Contemporanul, ianuarie-iunie 1984 (nr. 1-27)
1984-01-01 / nr. 1
t — înfăptuiri ale democraţiei revoluţionare ce devin ISTORIE A REPUBLICII Prefigurarea unor mari momente din ISTORIA DE HUNE GST timp trebuie să treacă pentru ca tră-irile noastre să devină istorie ? Poate că, intr-o definiţie rece, trecerea fiecărei zile se adaugă istoriei, iar anul 1983, pe care l-am încheiat cu ziua în care acest nunăr al revistei noastre intră in rotativă, a şi devenit de acum istorie. Gîndirea afectivă însă, adică cea mai omenească gindire a noastră nu se poate părî incă să claseze în cartoteca istoriei ceea ce a însemnat anul 1983 în viaţa fiecăruia dintre noi, a celor peste 22 milioane de existenţe umane — cu tot atîtea trăiri intense şi năzuinţe — care, împreună, înseamnă România vie de astăzi. Ne este încă greu să înscriem, degajat, in contul istoriei, construcţia materială şi spirituală în care am investit, după pu- 8 teri, pricepere, efort, talent. Păstrăm, fieэ,саге dintre noi, în inimi şi în gind, proiima noastră istorie sentimentală, asociată,prins cu istoria uzinei ale cărei maşini, din ce în ce mai perfecţionate, le minuim, împletită cu istoria tot mai bogată in roade a ogoarelor pe care le muncim, a laboratoarelor şi atelierelor noastre de proiectare, a modestei mese de lucru la care trudim asupra cuvintului. Aceasta este istoria noastră sentimentală, contopindu-se dii istoria oraşelor şi satelor noastre, pentru a deveni istoria ţării întregi. • Dintre ceie mai profunde semnificaţii ale devenirii istorice a anului 1983, undomeniu privilegiat de reflecţie ne oferă însă înfăptuirea, tot mai deplină, a destinului ţării noastre ca Republică. Prima şi cea mai înaltă semnificaţie de res publica, adică orinduire socială în care treburile se dezbat şi se rezolvă public, este exprimată, din ce in ce mai deplin, în cadrul democraţiei noastre socialiste, revoluţionare. O democraţie care devine punctul de convergenţă al tuturor celorlalte atribute majore ale societăţii socialiste, fiind de neconceput în afară unei asocieri strinse cu umanismul de esenţă, cu înalta competenţă profesională şi responsabilitatea pentru tot ceea ce se petrece în ţară, cu înflorirea şi afirmarea Mircea HERIVAN (Continuare în pag. 14) . ^ 1' " : ■ Intrarea in ANUL 40 - (2) ■ Ginduri de an nou, gînduri de creație - (4-5) ■ 1984 in antici«- ] parea editorilor ■ Nelimitata fan- ■ terţe a cunoasterii — (6-7) ■ Ca- I lendarul poeziei - (8-9) ■ Teatrul * si Filmul anului 1983 - roluri şi interpreţi — (10—11) ■ Cultura si pacea ■ America şi „Ziua de după* - (12-13) ■ „Contemporanul*" magazin - (14-13) Cu inimile Mărite, luminosule, tinere au fii liniştii lumii oştaan să porţi pe frunte cunună de lan, de lan auriu cum îl ştiu cind e soarele sus vara, la prinz şi să-ţi strălucească mantia de timp — împărătească — de tot felul de sori aprinşi cu inimile lor de colindători Un soare să fie . Bucurie, un altul, sclipire cu sclipire , Fericire şi să mai fie un soare : lumina de Nea’îrnare, care lumină e cea mai senină lumină de vară din stema de ţară Mărite, tinere, visătorule an să-ţi fie trupul inatipat să-ţi fie visul solar clipele dulci, de nectar la ne pe toţi in stâpînire şi fă-ne iubire Florin COSTINESCU O, brad frumos, o, brad frumos, te-am pogorit din munte jos : in stema plină de lumină tu ramurile ţi-ai întins şi caid zăpezi de pace-au nins ! O, brad frumos, ci tu veghezi în mari păduri, in mari zăpezi cu cerbii cei cu luna-n frunte ; veghezi brad falnic sus în munte şi stele-n crengi ţi se anină şi eşti izvorul de lumină ! O, brad frumos, frumos visăm şi cintecului ne-adunâm ; iar tu râmii un pom de dor, râmii tot pomul visător in pacea naltă-a tuturor şi eşti ca Ţara maiestuos, o, brad frumos, o, brad frumos ?... Radu CARNECI VWIn stema plină de lumină