Contemporanul, iulie-decembrie 1988 (nr. 27-52)
1988-07-01 / nr. 27
5" Tur de orizont ■ SIMPOZION. împlinirea a 140 de ani de la revoluţia burghezo-democratică din 1848 a fost marcată de Muzeul Literaturii Române prin simpozionul Militantism şi patriotism in literatura română. Despre ecourile în literatură ale ideilor revoluţionare au fost invitaţi să vorbească : Virgil Căndea, I. C. Chiţimia, Paul Cornea, Mircea Maliţa, Theodor Vârgolici. Actorii Matei Gheorghiu şi Elvira Ivaşcu au citit pagini memorabile din literatura dedicată evenimentului. ■ PENTRU LIBRARI. Săptămâna viitoare se va desfăşura la Iaşi faza finală a primei ediţii a concursului Cel mai bun librar. Manifestarea, organizată de Comitetul Uniunii Sindicatelor din Presă, Poligrafie, Edituri în colaborare cu Centrala Editorială, are ca punct de plecare sarcinile ce revin lucrătorilor din sectorul de difuzare a cărţii pentru creşterea eficienţei economice, îndeplinirea indicatorilor de plan, ridicarea nivelului pregătirii politice şi profesionale. Reprezentanţii centrelor de librari din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Neamţ, Iaşi vor prezenta referate, urmate de discuţii. Vor fi organizate, de asemenea, activităţi practice pe linia perfecţionării pregătirii profesionale (sfatul librarilor), vizitarea reţelei principalelor librării şi un tur al Iaşului. ■ TRILOGIE. Ultimul volum, al unsprezecelea, din seria de Opere ale lui Lucian Blaga, publicată de Editura Minerva, cuprinde Trilogia cosmologică, ultima parte a sistemului filosofic al marelui poet şi gînditor. Ediţia este îngrijită de Doru Blaga, iar Al. Tănase semnează un substanţial studiu introductiv intitulat Cosmologie — antropogeneză — istoricitate. ■ ClNTARE FRUMUSEŢII UMANE. Sub acest titlu a apărut, la Editura Albatros, o antologie a celor mai semnificative texte literare şi filosofice din tezaurul literaturii universale şi româneşti care abordează un concept cu adinei implicaţii estetice şi etice. Antologată, prefaţată şi comentată de Gheorghe Marin (care, de altfel semnează întregul aparat critic), lucrarea Inserează autori de mare prestigiu (Aristotel, Platon, Ovidiu, Cervantes, Molière, Schiller, Puşkin, Voltaire, Hegel, Tolstoi, Balzac, Hemingway, Eminescu, Rebreanu, Blaga, Sadoveanu, Călinescu ş.a.) precum şi zeci de eroi din mitologie, din creaţia poulară, din scrierile medievale sau ale Renaşterii, ca şi din cele ale romanticilor, modernilor şi contemporanilor. ■ CONCURS DE PIAN. Cei doi tineri pianişti din imaginile alăturate sunt laureaţi ai celei de a doua ediţii a concursului recent desfăşurat la Craiova . Samir Golescu, I student la Conservatorul I „George Enescu“ din Iaşi I a fost distins cu Pre- I miul I, Premiul pentru I interpretarea muzicii ro- I mâneşti şi Premiul Cole- I giului criticilor muzicali din A.T.M., iar Anca Ape- Itean — cu Premiul al III-lea (la categoria de I virstă de pînă la 21 de ani). ■ PE ECRANE. In premieră, un nou film românesc : Să-ţi vorbesc despre mine, o adaptare a romanului Jurnalul Aurorei Serafim de Sidonia Drăguşanu, realizată de Mihai Constantinescu (ca scenarist si regizor). In rolul titular Ioana Crăciunescu. Cronica, intr-un număr viitor. ■ PREMIERA: La Teatrul de Stat „Valea Jiului, Constantin Codrescu semnează regia şi scenografia premierei Meşterul de Dumitru Dem. Ionaşcu. Inspirată de un roman al lui Radu Ciobanu, piesa propune publicului din această zonă minerească, o meditaţie asupra năzuinţelor de independenţă, libertate şi pace ale poporului nostru. „Meşterul“ întrupează voinţa de construcţie a neamului, puterea acestuia de a edifica. Interpreţi : Adrian Zavlovschi, Mihai Clita (în fotografie), Gabriela Bellu, Nicolae Gheorghe, Paulina Codreanu, Alexandru Codrescu, Florin Plaur ş.a. ■ MEMORIALISTICA. Datorăm lui, Simion Bărbulescu, depozitar al arhivei de manuscrise lăsată de poetul Simion Stolnicu (1905—1966) o foarte interesantă ediţie, pe care o şi prefaţează, din scrierile cuprinse in „jurnalul“ poetului amintit. Intitulat Printre scriitori şi artişti (Ed. Minerva) volumul cuprinde aproape în exclusivitate texte inedite. ■ OPERA STUDENŢILOR. Cea mai recentă premieră a Studioului de operă al Conservatorului bucureştean, Traviata — în regia lui A.I. Arbore şi conducerea muzicală a lui Aurel Niculescu —, a prilejuit sopranei Irina Săndulescu-Bălan (în imagine), o impresionantă demonstraţie de artă interpretativă, prevestind o strălucită carieră solistică. ■ EVENIMENT. La Teatrul Muzical din Braşov, cântăreţul de operă, criticul muzical şi, acum, regizorul Cristian Mihăilescu a montat — într-o fericită colaborare cu scenografa Viorica Petrovici şi, dirijorul Ovidiu Dan Chirilă — o versiune originală a Bărbierului din Sevilla. Premiera spectacolului are loc astăzi, la ora 18, în sala Teatrului Dramatic, iar următoarea reprezentaţie — marţi, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc. (în fotografia realizată de ing. Sorin Gruiţă) — regizorul Cristian Mihăilescu, înconjurat de cîţiva dintre excelenţii interpreţi ai spectacolului). ■ EMINESCIANA. O frumoasă poemă dedicată lui Eminescu semnează Dan Verona în „Suplimentul literar-artistic“ (nr. 23) din care cităm : „Deasupra noastră pururi / constelaţia Mihai Eminescu, /timp nu există şi nici frontiere / spre inima noastră / lumina să-i vămâie. / Maşinăriile veacului în zadar vor încerca / să-i decodifice marea poveste. / In carnea noastră-i cifrul de aur. / Tînăr pămîntean, cel visat, Mihai Eminescu, / întru iubirea şi nemurirea noastră mult / ... Astfel, trăim — / de moarte vindecîndu-ne / cu viaţa răsplătindu-1“, în acelaşi număr al revistei se publică un capitol din studiul Eminescu şi filosofia istoriei, semnat de Dumitru Velea, autorul cercetînd în profunzime opera publicistică şi filosofică a poetuluinepereche căreia îi descifrează sensuri şi semnificaţii singulare. D PEISAJ. Sub aparenţele modeste de dascăl la o şcoală generală, Mihai Gheorghe Coron aduce, de pe plaiurile Galaţilor, la Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti o evidentă ştiinţă a peisajului şi naturii statice. ■ DIN LUME. Faţa şi reversul lumii — aşa ar putea fi subintitulată cartea lui Stelian Ţurlea Cadmos şi clipa cea repede apărută recent la Editura Facla. Impresii şi observaţii socio-politice, prelucrate de condeiul alert al reporterului dau un farmec în plus acestor pagini despre frumuseţea, bogăţia dar şi frustrarea şi inechităţile lumii contemporane. ■ REÎNTILNIRE. După spectacolele de acum cîţiva ani ale Naţionalului şi „Casandrei“, piesa lui Marin Sorescu, A treia ţeapă revine la rampă prin intermediul Teatrului „Bulandra“, unde este regizată de Ion Caramitru (scenografia — Dan Jitianu, muzica — Iosif Herţea). In rolul lui Vlad Ţepeş, nu este însă Ion Caramitru, ci... Victor Rebengiuc. ■ BALET. Cu un program deosebit de amplu şi dens, interpretat cu profesionalism şi sensibilitate, absolvenţii din acest an ai secţiei de coregrafie de la Liceul de artă „George Enescu“ au încîntat un numeros public, reunit în marea sală a Palatului Pionierilor. (In instantaneul surprins de Mihai Cratofil, iat-o pe principala „stea“ a promoţiei: Alina Munteanu). ■ ANCORA DE AUR. A III-a ediţie a concursului de muzică rock desfăşurat sub acest generic la Mangalia a reunit 26 formaţii de gen din diverse judeţe ale ţării. Juriul (preşedinte Petre Magdin) a acordat marele premiu grupului Polifon din Tîrgu Mureş. Alte trei formaţii — Retro rock din Piteşti, Mesaj din Tîrgu Mureş, Oxigen din Alba Iulia — au întrunit, de asemena, sufragiile juriului, care a mai decernat şi alte distincţii. Premiul pentru cea mai bună solistă vocală a revenit unei reprezentante a judeţului gazdă a acestei manifestări (Liliana Radu din Medgidia) care s-a bucurat de prezenţa unui numeros public în cele trei zile de concurs şi spectacole. Prezenţe româneşti ■ RECENT (martie 1988) firma elveţiană Claves a editat un disc compact din creaţia lui George Enescu (CD-50-8803) cuprinzînd Simfonia de cameră, op. 33, Două intermezzo-uri pentru coarde, op. 12 şi Dixtuorul pentru instrumente de suflat, op. 14. Imprimările s-au efectuat la Lausanne de către Orchestra de cameră locală sub bagheta americanului Lawrence Foster. Broșura explicativă în 3 limbi cuprinde o prezentare excelentă semnată de compozitorul Pascal Bentoiu, o fotografie inedită a lui George Enescu (dedicată lui Hamon în 1948) și facsimilul unei scrisori a compozitorului. Acelaşi dirijor, Lawreance Foster, realizase în 1986 /87 un ciclu de trei discuri -compact la firma franceză Erato, cuprinzînd : Suitele pentru orchestră nr. 1, op. 9 şi nr. 2, op. 21 (I), Poema Română şi cele două Rapsodii române, op. 11 (II), Suita sătească nr. 3, op. 27 şi Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră, op. 8 (III) într-o remarcabilă tălmăcire a virtuozului Franco Maggio- Ormezowski. (Vicos). SIMJON S'inLMlU .rir.'-xîw msckco și u»mai m /Iflil - REVISTE - AGENŢII DE PRESA - ZIARE - REVISTEI rală al Universităţii din Pavia (Italia), conduşi de prof. Leonida Santamaria, sunt convinşi de acest lucru. De aproximativ zece ani, echipa profesorului Santamaria efectuează studii şi experienţe de laborator cu substanţe carotenoide (destul de răspîndite în natură, mai ales în verdeţuri) care par efectiv utile pentru combaterea evoluţiei stadiilor precanceroase. Dar ce se întîmplă consumînd carotenoide? „In organismul nostru — opinează profesorul — au loc în permanentă procese de „oxidare“ controlate de sisteme antioxidante care le anulează. Betacarotenul este un foarte bun antioxidant care este extras din morcov, dar se găsește în multe alte vegetale. El este un precursor al vitaminei A care, încă din 1980 am constatat că este o foarte bună protectoare împotriva benzopirenului, substanţă extrem de toxică prezentă în fumul de ţigară şi în atmosfera din zonele industrializate. Şi atunci, este suficient un morcov pe zi pentru a evita tumoarea? Nu tocmai, dozele trebuie stabilite in mod adecvat. Intr-adevăr, este aproape demonstrat faptul că administrarea a cel puţin 20 de miligrame de carotenoide pe cale orală (posibil numai sub forma concentrată de pastile) are efecte binefăcătoare şi preventive faţă de tumorile pielii, vezicii, plămînilor, stomacului, mamelei şi colonului. Beta-carotenul poate bloca apariţia acelor forme de cancer provocate de agenţi ce devin periculoşi pentru celulă numai in absenţa unui antioxidant corespunzător. L’Unità Gena care produce proteina sindromului Down ■ CERCETĂTORII americani au descoperit o genă care produce o proteină dintr-o zonă a cromozonului uman care provoacă sindromul Down, cea mai răspîndită formă de intîrziere mintală, cunoscută sub numele de mongolism. Descoperirea, publicată in revista „Science“, oferă noi posibilităţi de cercetare a bazelor genetice ale sindromului Down. Profesorul David Cox, de la Universitatea din California, consideră că sunt necesare s studii şi cercetări ulterioare pentru că tot ştim care va fi importanţa acestei descoperiri“. Profesorul Sigfried Pueschel, directorul programului de cercetare a sindromului Down la Brown University, considerat o autoritate în materie, a definit descoperirea ca „un pas foarte semnificativ. Este un prim pas, un important pas înainte“ , a spus Pueschel. Se ştiu multe lucruri despre acest sindrom provocat de trizomia cromozomului uman 21. Este vorba de un accident care se produce în timpul înjumătăţiră cromozomilor in momentul întîlnirii dintre gârneţul masculin şi ovulul feminin. In decursul „accidentului“ cromozomul 21 (sunt 46 de perechi de cromozomi în patrimoniul genetic uman), care provine jumătate de la mamă şi cealaltă jumătate de la tată, nu se împarte normal și se prezintă cu un al treilea element, anormal, „trizomia 21“, care provoacă o exprimare genetică a proteinelor ducind la dezvoltarea sindromului Down. PUNCTE CARDINALE 14 CONTEMPORANUL ANSA Un vechi şi modest aliat într-o aprigă bătălie ■ SE POATE care lupta împotriva cancerului, sau, mai bine zis, se poate împiedica evoluţia unor faze precancerigene cu betacarotenul, agent antitumoral cu spectru larg de acţiune? Cercetătorii de la Institutul de patologia gene