Contemporanul, iulie-decembrie 1977 (nr. 26-52)
1977-07-01 / nr. 26
INTEZE POLITICE Concepţia revoluţionară despre lume a clasei muncitoare Temei de gindire şiacţiune al întregului popor ■ CONDUCEREA de către clasa muncitoare, in frunte cu partidul său comunist, a întregului proces al revoluţiei si construcţiei socialiste decurge in mod obiectiv din situaţia socială a muncitorilor, din forţa pe care o reprezintă, din interesele lor fundamentale, determinate de cerinţa înlăturării exploatării şi făuririi noii orinduiri sociale, socialiste. Iar concordanţa dintre interesele clasei muncitoare şi interesele celorlalţi oameni ai muncii a făcut posibilă ampla acţiune transformatoare in direcţia progresului social. Această acţiune revoluţionară, prin care clasa muncitoare ifi Înfăptuieşte misiunea sa istorică, situează necesitatea şi însemnătatea concepţiei ştiinţifice, materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţă pe un prim plan. După cum se ştie, întregul proces al revoluţiei şi construcţiei socialiste este un proces conştient. Întemeiat pe cunoaşterea legilor dezvoltării sociale, pe organizarea in cunoştinţă de cauză a forţelor apte să asigure edificarea noii societăţi. In acest proces, concepţia despre lume a clasei muncitoare se dezvoltă şi devine treptat concepţia întregului popor, o expresie a formării noii conştiinţe socialiste a oamenilor muncii, latură definitorie a noii orinduiri. Aşa cum se subliniază in Programul partidului nostru, „in înfăptuirea misiunii sale istorice de conducător al poporului român pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului in România, Partidul Comunist Român se călăuzeşte neabătut după concepţia revoluţionară a proletariatului, după principiile socialismului ştiinţific." E EXPERIENŢA mişcării muncitoreşti şi democratice din ţara noastră evidenţiază că misiunea clasei muncitoare nu rezultă numai din locul său in sistemul producţiei materiale. Ea se afirmă în istorie şi prin mesajul unei civilizaţii superioare, prin o nouă concepţie despre lume, un nou mod de viaţă, încă de la apariţia sa, clasa muncitoare, fie şi in situaţia ei de proletariat, s-a distins de clasa exploatatoare, de burghezie, nu numai prin raportul său faţă de mijloacele de producţie, faţă de organizarea activităţilor sociale, prin participarea la repartiţie, ci şi printr-un stil de viaţă propriu, mentalităţi specifice, concepţii şi valori cu o particularitate muncitorească. Clasa muncitoare a dus o permanentă luptă de emancipare economică, politică, dar şi socială, ideologică, spirituală, promovind un sistem propriu de valori. Individualismului şi făţărniciei burgheze, ea le-a opus spiritul solidarităţii de clasă, cinstea, dîrzenia, combativitatea revoluţionară, spiritul de sacrificiu. Odată cu cucerirea puterii politice, cu trecerea la edificarea noii orinduiri, clasa muncitoare işi realizează în mod nestingherit misiunea sa istorică novatoare. Legată direct de mijloacele de producţie cele mai avansate, de ritmul şi dimensiunile industrializării socialiste, clasa muncitoare este în procesul construcţiei socialismului purtătoare consecventă a idealului socialist şi a progresului socialeconomic al patriei. Ea a dovedit că este vital interesată în lichidarea tuturor formelor de exploatare şi în instaurarea proprietăţii obşteşti asupra mijloacelor de producţie, că este capabilă, sub conducerea partidului comunist, să atragă alături de sine şi celelalte clase şi categorii sociale pentru a participa la opera de înnoire structurală a societăţii româneşti. Clasa muncitoare a constituit forţa principală care a asigurat transformarea revoluţionară a societăţii, înaintarea spre socialism. „In Programul partidului — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea sa la recenta Plenară a Comitetului Central al P.C.R. — se prevede sarcina de a acţiona cu consecvenţă, în spiritul concepţiei noastre revoluţionare despre lume, pentru a asigura participarea tot mai activă a maselor populare, incepînd cu clasa muncitoare, la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Această orientare s-a accentuat încă de la Congresele al IX-lea şi al X-lea, căpătind insă un loc deosebit in hotăririle Congresului al Xl-lea." (CONŞTIENTA de rolul său conducător în societate, eliberată de exploatare, clasa muncitoare s-a afirmat cu vigoare în calitate de producătoare a bunurilor materiale şi de proprietară a mijloacelor de producţie, a acţionat cu consecvenţă pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, a tuturor cetăţenilor patriei. întemeiată pe ideologia marxist-leninistă, concepţia despre lume a clasei muncitoare este militantă, activă, combativă, avînd drept scop influenţarea maselor în acest spirit, conştientizarea lor, înţelegerea clară a imperativelor şi obiectivelor luptei practice, politice şi ideologice de făurire a noii orinduiri. Asemenea trăsături rezultă din natura sa de conştiinţă de clasă ostilă concepţiilor burgheze, moravurilor şi mentalităţilor înapoiate, retrograde. Toate acestea fac din concepţia clasei muncitoare un model social de educaţie revoluţionară a maselor. Tocmai asimilarea concepţiei despre lume a clasei muncitoare la scara întregii societăţi reprezintă temeiul teoretic care structurează şi integrează organic diferitele componente şi elemente ale vieţii spirituale in profilul bine configurat al conştiinţei socialiste. In acest fel, concepţia despre lume şi viaţă a clasei muncitoare devine, s-ar putea spune, nucleul constitutiv şi formativ cel mai important al conştiinţei socialiste, factorul care asigură unitate şi coerenţă ideologică şi consecvenţă partinică conţinutului de idei, atitudinilor şi comportării omului societăţii socialiste. OPERA de construcţie socialistă în ansamblul său a învederat generalizarea în viaţa societăţii noastre a unor valori morale şi a spiritului muncitoresc, militant, manifestat deopotrivă prin valorificarea la un nivel superior a tradiţiilor muncitoreşti ale luptei revoluţionare şi patriotice, ale cinstei şi adevărului, colectivismului şi umanismului, ale solidarităţii internaţionaliste, cit şi prin afirmarea unor trăsături politice şi morale noi, cum sunt patriotismul socialist, responsabilitatea socială, spiritul de iniţiativă şi perfecţionare ş. a. Spiritul muncitoresc reînvie marile valori general-umane, înglobează într-o cuprinzătoare sinteză cele mai nobile virtuţi morale şi civice. Elementul catalizator de definire şi afirmare a concepţiei revoluţionare despre viaţă, a principiilor şi normelor moralei socialiste îşi are izvorul în propria activitate a clasei muncitoare, în însăşi funcţia prin care ea se defineşte, adică în activitatea productivă. După cum sublinia încă Marx, activitatea productivă, munca liberă proprie societăţii socialiste constituie un mijloc fundamental de autoperfecţionare morală, de autotransformare a omului. In consecinţă, noile valori morale, specifice relaţiilor societăţii socialiste şi comuniste, apar şi se dezvoltă pentru prima dată, în genere, în teritoriul conştiinţei şi practicii morale ale clasei muncitoare prin politica partidului său de avangardă. Fără îndoială, domeniul principal în care clasa muncitoare îşi exercită funcţia sa de promotor moral este acela al eticii muncii. In acest cîmp primordial al activităţii umane, concepţia revoluţionară despre viaţă se manifestă în modul cel mai expresiv şi mai creator : aici apar cu preponderenţă noi valori, se călesc şi se formează caractere, apar trăsăturile personalităţii specifice orînduirii noastre. In clocotul muncii se afirmă stilul de viaţă muncitoresc, se infrîng vechile moduri de gîndire şi de trai, se dezvoltă spiritul de inventivitate şi inovaţie, cu un cuvînt, creativitatea fiecăruia şi a tuturor. Dar clasa muncitoare, în calitatea sa de forţă socială conducătoare a societăţii socialiste, întruneşte şi condiţiile transformării în realitate a funcţiei sale de promotor al concepţiei revoluţionare despre viaţă. Aceasta se realizează atît prin exemplul său, cît şi prin posibilitatea sa de a sprijini formarea şi dezvoltarea unui climat social şi moral stimulator pentru traducerea în viaţă a principiilor şi normelor eticii şi echităţii socialiste. In acest sens, clasa muncitoare este chemată, în mod obiectiv, să joace un rol hotărîtor în generalizarea pe ansamblul societăţii a concepţiei sale despre lume şi viaţă, în numele căreia este edificată întreaga noastră societate, a însuşi modului său propriu de existenţă, ca valoare orientativă în viaţa şi munca tuturor cetăţenilor patriei. Odată cu aceasta, se extinde şi în domeniul spiritual procesul obiectiv şi complex al omogenizării sociale, procesdefinitoriu pentru făurirea societăţii socialiste şi înaintarea spre comunism, care se realizează pe baza scopurilor istorice ale clasei muncitoare, a convergenţei şi contopirii intereselor diferitelor categorii sociale cu interesele fundamentale ale clasei muncitoare - forţă propulsoare a progresului social. PRASATURILE obiective şi subiective care caracterizează pe deplin procesul de omogenizare socială nu se nasc de la sine, în mod spontan. Realizarea apropierii dintre clase, a unităţii moralpolitice a poporului se desfăşoară în mod conştient, sub conducerea partidului, forţa politică în jurul căreia s-a format şi se consolidează permanent această unitate. Din această perspectivă, vasta activitate politico-ideologică şi educativă desfăşurată de partid se relevă a fi o condiţie de prim ordin pentru accelerarea omogenizării spirituale a societăţii, ca expresie a comunităţii de simţire, gîndire şi ideal social-politic ce animă întreaga noastră naţiune, toate clasele şi categoriile sociale, fiecare cetăţean, indiferent de naţionalitate. Prin aplicarea Programului partidului, prin încorporarea normelor şi principiilor eticii şi echităţii socialiste în relaţiile sociale, se generalizează tot mai mult concepţia clasei noastre muncitoare, întărindu-se necontenit coeziunea moral-politică, unitatea de scop şi de acţiune a întregului nostru popor, pe calea înaintării societăţii româneşti spre viitorul său comunist. CMtmimmi 3 \ s Aptomina Umanismul, democraţia în acţiune • CU O BOGATA ordine de zi, recenta Plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român se va înscrie, fără îndoială, printre evenimentele politice cu adinei şi multiple semnificaţii. Subliniem, şi de astă dată, rolul de prim ordin al tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în iniţierea şi elaborarea măsurilor de deosebită însemnătate pentru evoluţia pozitivă a vieţii noastre economice, sociale şi politice, pentru perfecţionarea organizării şi conducerii societăţii, încă o dată, prin rolul şi contribuţia esenţiale, prin spiritul revoluţionar şi rara capacitate de a desprinde din complexitatea problematicii edificărilor contemporane fenomenele de primă însemnătate, de a propune cu un vizionarism lucid căile de implicare eficientă şi responsabilă, secretarul general al partidului dă întregii naţiuni un nou şi pilduitor exemplu comunist, al unei conştiinţe patriotice, revoluţionare, al unui conducător се-şi identifică zi de zi viaţa, munca, gîndirea creatoare cu aspiraţiile şi năzuinţele fundamentale ale poporului. Cuvîntarea rostită în încheierea lucrărilor plenarei — lucrări caracterizate printr-un profund spirit analitic, concret, constructiv, critic şi autocritic — constituie un veritabil model de gîndire revoluţionară, de abordare in spiritul umanismului şi democraţiei socialiste a problemelor cu care — In drumul său spre viitor, spre viitorul conturat cu limpezime de partid — se confruntă societatea noastră. Aprobarea proiectelor Planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială şi Bugetului de stat pe anul 1978, a Programului de creştere a retribuţiei şi altor venituri, a nivelului de trai al populaţiei in cincinalul 1976—1980, a Programului de creştere a veniturilor lucrătorilor din agricultura de stat, ale ţărănimii cooperatiste şi ale ţăranilor din zona necooperativizată, a măsurilor privind perfecţionarea învăţămîntului liceal, profesional şi superior, adoptarea Hotărârii cu privire la creşterea rolului unităţilor socialiste, al organizaţiilor obşteşti, al maselor populare în respectarea legalităţii, sancţionarea şi reeducarea prin muncă a persoanelor care comit abateri şi încălcări de la normele de convieţuire socială şi legile ţării, a Hotărîrii cu privire la creşterea rolului şi răspunderii organizaţiilor de partid şi de stat, de masă şi obşteşti, a uniunilor de creaţie, a conducerilor colective ale redacţiilor, radioteleviziunii, editurilor, caselor de filme, instituţiilor de spectacole în activitatea de informare şi educare a oamenilor muncii constituie tot atîtea dovezi concrete ale consecvenţei principiale cu care sunt soluţionate problemele economice şi sociale, politice şi educative de care depinde mersul ferm înainte al societăţii româneşti contemporane. Neîndoios, ampla activitate organizatorică şi politică ce va preceda Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, care va avea loc în prima jumătate a lunii decembrie, va prilejui o şi mai puternică mobilizare a energiilor creatoare ale poporului, o participare a tuturor oamenilor muncii, activă, entuziastă, încununată de nobile izbînzi, dedicată dezvoltării multilaterale a patriei. In acest amplu şi generos efort naţional de ridicare a ţării se va edifica, se va perfecţiona, civic şi spiritual, un om nou, omul chemat să făurească o ţară înfloritoare, o ţară a libertăţii, demnităţii, umanismului şi democraţiei autentice. In acest cutezător şi pe deplin realist program, fiecare cetăţean al patriei se va considera angajat cu toată energia şi priceperea. „Să înţelegem că nu putem fi revoluţionari dacă nu acţionăm permanent pentru înfăptuirea in viaţă a principiilor socialiste şi comuniste, a concepţiei noastre filozofice care cere spirit de iniţiativă, îndrăzneală — desigur organizată, disciplinată — acţiune, muncă pentru accelerarea progresului necontenit al societăţii“, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la plenară, sintetizînd în fapt calităţi comuniste, umane, către care cu patriotică dăruire năzuieşte fiecare dintre cetăţenii României socialiste. Nicolae DRAGOŞ