Contemporanul, iulie-decembrie 1996 (Anul 6, nr. 27-52)

1996-07-04 / nr. 27

Revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă Viziunea grafică: Mirrea Dumitrescu director Nicolae Breban Husu­ Am acest număr cu imagini din Ansamblul lucrării de diploma - Apocalipsa - a absolventei Academiei de Artă Orbán Anna- Miria sub îndrumarea profesoarei Teodors Stedl (foto: Tudor Jebereanu) Ad­ian Mihalache BUHARIN PIESĂ ÎN TREI ACTE Personajele NIKOLAI IVANOVICI BUHARIN (48) militant bolşevic, redactor şef la Izvestia PIERRE HERBART (33) scriitor PIERRE HERBART (70) scriitor ANDRÉ GIDE (67) scriitor SORIN ANDREI (40) sociolog NADIA GREEN (35) actriţă GABRIEL RADOT (45) realizator TV RICKY (20) cîstigatorul concursului emisiunii Personaje din clipuri publicitare Voci din public Operatori TV Actele I si III se petrec la Paris, pe platoul emisiunii “Ghiveci de cultura”, în octombrie 1993. Actul II se petrece la Moscova în iunie 1936. Autorul stie, desigur, că Pierre Herbart, mort în 1974, nu avea cum sa participe la o emisiune TV în octombrie 1993, când ar fi avut (dacă ar mai fi trăit) 90 de ani, nu 70. Cu toate acestea, crede ca acest anacronism va fi privit cu indulgenţă. Acţiunea piesei se bazează pe fapte reale, culese din memoriile personajelor implicate. Au fost consultate cărțile: 1) Pierre Herbait, La ligne de force. Gallimard, 1958. 2) Pierre Herbart, En URSS 1936. Gallimard, 1936. 3) André Gide, Retour d’ URSS. Gallimard, 1937. 4) André Gide, Retouches a mon Retour d' URSS. Gallimard, 1937. 5) Herbert R. Lottman, La Rive Gauche. Seuil, 1981. 6) Buharin, Lénine marxiste. Librairie de T Humanité, 1925. 7) Emile Vandervelde, La Psychologie du socialisme. Bruxelles, 1928. 8) Bernard Henri - Lévy, Aventurile libertăţii. Albatros, 1995. ACTULI ( Platoul emisiunii TV “Ghiveci de cultură”, Paris, octombrie 1993. Întuneric, melodie nostalgică de jazz cântată la saxofon. La sfârşitul melodiei, scenă se iluminează. Pe scenă, puţin mai la stânga, o masă joasă, ovală, înconjurată de patru fotolii elegante, comode, care nu îndeamnă însă la lâncezeală. Cu faţa spre public stă Gabriel Radot, intr-un sacou conventional, cu cravată. De o parte şi de alta a lui, în semiprofil faţă de public, stau Pierre Herbart, elegant, cu eşarfă, uşor excentric şi Sorin Andrei, într-o camaşă albă, orbitoare, între Gabriel Radot şi Sorin Andrei (Continuare în pagina 7) Dr. Coatu Nicoleta STRUCTURI MAGICE TRADIŢIONALE: DESCÂNTATUL Unii specialişti în ştiinţa medicală apreciază că „secolul nostru scientist manifestă un interes aproape nostalgic pentru le sage sauvage, aşa cum moraliştii secolului al XVIII-lea demonstrează admiraţia lor înduioşată pentru le bon sauvage”. (1). Pe lângă valoarea medicala structurile rituale­­magice reprezintă forme de cultura­­ de societate, un laborator complex relevant pentru teoria cunoașterii și filozofia culturii. într-o perspectivă antropologică, structurile simbolice­­magice conferă accesul la spiritualitate, fiinţarea în universal şi deschiderea spre general, spre înţelegerea metafizică a lumii. Rezultate dintr-o concepţie unitară asupra cosmosului, axată pe o intuiţie care cuprinde totul, structurile magice mobilizează psihismul uman în totalitatea lui, proiectează fiinţa pe dimensiunea cosmică, în spaţiu şi timp, în osmoza sacru-profan. Gândirea magică are un prestigiu de vechime arhaică, raportată la istoria spiritului omenesc, iar „experienţa medicală a omului a fost de la începutul acestuia pe lume şi ea continua experienţa animală. (...) Instinctul aminteşte de timpul când omul şi natura formau un tot, având oarecum o economie comuna sau funcţii comune. Medicina populara a pornit din acest stadiu. Ea pune o problema mare de gnoseologie şi chiar de cosmologie poate insolubila, dar care îmbogăţeşte gândirea.” (2) Trecând de la antropos la ethnos, sistemul descântatului, atestând o mare vechime culturală şi o evoluţie neîntreruptă în contextul culturii tradiţionale­ româneşti, se fundamen­­(Continuare în pagina 16)

Next