Contemporanul, iulie-decembrie 1988 (nr. 27-52)

1988-07-01 / nr. 27

­5" Tur de orizont ■ SIMPOZION. împli­nirea a 140 de ani de la revoluţia burghezo-demo­­cratică din 1848 a fost marcată de Muzeul Lite­raturii Române prin sim­pozionul Militantism şi patriotism in literatura română. Despre ecourile în literatură ale ideilor revoluţionare au fost in­vitaţi să vorbească : Vir­gil Căndea, I. C. Chiţi­­­mia, Paul Cornea, Mircea Maliţa, Theodor Vârgolici. Actorii Matei Gheorghiu şi Elvira Ivaşcu au citit pagini memorabile din li­teratura dedicată eveni­mentului. ■ PENTRU LIBRARI. Săptămâna viitoare se va desfăşura la Iaşi faza fi­nală a primei ediţii a concursului Cel mai bun librar. Manifestarea, or­ganizată de Comitetul Uniunii Sindicatelor din Presă, Poligrafie, Edituri în colaborare cu Centra­la Editorială, are ca punct de plecare sarcinile ce revin lucrătorilor din sec­torul de difuzare a căr­ţii pentru creşterea efici­enţei economice, îndepli­nirea indicatorilor de plan, ridicarea nivelului pregătirii politice şi pro­fesionale. Reprezentan­ţii centrelor de librari din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Neamţ, Iaşi vor prezenta referate, ur­mate de discuţii. Vor fi organizate, de asemenea, activităţi practice pe li­nia perfecţionării pregă­tirii profesionale (sfatul librarilor), vizitarea reţe­lei principalelor librării şi un tur al Iaşului. ■ TRILOGIE. Ultimul volum, al unsprezecelea, din seria de Opere ale lui Lucian Blaga, publi­cată de Editura Minerva, cuprinde Trilogia cosmo­logică, ultima parte a sis­temului filosofic al ma­relui poet şi gînditor. Ediţia este îngrijită de Doru­ Blaga, iar Al. Tă­nase semnează un sub­stanţial studiu introductiv intitulat Cosmologie — antropogeneză — istori­ci­tate. ■ ClNTARE FRUMU­SEŢII UMANE. Sub acest titlu a apărut, la Editura Albatros, o antologie a celor mai semnificative texte literare şi filosofi­ce din tezaurul literatu­rii universale şi româ­neşti care abordează un concept cu adinei im­plicaţii estetice şi etice. Antologată, prefaţată şi comentată de Gheorghe Marin (care, de altfel semnează întregul apa­rat critic), lucrarea Inse­rează autori de mare prestigiu (Aristotel, Pla­ton, Ovidiu, Cervantes, Molière, Schiller, Puşkin, Voltaire, Hegel, Tolstoi, Balzac, Hemingway, Emi­nescu, Rebreanu, Blaga, Sadoveanu, Călinescu ş.a.) precum şi zeci de eroi din mitologie, din creaţia poulară, din scrierile me­dievale sau ale Renaş­terii, ca şi din cele ale romanticilor, modernilor şi contemporanilor. ■ CONCURS DE PIAN. Cei doi tineri pianişti din imaginile alăturate sunt laureaţi ai celei de a doua ediţii a concursu­lui recent desfăşurat la Craiova . Samir Golescu, I student la Conservatorul I „George Enescu“ din Iaşi I a fost distins cu Pre- I miul I, Premiul pentru I interpretarea muzicii ro- I mâneşti şi Premiul Cole- I giului criticilor muzicali­­ din A.T.M., iar Anca Ape- I­tean — cu Premiul al I­II-lea (la categoria de I virstă de pînă la 21 de­­ ani). ■ PE ECRANE. In premieră, un nou film­­ românesc : Să-ţi vorbesc despre mine, o adaptare a romanului Jurnalul Aurorei Serafim de Si­­donia Drăguşanu, reali­zată de Mihai Constanti­­nescu (ca scenarist si re­gizor). In rolul titular­­ Ioana Crăciunescu. Cro­nica, intr-un număr vii­tor. ■ PREMIERA: La Tea­trul de Stat „Valea Jiu­lui, Constantin Codrescu semnează regia şi sceno­grafia premierei Meşte­rul de Dumitru Dem. Io­­naşcu. Inspirată de un roman al lui Radu Cio­banu, piesa propune pu­blicului din această zonă minerească, o meditaţie asupra năzuinţelor de independenţă, libertate şi pace ale poporului nos­tru. „Meşterul“ întrupea­ză voinţa de construcţie a neamului, puterea aces­tuia de a edifica. Inter­preţi : Adrian Zavlovschi, Mihai Clita (în fotogra­fie), Gabriela Bellu, Ni­­colae Gheorghe, Paulina Codreanu, Alexandru Co­drescu, Florin Plaur ş.a. ■ MEMORIALISTICA. Datorăm lui, Simion Băr­­bulescu, depozitar al ar­hivei de manuscrise lăsa­tă de poetul Simion Stol­nicu (1905—1966) o foarte interesantă ediţie, pe care o şi prefaţează, din scrie­rile cuprinse in „jurnalul“ poetului amintit. Intitulat Printre scriitori şi ar­tişti (Ed. Minerva) volu­mul cuprinde aproape în exclusivitate texte ine­dite. ■ OPERA STUDENŢI­LOR. Cea mai recentă premieră a Studioului de operă al Conservatorului bucureştean, Traviata — în regia lui A.I. Arbore şi conducerea muzicală a lui Aurel Niculescu —, a prilejuit sopranei Irina Săndulescu-Bălan (în imagine), o impresionan­tă demonstraţie de artă interpretativă, prevestind o strălucită carieră solis­tică. ■ EVENIMENT. La Teatrul Muzical din Bra­şov, cântăreţul de operă, criticul muzical şi, acum, regizorul Cristian Mihăi­­lescu a montat — într-o fericită colaborare cu scenografa Viorica Pe­­trovici şi, dirijorul Ovi­diu Dan Chirilă — o ver­siune originală a Bărbie­rului din Sevilla. Premie­ra spectacolului are loc astăzi, la ora 18, în sala Teatrului Dramatic, iar următoarea reprezentaţie — marţi, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc. (în fo­tografia realizată de ing. Sorin Gruiţă) — regizo­rul Cristian Mihăilescu, înconjurat de cîţiva din­tre excelenţii interpreţi ai spectacolului). ■ EMINESCIANA. O frumoasă poemă dedicată lui Eminescu semnează Dan Verona în „Supli­mentul literar-artistic“ (nr. 23) din care cităm : „Deasupra noastră pu­ruri / constelaţia Mihai Eminescu, /timp nu există şi nici frontiere / spre inima noastră / lumina să-i vămâie. / Maşinăriile veacului în zadar vor în­cerca / să-i decodifice marea poveste. / In car­nea noastră-i cifrul de aur. / Tînăr pămîntean, cel visat, Mihai Emines­cu, / întru iubirea şi ne­murirea noastră mult / ... Astfel, trăim — / de moarte vindecîndu-ne / cu viaţa răsplătindu-1“, în acelaşi număr al revis­tei se publică un capitol din studiul Eminescu şi filosofia istoriei, semnat de Dumitru Velea, auto­rul cercetînd în profunzi­me opera publicistică şi filosofică a poetului­­nepereche căreia îi des­cifrează sensuri şi semni­ficaţii singulare. D PEISAJ. Sub apa­renţele modeste de das­căl la o şcoală genera­lă, Mihai Gheorghe Co­ron aduce, de pe plaiuri­le Galaţilor, la Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti o evidentă ştiinţă a peisajului şi na­turii statice. ■ DIN LUME. Faţa şi reversul lumii — aşa ar putea fi subintitulată car­tea lui Stelian Ţurlea Cadm­os şi clipa cea re­pede apărută recent la Editura Facla. Impresii şi observaţii socio-politi­­ce, prelucrate de condeiul alert al reporterului dau un farmec în plus acestor pagini despre frumuse­ţea, bogăţia dar şi frus­trarea şi inechităţile lu­mii contemporane. ■ REÎNTILNIRE. Du­pă spectacolele de acum cîţiva ani ale Naţionalu­lui şi „Casandrei“, piesa lui Marin Sorescu, A tre­ia ţeapă revine la ram­pă prin intermediul Tea­trului „Bulandra“, unde este regizată de Ion Ca­­ramitru (scenografia — Dan Jitianu, muzica — Io­sif Herţea). In rolul lui Vlad Ţepeş, nu este însă Ion Caramitru, ci... Victor Rebengiuc. ■ BALET. Cu un pro­gram deosebit de amplu şi dens, interpretat cu profesionalism şi sensibi­litate,­ absolvenţii din a­­cest an ai secţiei de co­regrafie de la Liceul de artă „George Enescu“ au încîntat un numeros pu­blic, reunit în marea sală a Palatului Pionierilor. (In instantaneul surprins de Mihai Cratofil, iat-o pe principala „stea“ a promoţiei: Alina Mun­­teanu). ■ ANCORA DE AUR. A III-a ediţie a concursu­lui de muzică rock desfă­şurat sub acest generic la Mangalia a reunit 26 formaţii de gen din di­verse judeţe ale ţării. Ju­riul (preşedinte Petre Magdin) a acordat marele premiu grupului Polifon din Tîrgu Mureş. Alte trei formaţii — Retro rock din Piteşti, Mesaj din Tîrgu Mureş, Oxigen din Alba Iulia — au întrunit, de asemena, sufragiile juriului, care a mai de­cernat şi alte distincţii. Premiul pentru cea mai bună solistă vocală a revenit unei reprezentan­te a judeţului gazdă a a­­cestei manifestări (Lili­ana Radu din Medgidia) care s-a bucurat de pre­zenţa unui numeros pu­blic în cele trei zile de concurs şi spectacole. Prezenţe româneşti ■ RECENT (martie 1988) firma elveţiană Claves a editat un disc compact din creaţia lui George Enescu (CD-50-8­803) cuprinzînd Simfonia de cameră, op. 33, Două intermezzo-uri pentru coarde, op. 12 şi Dixtuorul pentru instru­mente de suflat, op. 14. Imprimările s-au efectuat la Lausanne de către Or­chestra de cameră locală sub bagheta americanului Lawrence Foster. Broșura explicativă în 3 limbi cu­prinde o prezentare exce­lentă semnată de compozi­torul Pascal Bentoiu, o fo­tografie inedită a lui Geor­ge Enescu (dedicată lui Hamon în 1948) și facsimi­lul unei scrisori a compo­zitorului. Acelaşi dirijor, Lawrean­­ce Foster, realizase în 1986 /87 un ciclu de trei discuri -compact la firma franceză Erato, cuprinzînd : Suitele pentru orchestră nr. 1, op. 9 şi nr. 2, op. 21 (I), Poe­ma Română şi cele două Rapsodii române, op. 11 (II), Suita sătească nr. 3, op. 27 şi Simfonia concer­tantă pentru violoncel şi orchestră, op. 8 (III) într-o remarcabilă tălmăcire a virtuozului Franco Maggio- Ormezowski. (Vicos). SIMJON S'inLMlU .rir.'-xîw msckco și u»mai m /Iflil - REVISTE - AGENŢII DE PRESA - ZIARE - REVISTEI rală al Universităţii din Pavia (Italia), conduşi de prof. Leonida Santamaria, sunt convinşi de acest lucru. De aproxi­mativ zece ani, echipa profesorului San­tamaria efectuează studii şi experienţe de laborator cu substanţe carotenoide (des­tul de răspîndite în natură, mai ales în verdeţuri) care par efectiv utile pentru combaterea evoluţiei stadiilor precance­­roase. Dar ce se întîmplă consumînd ca­rotenoide? „In organismul nostru — opi­nează profesorul — au loc în permanen­tă procese de „oxidare“ controlate de sis­teme antioxidante care le anulează. Beta­­carotenul este un foarte bun antioxidant care este extras din morcov, dar se gă­sește în multe alte vegetale. El este un precursor al vitaminei A care, încă din 1980 am constatat că este o foarte bună protectoare împotriva benzopirenului, substanţă extrem de toxică prezentă în fumul de ţigară şi în atmosfera din zo­nele industrializate. Şi atunci, este suficient un morcov pe zi pentru a evita tumoarea? Nu tocmai, dozele trebuie stabilite in mod adecvat. Intr-adevăr, este aproape demonstrat faptul că administrarea a cel puţin 20 de miligrame de carotenoide pe cale orală (posibil numai sub forma concentrată de pastile) are efecte binefăcătoare şi pre­ventive faţă de tumorile pielii, vezicii, plămînilor, stomacului, mamelei şi colo­nului. Beta-carotenul poate bloca apari­ţia acelor forme de cancer provocate de agenţi ce de­vin periculoşi pentru celulă numai in absenţa unui antioxidant co­respunzător. L’Unità Gena care produce proteina sindromului Down ■ CERCETĂTORII americani au des­coperit o genă care produce o proteină dintr-o zonă a cromozonului uman care provoacă sindromul Down, cea mai răs­­pîndită formă de intîrziere mintală, cu­noscută sub numele de mongolism. Des­coperirea, publicată in revista „Science“, oferă noi posibilităţi de cercetare a ba­zelor genetice ale sindromului Down. Pro­fesorul David Cox, de la Universitatea din California, consideră că sunt necesare s studii şi cercetări ulterioare pentru că tot ştim care va fi importanţa acestei des­coperiri“. Profesorul Sigfried Pueschel, directorul programului de cercetare a sindromului Down la Brown University, considerat o autoritate în materie, a definit descoperi­rea ca „un pas foarte semnificativ. Este un prim pas, un important pas înainte“ , a spus Pueschel. Se ştiu multe lucruri despre acest sindrom provocat de trizomia cromozomului uman 21. Este vorba de un accident care se produce în timpul în­jumătăţiră cromozomilor in momentul în­­tîlnirii dintre gârneţul masculin şi ovulul feminin. In decursul „accidentului“ cro­mozomul 21 (sunt 46 de perechi de cro­mozomi în patrimoniul genetic uman), care provine jumătate de la mamă şi cea­laltă jumătate de la tată, nu se împarte normal și se prezintă cu un al treilea element, anormal, „trizomia 21“, care pro­voacă o exprimare genetică a proteinelor ducind la dezvoltarea sindromului Down. PUNCTE CARDINALE 14 CONTEMPORANUL ­ ANSA Un vechi şi modest aliat într-o aprigă bătălie ■ SE POATE care lupta împotriva cancerului, sau, mai bine zis, se poate împiedica evoluţia unor faze precanceri­­gene cu betacarotenul, agent anti­tumo­ral cu spectru larg de acţiune? Cercetă­torii de la Institutul de patologia gene­

Next