Contemporanul, iulie-decembrie 1980 (nr. 27-52)

1980-07-04 / nr. 27

Moneda din tezaurul dacic descoperit la Pu­lita. Muzeul de istorie a R.S.R. Monedă din tezaurul dacic descoperit la Rădulești. Muzeul de istorie a R.S.R. Monedă de tip Larissa din tezaurul dacic descoperit la Bugiulești. Muzeul de istorie a R.S.R. Monedă de tip Larissa din tezaurul dacic descoperit la Bugiulești. Muzeul de istorie­­ a R.S.R. Burebista El năvalnice izvoare-n matcă le-adună pe veci. El a fost acela care timpului îi spuse: „Treci, Dar dă-mi acul clipei tale, ne-ndurat ca o săgeată, Spre a coase-ntîi aceste mindre plaiuri laolaltă, Triburilor răzleţite spre-a le-aduce pacea-n lume. Spre-a le făuri o ţară, ţării spre a-i da un nume!" Şi răzleţe ape-fluviu deveniră mînă-n mină. Avea pieptul cu­ moşia, cît suflarea de-azi, română, Şi pe frunte-i jucau astre şi sprîncene de păduri. Răzbătea peste milenii vocea gravei sale guri, . Iar noi îi curgeam prin vine încă de ре-atunci, şiroaie Burebista: neclintire, steag înalt şi-n ochi văpaie, Trunchi al nemuririi noastre ce-n furtună nu se-ndoaie! Dim. RACHICI ____________________________________________________________________________ 4 - Cetatea dacică de la Piatra Craivii Fotografiile de la pag. 1, 2, 3, 4, 5, S­­i 12, fac parte din ilustraţia lucrării Strămoşii Românilor (volumul 2), de Ion Miclea şi Radu Florescu — în curs de apariţie la Editura Meridiane Conştiinţa istoriei Urmare din pag. 1 Dezvoltarea naţiunii noastre a avut tot­deauna istoria drept principiu ordonator. Istoria luminează luptele acestui străvechi popor pentru dreptate socială şi neatîrnare, istoria păstrează memoria marilor bătălii revoluţionare, istoria reliefează mesajul de libertate, transmis din generaţie în gene­raţie. Scrutăm istoria şi trăim in istorie. Trăim istoria şi construim o societate a năzuinţelor noastre socialiste, înfăptuim o politică de pace, de colaborare, care asi­gură României un loc demn, egal, in ca­drul tuturor naţiunilor lumii. Pe cartea de aur a neamului, perioada deceniului şi jumătate de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, moment cardinal in destinul poporului ro­mân, este perioada unor grandioase îm­p­liniri, a unui avînt creator fără precedent, nsemnătatea ei este legată nemijlocit de personalitatea excepţională a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, bărbatul care întruchipează năzuinţele noastre cele mai înalte, con­ducătorul revoluţionar a cărui activitate pune în valoare toate energiile naţiunii, stimulează mersul înainte, spre noi culmi de progres şi civilizaţie, al României so­cialiste, militează cu tărie pentru consa­crarea in lume a principiilor păcii, colabo­rării şi înţelegerii. Un trainic arc peste timp uneşte sim­bolic marile epoci ale istoriei naţionale. Sintem­ mîndri că aparţinem acestui popor, ale cărui idealuri şi acţiuni de progres şi libertate s-au înscris în adevărate file de epopee. Sintem­ mîndri că astăzi, pe pămîntul strămoşesc, călăuziţi de condu­cătorul nostru înţelept, brav şi neobosit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, edificăm societatea socialistă multilateral dezvoltată, înălţăm ţara pe treptele superioare ale a­­firmării sale, în anii cei mai roditoori pe care i-a cunoscut milenara istorie a pa­triei. * CONTEMPORANUL Tezaure monetare geto-dacice M­ONEDELE geto-dacilor descoperite în nume­roase tezaure pe tot cuprinsul țârii noastre formează astăzi un capitol bine delimitat al numismaticii antice. Ele au folosit ca prototip principal tetradrahmele lui Filip II, regele Macedoniei, care au pe avers capul lui Zeus, iar pe revers un călăreţ, şi într-o măsură tot mai redusă, tipurile emisiunilor de argint ale lui Alexandru cel Mare, Filip III Abideul şi pe cele ale ora­şului Larissa (Thessalia). Cu toate acestea, baterea monedelor rămine în esenţa sa o creaţie cu specific local şi reflectă în mod fidel caracterul societăţii geto-dace din perioada anterioară lui Burebista. în cadrul numismaticii locale din Dacia se constată prezenţa a numeroase tipuri monetare, cu stiluri diferite, care variază în funcţie de loc şi de timp. Cele dinţii monede geto-dacice, datează din prima ju­mătate a sec. III î.e.n. şi au fost emise în regiunea Dunării de jos. Etapa următoare, cuprinsă aproximativ între 250-150 î.e.n., se caracterizează printr-o mare varietate tipologică a monedelor emise. Pe lingă monedele de tip Filip II îşi fac apariţia a­­cum şi cele de tip Audoleon, Larissa şi cu cap janiform, cum dovedesc tezaurele de la Rasa (jud. Ialomiţa), Ramna şi Cricio­­va (Banat), Tulghieş-Mireşu Mare, Crişeni şi Şilindia (în vestul şi nord-vestul Româ­niei), Huşi, Vovrneşti şi Epureni (în Mol­dova) şi cele de la Jiblea, Bugiuleşti, Sărbătoarea şi Hinova (Oltenia). Etapa finală a monetăriei geto-dacice se distinge printr-o accentuată schematizare a reprezentărilor, o reducere a numărului tipurilor monetare, şi a creşterii numă­rului emisiunilor pentru fiecare catego­rie în parte, prin apariţia unor noi cen­tre monetare, mai ales în sudul Daciei, şi printr-o mai clară delimitare a ariei de răspîndire a fiecărui tip monetar. Pornind de la constatarea că fiecare tip monetar principal aparţine unei uniuni de triburi, s-a ajuns, prin cartografierea descoperirilor monetare pe categorii, să se identifice şi să se delimiteze patru mari formaţiuni social-politice geto-dace prestatale. O primă şi deosebit de însem­nată uniune de triburi getice, probabil acei prefigi menţionaţi de Ptolemeu, a fost identificată in părţile de mijloc ale Munteniei, pe baza descoperirilor mone­tare de tip Vîrteju-Bucureşti. O a doua formaţiune politică similară, determinată pa baza descoperirilor monetare de tip Dumbrăveni şi Inoteşti-Răcoasa, se află in regiunea cuprinsă intre cursul infe­rior al Siretului şi valea rîului Buzău, fiind reprezentată, probabil, de neamul siensilor. în sud-vestul Daciei, respectiv pe teritoriul Olteniei, după cum ne in­dică monedele de tip Aninoasa-Dobrești, exista o a treia mare uniune de triburi geto-dace, identificată cu neamul buri­­davensilor. A patra uniune de triburi dace, probabil acei ratacensi pomeniţi de Ptolemeu, a fost determinată pe baza descoperirilor monetare de tip Răduleşti- Hunedoara, Aiud-Cugir şi Petelea, fiind localizată pe valea Mureşului şi a Tîr­­navelor. Activitatea monetară de tip greco-ma­­cedoriean încetează după primele trei de­cenii ale sec. X î.e.n. Acest moment­­ co­incide cu data unificării geto-dacilor de către Burebista. Constituirea primului stat dac centralizat a avut drept conse­cinţă, printre altele, şi emiterea unui sin­gur tip monetar pentru întreaga Dacie. De data aceasta se ia ca model denarul roman republican, care se va emite pe scară largă în tot cursul sec. I î.e.n de către toți geto-dacii. Dr. Constantin PREDA DATA ? !... • • Sunt un vechi client al librăriei bucureştene „Cartea prin poştă“. In ul­timii ani, uneori, am fost servit cu promptitudine, alteori — deloc, pierzînd interesante apariţii editoriale, pe care puteam să încerc a le procura de la alte librării. Dar nu despre aceasta vreu să scriu, ci despre felul în care se răspun­de solicitanţilor, in cazul in care lucră­rile comandate nu se găsesc în librărie : «Stimate tovarăşe, confirmăm primirea scrisorii dvs. şi vă facem cunoscut că lu­crările solicitate nu le avem. Librăria „Cartea prin poştă“». Mă întreb : care lucrăr­ ? Cind, spre exemplu, am soli­citat cărţi la datele de 6 şi 30 mai, 4, 11 şi 17 iunie, iar unitatea amintită mi-a răspuns în 14 şi 21 iunie, cu binecunos­cuta formulă (a se citi ştampilă). Este oare atît de greu a se aminti şi data co­menzii despre care-i vorba ? Liviu POENARU corn. Turburea, judeţul Gor) „2050 de ani de la crearea statului dac centralizat şi independent“. Un loc aparte îl are in expoziţia amintită şi afişul cu ca­racter istoric , lucru curios insă, aproape fiecare dintre afişele expuse are alt titlu. Documentele menţionează clar că se săr­bătoresc 2050 de ani de la constituirea sta­tului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista. Cu toate aces­tea, Valeriu Giodic îşi intitulează lucrarea „întemeierea primului stat dac centrali­zat şi independent“. Nicolae Corneliu — „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent sub condu­cerea lui Burebista“, iar Radu Şteflea îşi expune lucrările sub titlul „2050 de ani de la înfiinţarea statului dac centralizat şi independent“. Radu Dan prezintă lucrarea „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent“, iar Con­stantin Costa „2050 de ani de la înteme­ierea primului stat dac liber, unitar şi independent al lui Burebista“. Este evident că din punct de vedere logico-istoric există diferenţă între crea­rea, întemeierea, înfiinţarea­­ şi, in rea­litate, constituirea. Totodată statul nu a fost al lui Burebista ci a fost sub conduce­rea lui Burebista, şi nici nu se foloseşte termenul de „stat unitar“ ci de „stat cen­tralizat şi independent“. E bine să ne in­spirăm din istorie, dar e normal şi obliga­toriu să ne referim la ea cu exactitate. Prof. Laurenţiu Gh. STEFANESCU str. Bonea Marin nr. 2, Bloc 13 S 3, Bucureşti AFIŞUL ISTORIC • • Istoria a constituit şi constituie un preţios izvor de inspiraţie pentru scrii­tori, compozitori, artişti plastici, fapt do­vedit recent şi de expoziţia intitulată

Next