Contemporanul, ianuarie-iunie 1987 (nr. 1-26)
1987-05-01 / nr. 18
Tur de orizont ■ SIMPOZION. Aula Academiei R.S.R. a găzduit, la sfîrşitul săptămînii trecute un interesant simpozion ştiinţific cu tema Conexiunile disciplinare şi dezvoltarea gindirii ştiinţifice (teorii, metode, aplicaţii). Organizată de Comitetul român de istoria şi filo-,sofia ştiinţei al Academiei R.S.R. şi Comisia de studii interdisciplinare a Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din R.S.R., manifestarea a reunit într-o pasionantă dezbatere oameni de ştiinţă, cadre didactice şi cercetători. ■ DESPRE STILURI. Editura Eminescu a publicat de curînd, într-o foarte elegantă şi sugestivă ţinută grafică, volumul lui Edgar Papu, Despre stiluri. Despre locul şi intenţiile acestui impunător op ne vorbeşte autorul însuşi în aia sale „Desluşiri preliminare“ : „Acest prim volum al scrierilor mele se axează în jurul problemei stilurilor, cuprinzînd Barocul ca tip de existenţă (Editura Minerva, 1977), Existenţa romantică (Editura Minerva, 1979), Apollo sau ontologia clasicismului (Editura Eminescu, 1985), şi o mică scriere, inedită Ginduri despre manierism. întregul volum cuprinde, astfel, un sector unitar în ansamblul preocupărilor mele“. (C. Cs.) ■ CONCERT. Ateneul Român găzduieşte duminică 3 mai, orele 11, un Concert vocal , dedicat aniversării a 110 ani de la cucerirea independenţei die stat a României, îşi dau concursul muzica reprezentativă a armatei, corul şi soliştii ansamblului artistic „Doina“ al armatei, solişti ai Operei Române. Conducerea muzicală : col. Emilian Ursu. Dirijori : col. Sergiu Eremia şi căpitan Crişan Pârâu. Dirijorul corului : Gheorghe Popescu. ■ PORNI LUCEAFĂRUL... In zilele de 14 şi 15 iunie 1987 se va desfăşura la Botoşani cea de-a XV-a ediţie a Concursului de poezie şi critică literară „Porni Luceafărul...“ organizat de Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă in colaborare cu Uniunea Scriitorilor şi cu mai multe reviste literare din ţară. Participanţii pot trimite — în 5 exemplare —■ 10 poezii sau 1—2 lucrări de critică literară (acesteia din urmă vizînd exclusiv creaţia eminesciană şi avînd împreună cel mult 15 pagini dactilo), sub motto, conform uzanţelor obişnuite de concurs, pe adresa : Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă. B-dul Mihai Eminescu, 91, Botoşani, cod 6800. ■ ATENEU. In numărul 3 al revistei din Bacău aduc contribuţii vadespre literatura dramatică şi teatrul ca spectacol Valentin Silvestru, Nicolae Manolescu, Paul Stern Un iluzionist demistifică pretinsele fenomene paranormale .Cine vrea să demaşte obscuri vindecători spirituali şi tămăduitori escroci trebuie să le cunoască tertipurile. Americanul James Randi, el însuşi , un maestru al iluzionismului şi „deziluzionismului“ luptă de mai bine de treizeci de ani împotriva superstiției II și a incercărilor de îndobitocire a maselor». 114 CONTEMPORANUL——————— Everac, Solomon Marcus, Val Condurache, Ştefan Aug. Doinaş, Eugen Simion, Ileana Berlogea, Vlad Sorianu, Dinu Cernescu, C. Costin, N. Nicolaescu, Ştefan Nicolae, Carol Isac, C. M. Popa. Cu acest prilej, George Genoiu publică un tablou (II) din interesanta sa lucrare Conversaţia în oglindă, iar dramaturgul Leonida Teodorescu un triptic poetic. (R. C.) ■ BIT. Cu acest titlu semnificativ, Institutul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru tehnică de calcul şi informatică, de pe lingă Centrala industrială de electronică şi tehnică de calcul a Ministerului industriei electrotehnice editează un deosebit de interesant Buletin de informare tehnico-ştiinţifică. Cu un conţinut bogat şi divers , care răspunde exigent nevoii de informare la zi a specialiştilor şi a tuturor celor interesaţi de acest domeniu de vîrf al tehnologiei contemporane. ■ GÎNDIRE AFORISTICA. In Editura Academiei R.S.R. a apărut volumul lui Marin Voiculescu : Gîndire aforistică în cultura românească despre care Mihnea Gheorghiu spune că se înfăţişează „ca o suită de micro-monografii de tip antologic dar cu o abundenţă de impresii şi propuneri personale menite să-i argumenteze alegerea, dedicate unui număr de distinşi intelectuali care au marcat piscurile culturii naţionale“. . ■ JAPONIA. La sala Dalles se află deschisă expoziţia de fotografii Japonia ’71—'84 — Omul şi viaţa. Imagini alb negru şi color surprind multiple aspecte din viaţa de zi cu zi a Japoniei contemporane, apropiin- du-ne de realităţile aces- tei ţări. ■ DANS. Graţie, voie bună, tinereţe. — atribute ] reafirmate în fiecare pri- i măvară de o manifestare cultural-artistică devenită tradiţională , concursul interjudeţean de dans de societate ce se desfăşoară la Piteşti. Ediţia din acest an, a IV-a, va avea loc în perioada 8—10 mai şi va reuni la Sala sportu- rilor cele mai bune perechi de dansatori din întreaga ţară. (FI. A.). ■ OLĂRIT. Recent, la Muzeul satului şi de artă populară, s-a deschis o interesantă expoziţie de ceramică populară contemporană dedicată prezentării olăriei nesmălţuite, roşii, din două străvechi centre româneşti : Biriş (jud. Caraş-Severin) şi Vlădeşti (jud. Vâlcea). Printre meşterii olari prezenţi cu acest prilej se află şi Dumitru Şchiopu reprezentant al centrului Vlădeşti, laureat al Festivalului naţional „Cintarea României. (C.D.I.) ■ EDUCAŢIE. Binecunoscut specialist în probleme de pedagogie Ioan Jinga publică, la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică volumul Educaţia în perspectiva unei noi calităţi. Şi de data aceasta autorul este preocupat de obligaţiile ce revin educatorilor în ridicarea nivelului de conţinut şi metodic al activităţii instructiv-educative. ■ PERSEVERENŢA. După Nu ucideţi caii verzi (jucată la Tg. Mureş şi Ploieşti), colaboratorul revistei noastre, dr. Radu Iftimovici revine la uneltele teatrului cu o nouă premieră, de data aceasta la Teatrul Foarte Mic . Joc ciudat după scăpătat (regia Leonard Popovici, decoruri arh. Virgil Luscov, costume , Dana Lăzanu), avindu-i ca interpreţi pe Paul ■ Panduru, Doina Tamaş (în fotografie) şi Ana Maria Bobicov. (D.K.) ■ POVESTIRI Pline de farmec, povestirile lui Radu Albala — incluse în volumul recent apărut . Făpturile paradisului pastelează, aşa cum remarc , FĂPTURILE PARADISULUI ca Nicolae Manolescu, „o mireasmă a limbii ce pare să vină din cei doi Caragiale, calitate care ne întoarce la meşterii de odinioară“... ■ SPECTACOL 100. Piesa lui Paul Ioachim, Aşteptam pe altcineva — prezentată anul trecut în premieră pe scena Teatrului Giuleşti, în regia lui Tudor Mărăscu, a sărbătorit recent cel de-al 100-lea spectacol. O comedie tonică precum tot ceea ce intră în legătură cu eternul sentiment al dragostei. ■ ACTUALITATE. Fapte cotidiene — ca suport al meditaţiei asupra unor relaţii şi destine umane general valabile — legitimează titlul ultimei piese a Eugeniei Busuioceanu, Intîlnire la metrou, pe care o prezintă în premieră absolută Teatrul „Bulandra" marţi, 5 mai, ora 18 (sala din Bd. Schitu Măgureanu). Regia — Petre Popescu, scenografia — Victor Creţulescu, între interpreţi aflîndu-se Dan Damian, Violeta Andrei, Mihai Mereuţă, Ica Matache, Adrian Georgescu şi (in fotografie) Ion Lemnaru şi Valeria Ogăşanu. (D.R.) Prezenţe româneşti ■ DIN NOU, cei mai tineri reprezentanţi ai şcolii noastre interpretative au cucerit un număr impresionant de premii la Concursul internaţional de la Stresa (Italia) , la vioară, Florica Grigoraş, Cătălin Mugur, Dan Claudiu Vornicelu şi duo-ul Florica Grigoraş — Cătălin Mugur au obţinut premiul I absolut, Cosmin Stoica — premiul I, Bogdan Dumitraşcu şi Cristina Buciu — premiul II, iar Rodica Ilarda — premiul III ; la pian,premiul I absolut a fost cîştigat de Adela Pleşca, cu premiul I au fost distinse Eva Coşmir şi Alberta Alexandrescu, iar premiul II a fost atribuit surorilor Laura şi Antonia Puiu, care — împreună — au primit şi premiul III pentru evoluţia la pian la patru mîini. Din cei 12 foarte tineri instrumentişti români care şi-au adjudecat, deci, nu mai puţin de 14 dintre distincţiile Concursului de la Stresa, doi învaţă la Liceul de artă din Cluj- Napoca, doi la cel din Iaşi, ceilalţi fiind elevii Liceului de artă .„George Enescu“ din Bucureşti. ■ LA Universitatea „Santa Maria“ din Caracas a avut loc vernisajul unei expoziţii de fotografii cuprinzînd aspecte din realităţile de azi ale României socialiste. Cu acest prilej, a fost prezentată şi o expoziţie de carte românească, în care, la loc de frunte, se află volume reprezentative din opera preşedintelui Nicolae Ceauşescu. ■ SUB auspiciile primăriei din oraşul belgian Willebroeck, Asociaţia „Dacia“ a organizat o expoziţie de artă grafică românească. In cuvîntul rostit cu acest prilej, primarul oraşului, senatorul N. Adriaensens, a făcut o prezentare a evoluţiei artei în România, referindu-se la condiţiile deosebite create tuturor cetățenilor ţării noastre, pentru pregătirea în domeniul artelor. Radu Albala ..- - . " ziare Reviste - agenţii de presă - ziare - revista ■ PRECEDAT de această prezentare a apărut în revista vest-germană „Stern“ un articol mai mult decit edificator, pe care îl redăm în continuare. „Fraţi şi surori, aruncaţi cîrja“, strigă evanghelistul şi „vindecătorul miraculos“ William W. Grant spre public. Asistenţa compusă din adoratori ai Bibliei jubilează plină de aşteptări. „Săriţi din scaunele voastre cu rotile şi luaţi-o la fugă peste scenă ! Pentru că dr. Isus spune : Sînteţi vindecaţi. Lăudat fie Domnul !“ O, ce minune : în timp ce reverendul în costum negru aleargă spre un bărbat corpolent, aflat intr-un scaun cu rotile, acesta din urmă se chinuie, respirînd greu, să se ridice şi face şontic-şontîc cîţiva paşi în sus şi în jos. Pe urmă îl împinge personal pe binefăcătorul său Grant puţin prin sală, în căruciorul devenit, chipurile, acum, inutil. Dar pe urmaşii săi — în majoritate oameni disperaţi care se cramponează de ideea că credinţa o să-i înzdrăvenească — Grant nu vrea doar să-i „vindece“. „Acum aştept să veniţi la mine, cu cea mai mare bancnotă pe care o aveţi în portofelul dv. !“ strigă Grant extatic. „Dumnezeu ştie de bancnota, de 100 de dolari ascunsă în spatele portretului bunicii ! Dumnezeu o să vă restituie aceşti bani de o sută de ori !“ In aplauzele celor peste 2 000 de oameni adunaţi la St. Louis, care-şi vîntură ca apucaţi bancnotele, Grant precizează cu toată claritatea : „Nimeni nu e silit să dea ceva, dragi fraţi şi surori, dar desigur n-aş vrea să vă lipsesc de binecuvîntarea pe care aţi meritat-o !“. Reverendul Grant este unul din acei aproximativ o duzină de predicatori TV din S.U.A. Ei vestesc zilnic sau săptămînal protestantismul lor ultraconservator prin intermediul unor staţii de emisie proprii, finanţate din donaţii (ca de pildă „Christian Broadcasting Network“ (Reţeaua de emisie creştină) a reverendului Pat Robertson. După părerea predicatorilor, cine atacă divina trupă este sub influenţa Satanei. Dar pe iluzionistul James Randi, cunoscut în toată America sub numele de Surprinzătorul, „Extraordinarul Randi“, ei îl consideră ca fiind cel mai diabolic dintre toți. De peste 30 de ani, artistul iluzionist în vârstă de 58 de ani se ocupă de demistificarea fenomenelor „paranormale“, a aşa-numitor fenomene psi. El condamnă credulitatea oamenilor de ştiinţă, care se lasă întruna duşi de nas de către pretinse medii cu forţe magice. Pe la sfîrşitul anilor şaptezeci, „surprinzătorul Randi“ l-a demascat şi pe îndoitorul de furculiţe Uri Geller ca pe un şarlatan notoriu şi a descris detaliat în cartea sa Adevărul despre Uri Geller, apărută în 1982, cum funcţionează acest fenomen şi altele pe cale absolut naturală. Acum bărbosul i-a luat la ochi pevindecătorii miraculoşi din toată lumea — pe evangheliştii americani, ca şi pe vracii vărsători de singe din Brazilia şi pe chirurgii fără bisturiu din Filipine. .Oamenii de ştiinţă şi medicii, spre Randi, „sunt prea nobili să spună : Cutare personaj este un idiot, un falsificator sau un escroc. In această privinţă, ca iluzionist, eu am mai multă libertate“. Deşi maestrul destrămării iluziilor a apărut in cele mai populare emisiuni de televiziune din America şi îşi publică neobosit demascările vrăjitoriilor in mici reviste specializate, Randi a trebuit să se mute în Florida, mai ieftină, la Fort Landerdale, unde locuieşte într-o căsuţă modestă la marginea oraşului. Pe tăbliţa