Contemporanul, iulie-decembrie 1978 (nr. 27-52)

1978-07-07 / nr. 27

Anotimp cultural . AMBIANŢA fertilă a unei vieţi politico-so­­ciale in tumultuoasă împlinire, cultura noas­tră socialistă îşi exercită mereu mai convin­gător, mereu mai realist, importantele sale funcţii şi finalităţi formativ-educative. Climatul vieţii spirituale poartă însemnele unor marcante mutaţii în receptarea faptului de cultură, datorate îndeosebi unor cunoaşteri aprofundate a valorilor ştiinţei şi artei contemporane, stimulării continue a gra­­dului de sensibilizare pentru artă şi literatură. Festivalul naţional Ciitarea României a deschis noi şi vaste orizonturi de afirmare găniului creator al poporului, setei neostenite de frumos a maselor, pentru care faptul de cultură devine în tot mai mare măsură un element esenţial al vieţii cotidiene. Au existat fel de fel de prejudecăţi, conform cărora anotimpul estival n-ar fi tocmai prielnic exercitării rosturilor primordiale ale activităţii culturale. Este foarte adevărat că in dinamica rapor­tului dintre actul de cultură şi beneficiarii săi există ritmuri specifice, care nu se poate să nu ţină seama de anotimpul vacanţelor mari, de particularităţile sezonului estival. Teatrele işi păstrează gongurile inaugurale şi gongurile sfîrşitului de sta­giune, dar nu-şi mai agaţă uneltele in cui ca altădată pe peri­oada verii, ci ies în întîmpinarea spectatorilor cu spectacole noi, gîndite in consecinţă, pe scenele şi estradele vacanţei. Institu­ţiile muzicale de asemenea. Suita premierelor cinematografice originale se întrerupe, e drept, în zilele de arşiţă ale verii (poate şi pentru că nu se manifestă o preocupare specială pentru fil­mele ,,de sezon"), dar pe platouri se pregătesc asiduu recoltele cinematografice ale toamnei, iar repertoriile cinematografelor se innoiesc cu frecvenţă neostenită. Cultura nu poate să-şi îngă­­duie vacanţe. Demersul cultural-educativ constituie, nu poate să nu constituie decit o permanenţă. Doar modalităţile dialogului cu publicul sunt, trebuie să fie, adeseori altele, adaptate cerin­ţelor particulare ale sezonului cald. În acest sens, de ciţiva ani încoace, se caută (şi se găsesc) formule eficiente de cultură estivală. De ciţiva ani încoace, instituţiile artistice îşi întocmesc programele — mai inspirat sau mai puţin inspirat — în funcţie de imperativele anotimpului. De ciţiva ani încoace, gospodarii celor mai frecventate staţiuni balneo-climaterice, îndeosebi gospodarii litoralului, încearcă — mai inspirat sau mai puţin inspirat — să alcătuiască „afişe" cit mai atractive pentru stagiunea estivală. De câţiva ani încoace se iniţiază, în perioada verii, manifestări culturale de­ amploare, unele intrate în tradiţie, în măsură să lumineze zone de mare rteres ale culturii noastre noi, să pună în valoare geniul crea­­tor al poporului. „Agenda" culturală a verii 1978 este, parcă, mai bogată ca oricînd. In organizarea Consiliului Culturii şi­ Educaţiei Socialiste, sub auspiciile forurilor judeţene, au loc pe întreg cuprinsul ţării manifestări culturale de amploare, menite să promoveze valori de fond ale culturii, ale artei şi literaturii contemporane. Un număr impresionant de artişti-amatori , ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi - ies în întîm­pinarea spectatorilor pe scenele verii, fructificînd şi consolidînd experienţele acumulate pe marea scenă a Festivalului naţional Ciitarea României. Pentru ca ansamblul de manifestări artistice estivale să aibă o reală şi cu­ mai mare eficienţă cultural-educativă se impune, desigur, ca toţi cei chemaţi să contribuie la alcătuirea şi sus­ţinerea programului estival să manifeste o credinţă activă în valorile autentice ale artei noastre contemporane. Numai astfel se poate asigura dezideratul unei noi calităţi in relaţia artei cu masele de beneficiari ai fenomenului cultural de pe intreg cuprinsul ţării. Numai astfel stagiunea estivală işi va putea îm­plini cu adevărat răspunderile sale educativ-estetice majore. Со­n te гл porortu-i I m­­­o­b­i­l­i­z­a­r­e­a e­n­e­r­g­i­i­i о г c­r­e­a­t­о­а г e ale и a­­i­u­n­i­i (3) Tradiţie si continuitate — eseuri de Ion Chiricuţă si N. Balotă (2) 9­9 » » Brevis H­i­s­t­o­r­i­c­a N­o­t­i­t­i­a — d­e P­o­m­­pili­u Teodor (3) Cum sîntem contemporani în literatură şi artă ? O dezbatere la care participă: George Măcovescu, Adrian Marino, W­a­nda Mihn­­­eac, Gál­f­a­l­vi Zsolt, Alex­a Visări­o­n, F­ra­n­z St­o­r­c­h, D­i­nu P­e­t­r­e­s­cu (6-7) Ştiinţa şi tehnologia în slujba dezvoltării — de Gabriela Dolgu (12) Versuri d­eTRo­r­i­n Mugur, Kányádi Sándor, Ion Murgea­nu ROMUL LADEA : Şcoala ardeleană Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! sâptAmînal al consiliului culturii şi educaţiei socialiste Nr. 27 (1 652) 7 IULIE 1978 12 pag.­­ 1 L E U lumi iiiiiirirTniiii u n rin unui iтатт-чтuw w»-< wia-лг'ыашкь-чтш&жтпяшкгт**-'■’ >чя»у«»«»ч— «. ■ . ^ -а»1

Next