Contemporanul, ianuarie-iunie 1982 (nr. 1-26)

1982-01-01 / nr.1

lb.­4c If PLUGUŞOR SUB TRICOLOR 9 Ascultaţi, ascultaţi, urarea din munţii Carpaţi, din munţii cu veşnicie încununaţi, ea începe ca un izvor, din care se­ adapă un căprior, cu coarne frumoase şi ramuri vreo şase, apoi cîntarea curge sonor, ca un riu valurit de dor, apoi tălâzuieşte ca marea, din inimă este urarea deschideţi uşile, împodobiţi pridvoarele, urarea este fierbinte ca soarele . In mărire şi fericire, in neumbrire şi-n înflorire trăiascâ-ne ţara­­ ce ne e fratele fi surioara, mama şi tata şi toţi ai iubirii {i-au pus temelii in Carpaţi, nemuririi ) Ţară iubită, ctitorită, zidită, mereu apărată,­ mereu înălţată, iată-te azi brad intre brazi, brad năzdrăvan, la praznic de an, eşti, се-ai dorit intr-un vis fericit, vis omenesc, vis românesc, arcuire de pisc vis comunist ! Ascultaţi, ascultaţi urarea din munţii Carpaţi deschideţi uşile, împodobiţi pridvoarele, urarea este fierbinte ca soarele . Fii bucuroasă, ţară frumoasă, nicicind ca acum nu ţi-a fost drumul - drum, numele nume­­ de mare renume,­­ cinstirea cinstire acasă şi-n omenire, ctitorire măreaţă avîntatâ-ndrâzneaţâ, p­eşti floare-ntre flori din cimp pin­ la munte porţi cunună pe frunte cunună şi lauri in evul de aur, pe care-l trăim şi-l nemurim in strinsă unire, cu multă iubire, cu­ multă ardoare, in evul de soare, ev­­uitor, adine grăitor pentru frumuseţe, pentru tinereţe, pentru avintare, în lupta cea mare, pentru dăruire întru fericire, pentru omenie pentru bucurie, pentru cutezanţă şi pentru speranţă pentru libertate luminînd in fapte. Ascultaţi, asculta­i, urarea din munţii Carpaţi deschideţi uşile împodobiţi pridvoarele urarea este fierbinte ca soarele . Urarea urărilor pin­ la fruntariile zărilor, pină-n inima omului, pînâ la rădăcina pomului, pînă-n adincul adincului, urarea omului şi a pămintului in libertate aliaţi. Urarea înălţimilor din munţii Carpaţi Urarea gîndului celui mai sincer şi bun pentru ctitorul­ ctitorilor Partidul Comunist Român, Cuvintul lui este ogor este tricolor, este popor, este prezent şi viitor . Fapta lui este ţară poartă solară, forţă de obirşie milenară Contopire înaltă : In partid sintem­ toţi, o­olaltă, urare înflăcărată pentru forţa-i ce vine din adîncu-i, din sine, O urare, la fel pentru gloriosu-i drapel Şi inc-o urare pent­ru fiinţa-i nemuritoare . Veniţi aproape colindători cu brazi împodobiţi de sori frumoşi, luminoşi veniţi pe drumul iubirii, cel drept spre Omul care drept inimă are ţara in piept, Spre Omul-ţară prin vremi neclintit Spre Omul-Partid, spre Omul cu nume de viitor, spre Ceauşescu, marele nostru conducător, Veniţi cu urări de lumină din cimpii, din laboratoare, din uzină, veniţi, Cu urări, cu steagurile desfăşurate Veniţi şi uraţi-i : viaţă lungă putere de muncă, sănătate ! Veniţi cu urări din al inimiles prea plin, Ceauşescu — luptă, Ceauşescu — istorie, Ceauşescu - destin, Veniţi spre­­anuare spre draga aniversare a inimii poporului sărbătoare Ascultaţi, ascultaţi, urarea din munţii Carpaţi, urarea faldurile şi le desface ca un cintec de pace­­ este urarea noastră senină către lumea de azi către cea ce-o să vină, este urarea noastră, roşie, galbenă şi albastră, este urarea adinca pentru pace, libertate şi viaţă, voinţa ni-i strica ! Să ne umble urarea printre contemporani ca porumbelul păcii în zbor — „La anul şi la mulţi ani !" Colind la fereastra Ţării Bună vremea, la fereastră Gazdă bună, Ţara noastră Leagăn unui timp de aur, Ceauşescu — al tău faur, Faur, gospodar strateg Drag poporului vitreg. Din fereastra ta se vede Plaiul — rodnică livede Şi la tine sub fereastră, Griul ca o samurastră Dă colt tinăr sub zăpada, inflorindu-l cu broboada din fuior ţi fire albe Florile dalbe f­ieru-i Ier ţi Leru-i Ier La cetăţile de fier Ce metalu-şi invîlioară Din Galaţi la Hunedoara, Ca şi Dunărea bătrină Care intr-una valu-şi mină Neştiind ce e hodina Spre-a spori la Por­i lumina, Porţile-i de fier, prin care Trece aşa din zare-n zare Şi-n tot locul se aciuc, Ziurel de ziuă ! Bună vremea gospodari * Fraţi cu toți, români, maghiar Şi germani şi sirbi o­gfích/ Toţi aţi ipuna pe­­memlft, Fii ai faptelor de seamă Cum Partidul vajnic cheamă Ca să ne prospere casa, Să ni se-ndestule masa, Ca acum, cind bate ora, Să vă spunem tuturora Harnici muncitori, ţărani, l­a 'A" *' ani I Şi din prima dimineaţă Drept la soare şi ia viaţa Omul, tare cum e piatra, Cu gind iute ca săgeata Anul Nou, cu fericire, Vă dorim şi cu-nflorire Ca­merii ca perii in mijlocul primăverii I Niculae SîOIANU Le^ffimentul străbun Cintecele veciţfc colindele bătrine, cu oieri pribefi în vrăjite fintine­ne vorbeşf£3fespre oameni şi păsări şi flori, despre drumul bătut de transhumanţii păstori, despre curţile luminate cu turnuri aurite şi mese bogate, despre mătura de aur care-mprăştie nori. Bătrinii zămisliră din lacrimi in urma turmelor şi plugului aceste imnuri ale belşugului, ale dreptăţii, seninului şi bucuriei, preamărind în ele spicul griului, floarea vinului, izvorul dătător de viaţă al omeniei. Colindele vechi, din datină, intr-o adiere de cetină curată cu viersul domol inima ne-o clatină, cu o nouă putere inima ne-o-mbată. Versurile cîntecelor vechi stol de paseri subt un cer al minunilor neostenite işi poartă lingă noi zborul ca nişte legăminte ale străbunilor de a da faţă cu viitorul ! Vlaicu BÂRNA Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Din fresca de la Ateneul Român CTITORII CULTURII ROMANE

Next