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Această orien­tare s-a accentuat încă de la Congresele al IX-lea şi al X-lea, căpătind insă un loc deosebit in hotăririle Congresului al Xl-lea." (CONŞTIENTA de ro­lul său conducător în societate, eliberată de exploatare, clasa muncitoare s-a afirmat cu vi­goare în calitate de producătoare a bunurilor materiale şi de proprie­tară a mijloacelor de producţie, a acţio­nat cu consecvenţă pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, a tuturor cetăţenilor patriei. întemeiată pe ideologia marxist-leninistă, concepţia des­pre lume a clasei muncitoare este mili­tantă, activă, combativă, avînd drept scop influenţarea maselor în acest spirit, con­ştientizarea lor, înţelegerea clară a impe­rativelor şi obiectivelor luptei practice, po­litice şi ideologice de făurire a noii orin­duiri. Asemenea trăsături rezultă din na­tura sa de conştiinţă de clasă ostilă con­cepţiilor burgheze, moravurilor şi menta­lităţilor înapoiate, retrograde. Toate acestea fac din concepţia clasei muncitoare un model social de educaţie revoluţionară a maselor. Tocmai asimila­rea concepţiei despre lume a clasei mun­citoare la scara întregii societăţi repre­zintă temeiul teoretic care structurează şi integrează organic diferitele compo­nente şi elemente ale vieţii spirituale in profilul bine configurat al conştiinţei so­cialiste. In acest fel, concepţia despre lume şi viaţă a clasei muncitoare devine, s-ar putea spune, nucleul constitutiv şi formativ cel mai important al conştiinţei socialiste, factorul care asigură unitate şi coerenţă ideologică şi consecvenţă parti­nică conţinutului de idei, atitudinilor şi comportării omului societăţii socialiste. O­­PERA de construc­ţie socialistă în an­samblul său a învederat generalizarea în viaţa societăţii noastre a unor valori mo­rale şi a spiritului muncitoresc, militant, manifestat deopotrivă prin valorificarea la un nivel superior a tradiţiilor muncitoreşti ale luptei revoluţionare şi patriotice, ale cinstei şi adevărului, colectivismului şi umanismului, ale solidarităţii internaţio­naliste, cit şi prin afirmarea unor trăsă­turi politice şi morale noi, cum sunt patrio­tismul socialist, responsabilitatea socială, spiritul de iniţiativă şi perfecţionare ş. a. Spiritul muncitoresc reînvie marile valori general-umane, înglobează într-o cuprin­zătoare sinteză cele mai nobile virtuţi mo­rale şi civice. Elementul catalizator de definire şi a­­firmare a concepţiei revoluţionare despre viaţă, a principiilor şi normelor moralei socialiste îşi are izvorul în propria activi­tate a clasei muncitoare, în însăşi funcţia prin care ea se defineşte, adică în activi­tatea productivă. După cum sublinia încă Marx, activitatea productivă, munca liberă proprie societăţii socialiste constituie un mijloc fundamental de autoperfecţionare morală, de autotransformare a omului. In consecinţă, noile valori morale, specifice relaţiilor societăţii socialiste şi comuniste, apar şi se dezvoltă pentru prima dată, în genere, în teritoriul conştiinţei şi practicii morale ale clasei muncitoare prin po­litica partidului său de avangardă. Fără îndoială, domeniul principal în care clasa muncitoare îşi exercită funcţia sa de promotor moral este acela al eticii muncii. In acest cîmp primordial al acti­vităţii umane, concepţia revoluţionară despre viaţă se manifestă în modul cel mai expresiv şi mai creator : aici apar cu preponderenţă noi valori, se călesc şi se formează caractere, apar trăsăturile per­sonalităţii specifice orînduirii noastre. In clocotul muncii se afirmă stilul de viaţă muncitoresc, se infrîng vechile moduri de gîndire şi de trai, se dezvoltă spiritul de inventivitate şi inovaţie, cu un cuvînt, creativitatea fiecăruia şi a tuturor. Dar clasa muncitoare, în calitatea sa de forţă socială conducătoare a societă­ţii socialiste, întruneşte şi condiţiile trans­formării în realitate a funcţiei sale de pro­motor al concepţiei revoluţionare despre viaţă. Aceasta se realizează atît prin exem­plul său, cît şi prin posibilitatea sa de a sprijini formarea şi dezvoltarea unui climat social şi moral stimulator pentru traducerea în viaţă a principiilor şi nor­melor eticii şi echităţii socialiste. In acest sens, clasa muncitoare este chemată, în mod obiectiv, să joace un rol hotărîtor în generalizarea pe ansamblul societăţii a concepţiei sale despre lume şi viaţă, în numele căreia este edificată întreaga noastră societate, a însuşi modului său propriu de existenţă, ca valoare orienta­tivă în viaţa şi munca tuturor cetăţenilor patriei. Odată cu aceasta, se extinde şi în domeniul spiritual procesul obiectiv şi complex al omogenizării sociale, proces­­definitoriu pentru făurirea societăţii so­cialiste şi înaintarea spre comunism, care se realizează pe baza scopurilor istorice ale clasei muncitoare, a convergenţei şi contopirii intereselor diferitelor categorii sociale cu interesele fundamentale ale clasei muncitoare - forţă propulsoare a progresului social. P­RASATURILE obiec­tive şi subiective care caracterizează pe deplin procesul de omogenizare socială nu se nasc de la sine, în mod spontan. Realizarea a­­propierii dintre clase, a unităţii moral­­politice a poporului se desfăşoară în mod conştient, sub conducerea partidului, forţa politică în jurul căreia s-a format şi se consolidează permanent această uni­tate. Din această perspectivă, vasta acti­vitate politico-ideologică şi educativă desfăşurată de partid se relevă a fi o condiţie de prim ordin pentru accelerarea omogenizării spirituale­ a societăţii, ca ex­presie a comunităţii de simţire, gîndire şi ideal social-politic ce animă întreaga noastră naţiune, toate clasele şi catego­riile sociale, fiecare cetăţean, indiferent de naţionalitate. Prin aplicarea Progra­mului partidului, prin încorporarea nor­melor şi principiilor eticii şi echităţii so­cialiste în relaţiile sociale, se generali­zează tot mai mult concepţia clasei noas­tre muncitoare, întărindu-se necontenit coeziunea moral-politică, unitatea de scop şi de acţiune a întregului nostru po­por, pe calea înaintării societăţii româ­neşti spre viitorul său comunist. CMtmimmi 3 \ s Aptomina Umanismul, democraţia în acţiune • CU O BOGATA ordine de zi, recenta Plenară a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român se va înscrie, fără îndoială, printre evenimentele politice cu adinei şi multiple semnificaţii. Subliniem, şi de astă dată, rolul de prim ordin al tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în iniţierea şi elabo­rarea măsurilor de deosebită în­semnătate pentru evoluţia pozitivă a vieţii noastre economice, sociale şi politice, pentru perfecţionarea organizării şi conducerii societăţii, încă o dată, prin rolul şi contribuţia esenţiale, prin spiritul revoluţionar şi rara capacitate de a desprinde din complexitatea problematicii e­­dificărilor contemporane fenomene­le de primă însemnătate, de a pro­pune cu un vizionarism lucid căile de implicare eficientă şi responsa­bilă, secretarul general al partidu­lui dă întregii naţiuni un nou şi pilduitor exemplu comunist, al unei conştiinţe patriotice, revoluţionare, al unui conducător се-şi identifică zi de zi viaţa, munca, gîndirea cre­atoare cu aspiraţiile şi năzuinţele fundamentale ale poporului. Cu­­vîntarea rostită în încheierea lucră­rilor plenarei — lucrări caracteriza­te printr-un profund spirit anali­tic, concret, constructiv, critic şi autocritic — constituie un veritabil model de gîndire revoluţionară, de abordare in spiritul umanismului şi democraţiei socialiste a problemelor cu care — In drumul său spre vi­itor, spre viitorul conturat cu lim­pezime de partid — se confruntă societatea noastră. Aprobarea proiectelor Planului naţional unic de dezvoltare econo­mică şi socială şi Bugetului de stat pe anul 1978, a Programului de creştere a retribuţiei şi altor veni­turi, a nivelului de trai al popu­laţiei in cincinalul 1976—1980, a Programului de creştere a venituri­lor lucrătorilor din agricultura de stat, ale ţărănimii cooperatiste şi ale ţăranilor din zona necooperati­­vizată, a măsurilor privind perfec­ţionarea învăţămîntului liceal, pro­fesional şi superior, adoptarea Ho­­tărârii cu privire la creşterea rolu­lui unităţilor socialiste, al organiza­ţiilor obşteşti, al maselor populare în respectarea legalităţii, sancţiona­rea şi reeducarea prin muncă a per­soanelor care comit abateri şi în­călcări de la normele de convieţuire socială şi legile ţării, a Hotărîrii cu privire la creşterea rolului şi răspunderii organizaţiilor de partid şi de stat, de masă şi obşteşti, a uniunilor de creaţie, a conducerilor colective ale redacţiilor, radiotele­­viziunii, editurilor, caselor de fil­me, instituţiilor de spectacole în activitatea de informare şi educare a oamenilor muncii constituie tot atîtea dovezi concrete ale consec­venţei principiale cu care sunt so­luţionate problemele economice şi sociale, politice şi educative de care depinde mersul ferm înainte al so­cietăţii româneşti contemporane. Neîndoios, ampla activitate organi­zatorică şi politică ce va preceda Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, care va avea loc în prima jumătate a lunii decem­brie, va prilejui o şi mai puternică mobilizare a energiilor creatoare ale poporului, o participare a tu­turor oamenilor muncii, activă, en­tuziastă, încununată de nobile iz­­bînzi, dedicată dezvoltării multilate­rale a patriei. In acest amplu şi generos efort naţional de ridicare a ţării se va edifica, se va perfecţiona, civic şi spiritual, un om nou, omul chemat să făurească o ţară înflori­toare, o ţară a libertăţii, demnită­ţii, umanismului şi democraţiei au­tentice. In acest cutezător şi pe deplin realist program, fiecare cetă­ţean al patriei se va considera an­gajat cu toată energia şi priceperea. „Să înţelegem că nu putem fi revo­luţionari dacă nu acţionăm perma­nent pentru înfăptuirea in viaţă a principiilor socialiste şi comuniste, a concepţiei noastre filozofice care cere spirit de iniţiativă, îndrăznea­lă — desigur organizată, discipli­nată — acţiune, muncă pentru ac­celerarea progresului necontenit al societăţii“, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la plenară, sintetizînd în fapt calităţi comuniste, umane, către care cu patriotică dăruire năzuieşte fiecare dintre cetăţenii României socialiste. Nicolae DRAGOŞ

Next