Contemporanul, iulie-decembrie 1981 (nr. 27-52)

1981-07-03 / nr. 27

SAPTAMINAL al consiliului culturii şi educaţiei socialiste Nr. 27 (1­808) 3 IULIE 1981 12 PAG.­­ 1 LEU Mesajul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU adresat Conferinţei naţionale a scriitorilor Stimaţi tovarăşi, îmi face plăcere să adresez Conferinţei naţionale a scriitorilor — eveni­ment de seamă în viaţa social-politică a ţării — precum şi tuturor scriitorilor din patria noastră — poeţi, prozatori, dramaturgi, critici — în numele Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guver­nului, precum şi al meu personal, un salut călduros şi cele mai bune urări. Conferinţa dumneavoastră are loc în condiţiile cînd întregul popor, strîns unit în jurul partidului, a trecut la înfăptuirea prevederilor celui de-al VII-lea plan cincinal, a istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al partidului. Vă sînt cunoscute, de asemenea, rezultatele obținute în înfăptuirea cincinalului 1976—1980 în domeniul dezvoltării economico-sociale a României. Atît despre marile realizări dobîndite in ultimii 5 ani, cit și despre prevederile și obiecti­vele noului plan de dezvoltare a României în anii 1981—1985 s-a vorbit pe larg la Congresul consiliilor oamenilor muncii, ca și la recenta plenară a Comitetu­lui Central al partidului şi în plenara Consiliului Naţional al Frontului Demo­craţiei şi Unităţii Socialiste. Putem spune că în decursul acestor ani România a parcurs o nouă şi im­portantă etapă istorică în dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a societăţii, în sporirea bogăţiei naţionale, în ridicarea bunăstării şi a gradului de civilizaţie a întregului popor, în înfăptuirea Programului partidului de edi­ficare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţării spre co­munism. S-a demonstrat, cu putere, că tot ceea ce înfăptuim în România socia­listă, scopul suprem al politicii partidului, esenţa însăşi a noii societăţi pe care o edificăm sunt bunăstarea, demnitatea şi fericirea omului, manifestarea plenară a personalităţii sale, strălucirea şi măreţia patriei, întărirea independenţei şi suveranităţii ei naţionale. Partidul a acţionat şi acţionează, de asemenea, consecvent pentru perfecţio­narea conducerii ştiinţifice a societăţii, a relaţiilor de producţie şi sociale, pentru adîncirea democraţiei socialiste, creîndu-se un cadru larg de participare nemijlocită a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la ela­borarea şi înfăptuirea politicii de construcţie socialistă, la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, a întregii societăţi. Cel de-al doilea Congres al con­siliilor oamenilor muncii — la care au participat peste 11 000 de delegaţi — a constituit o puternică manifestare a democraţiei noastre muncitoreşti, socialis­te, cel mai larg şi reprezentativ forum al oamenilor muncii din industrie, trans­porturi, construcţii, circulaţia mărfurilor şi finanţe, o expresie elocventă a rolului clasei muncitoare, clasa conducătoare a societăţii, care, în alianţă cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu toţi oamenii muncii, hotărăşte asupra viito­rului ţării, acţionează cu toată fermitatea pentru înfăptuirea măreţului Program al partidului. Democraţia noastră muncitorească, socialistă îşi confirmă cu tot mai multă pregnanţă superioritatea, asigurînd exercitarea reală şi plenară a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, egalitatea deplină intre toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate, făurirea conştientă de către masele populare a propriului lor destin — a viitorului socialist şi comunist al României. In cadrul dezvoltării generale a ţării, un puternic avînt cunosc ştiinţa, învă­­ţămîntul, cultura, arta — factori esenţiali ai asigurării progresului multilateral al patriei, ai edificării cu succes a noii orinduiri. Societatea socialistă pe care o edificăm asigură tuturor oamenilor muncii condiţii optime pentru pregătirea profesională, pentru însuşirea cuceririlor ştiinţei şi culturii, pentru dobîndirea unui larg orizont de cunoaştere şi înţelegere, pentru îmbogăţirea continuă a vieţii lor spirituale. O expresie puternică a acesor realităţi o constituie marea mişcare cultural-educativă de masă, Festivalul naţional „Cîntarea României“, ajunsă astăzi la cea de-a treia ediţie, îmbinînd organic, într-o concepţie armonioasă, activitatea în producţie şi activitatea cultural-educativă şi artistică. Festivalul „Cîntarea României“ s-a afirmat tot mai mult ca o amplă manifestare a muncii şi creaţiei socialiste, cadrul larg de manifestare a talen­telor creatoare ale poporului, de participare intensă a oamenilor muncii la viaţa spirituală nouă a ţării. Este o nouă confirmare a faptului că tot ce s-a făurit mai de preţ pe aceste meleaguri — atît în domeniul material, cît şi în cel al vieţii spirituale, al culturii şi artei, este rezultatul luptei, muncii, gîndirii şi simţirii poporului, al strădaniilor sale pentru progres şi o viaţă mai bună. Acestor creaţii, anii socialismului le-au redat întreaga strălucire, ridicîndu-le pe un plan superior şi îmbogăţindu-le necontenit cu noi şi noi valori. Partidul şi statul nostru acţionează pentru ca toate mijloacele cultural­­educative de care dispune societatea să slujească măreţului ţel al făuririi unui om cu adevărat nou, animat de concepţia revoluţionară a partidului nostru, luptător neobosit pentru fericirea poporului, devotat trup şi suflet cauzei socia­lismului şi comunismului în patria noastră. Aceasta se reflectă în felul în care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, participă la înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, în rezultatele deosebite pe care le obţin în înfăptuirea Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate şi înaintare a României spre comunism. Stimaţi tovarăşi, In cadrul operei istorice pe care o înfăptuieşte poporul nostru, literatura şi arta ocupă un loc de seamă. Putem afirma că literatura română, ca şi cea a (Continuare în pag. 2) Generos orizont de afirmare umană (3) # Ctitorii ale spiritu­alităţii româneşti (5) • Istoria artei de astăzi (6) culturii româneşti (7)# Singura alternativă raţională: destin­derea (12) V . • Cronica literară, de film, de balet ■Tele observ­at­or • Puncte cardinale Promotor al învăţămîntului ştiinţific (4)

Next