Contemporanul, decembrie 1998 (Anul 8, nr. 1-4)

1998-12-03 / nr. 1

2 Unul dintre fenomenele cele mai interesante ale presei româneşti din ultima vreme este înclinaţia cotidienelor de mare tiraj de a dedica culturii pagini din ce în ce mai numeroase, unele adunate chiar sub fon­a unor suplimente culturale. Mai cu seamă în con­textul diminuării impactului revistelor tradiţionale de cultură, fenomenul nu poate decât să ne bucure. Vom semnala în cele ce urmează câteva dintre cele mai recente şi mai izbutite pagini culturale culese din ziarele de mare tiraj. ■ Un supliment cultural cu adevărat interesant publică în fiecare vinere ziarul Curentul, în care par­ticipă nume prestigioase ale culturii române contem­porane. Spre deosebire de alte ziare sau suplimente culturale, Curentul cultural îşi asumă chiar şi riscul de a publica literatură originală, mai întotdeauna aleasă cu grijă şi gust. Spectaculos la acest ziar este însă fap­tul că, pe lângă suplimentul cultural, întâlnim în fiecare zi pagini de opinie susţinute de personalităţi cunoscute ale vieţii publice. în numărul din 30 noiem­brie, de pildă, Horia Roman Patapievici oferă o soluţie de critică pozitivă la adresa acţiunii politice: aceea de a arăta cum trebuie făcut atunci când ştim deja cum nu trebuie făcut­. în aceeaşi pagină mai remarcăm arti­colele „Vrajba la români“ de Lucian Boia şi „Nihilismul fudul“ de Radu Sergiu Ruba. ■ Ziarul Cotidianul publică în ediţia sa de luni, 30 noiembrie, un supliment intitulat Cultura la zi în care Andreea Enea analizează două romane despre America anilor ‘50, recent publicate la editura Univers: „Pe drum“ de Jack Kerouak şi „Complexul lui Portnoy“ de Philip Roth. Tot aici citim cu tristeţe un reportaj prin librării realizat de Rhea Cristina din care rezultă că literatura beletristică de calitate este cel mai greu vandabil produs cultural. Se pare că librarii şi difuzorii particulari nu acceptă unele cărţi de poezie nici măcar pentru a fi expuse în rafturile librăriei! Un semnal de alarmă la care subscriem în totalitate. ■ „Un condei absolut extraordinar, unul dintre cele puternice condeie literare din ultimul deceniu exclamă marele critic român N. Manolescu în pagina a treia a ziarului Adevărul din 28 noiembrie 1998, ce reproduce prezentarea orală a cărţii „Vremea mânzului sec". Admirăm promptitudinea cu care ziarul Adevărul publică în pagina a treia, cu stere grase, această judecată de valoare. Evident că e vorba de o simplă întâmplare, faptul că autorul cărţii mai sus citate este redactor şef al ziarului mai sus citat. în adâncul sufletului nostru noi ne-am bucurat că dl. Manolescu - atât de sever şi uneori chiar uituc cu scri­itorii buni ce-au apărut şi s-au afirmat în ultimul dece­niu în România, descoperă, iată, un mare talent în proză: îi promitem d-lui Manolescu că vom citi cartea d-lui Popescu şi, dacă e vorba de o capodoperă - cum lasă d-sa să se înţeleagă - vom fi primii care vom sub­scrie la aserţiunea sa categorică. Nu ne închipuim nici o clipă - vade retro, Satana! - că marelui critic ț e frică de ziarul Adevărul sau că - horribile dictu! - ar vrea să îl linguşească pe energicul Pamfil Şeicaru al presei noastre cotidiene. Sau forţa contondentă a unui cotid­ian astăzi e mai eficientă decât autoritatea palidă a activistului de ieri?! Nu, nu, probabil că ne înşelăm, ne aflăm în faţa unui „condei absolut extraordinari care va înzes­tra, suntem absolut convinşi, proza română contempo­rană cu opere mustind de idei, urmate de o solidă cul­tură clasică, cărora nu le vor fi străine nici ascunzişurile sufletului omenesc, dând o nouă viziune asupra omului contemporan. Dacă, bineînţeles, Cristian Tudor Popescu, după atâţia ani de tăcere lite­ ideeo europeam Revista CONTEMPORANUL­­IDEEA EUROPEANĂ respectă ortografia aleasă de autori. Manuscrisele trimise la redacţie nu se înapoiază Redactor şef Cătălin ŢIRLEA Călin CALIMAN Aura CHRISTI Gheorghe GRIGURCU Augustin FRAŢILĂ Ovidiu PECICAN Dorin POPA Magdalena POPA-BULUC Victor SCORADEȚ Florin SICOIE Octavian SOVIANY Viziunea grafică Mircea DUMITRESCU Procesare text Cătălin IONESCU Iară, va binevoi să se întoarcă la mai modestele unelte ale prozatorului. Noi, oricum, îl felicităm! ■ Unul dintre cele mai interesante suplimente culturale este cel al ziarului Azi, supliment intrat deja de o bună bucată de vreme în tradiţie, în primul rând pentru ţinuta intelectuală şi profesionistă pe care o impune. Avându-l redactor şef pe Viorel Sâmpetrean, suplimentul Azi literar publică nu rareori numere de excepţie, pe care ne va face plăcere să le comentăm în acest colţ de pagină. Aşa cum de altfel vom încerca să­ facem şi cu celelalte ziare şi reviste de cultură, fiind convinşi că singura modalitate de a rezista în cultură este dialogul. Din păcate, multe dintre publicaţiile noastre culturale „aleargă“ parcă nu numai pe culoare diferite, ci şi în curse diferite. Din punctul nostru de vedere, dialogul este, aşadar, deschis... (-)­­ Adresa redacţiei: Piaţa Presei Libere nr. 1, Bucureşti­­ cod 79711 Telefon: 222.33.02 Secretar de redacţie Olga ANDRONACHE editorial DIRECȚIA IN CULTURĂ un romantic ascuns în pielea "antipatică" a unui rationalist nezdruncinat. Or, cre­dem că momentul politic - pentru a nu zice istoric! - este favorabil unei asemenea idei, unei asemenea posturi. Astăzi, în acești ani, societatea românească se află în schimbare, cu toate convulsiile şi falsele sau realele speranţe incluse, or, noi, scri­itorii vrednici ai acestei ţări, simţindu-ne obligaţi tradiţiei noastre literare, dar şi în faţa miilor şi miilor de priviri ale celor ce ne-au citit şi ne citesc, dezorientaţi de factorii administrativi şi politici, ce ne cer sfatul, ne cheamă prezenţa, ne aşteaptă! va trebui să ne "angajăm" încă o dată, cum am făcut-o de câteva ori în istorie, cu riscul, se-nțelege, de a părea ridicoli, cu riscul, foarte probabil să vor­bim într-o încăpere închisă şi surdă, cu vechiul risc al vocaţiei noastre, de a ne mări cercul duşmanilor. (Nu, de "duşmani", de denigratori nu ne-a fost niciodată teamă sau nu am arătat-o; ne-a fost doar, adeseori, jenă de nivelul lor jos de com­portament ideatic, de transparenţa penibilă a intereselor extra-literare...) Revistele sus-amintite au fost adevărate reviste de direcţie în literatura şi cultura noastră nu numai pentru că au fost conduse de mentori inimoşi şi lucizi, creatori de şcoală şi de destine literare dar şi, credem noi, de faptul de am­ fost, în esenţă, profetice! Ele nu susţineau doar un punct nou de vedere, ele îl şi anunţau! Şi, din zecile de astfel de "anunţuri", aceste "idei" ale lor, ideile maioresciene, de Nicolae BREB­AN , ideile lovinesciene au fost cele care "au câştigat" în timp, au fost cele care au anunţat noi mentalităţi, noi modalităţi, noi valori chiar, în acest fel - şi numai în acest fel! - un critic, un comentator al creaţiei poate să se ridice la nivelul ei, al creţiei majore, prin profeţie. O visare tenace ce-şi asumă ca şi creaţia autentică, riscurile culturii, sărăcia, ridicolul, neînţelegerea naivă sau ticăloasă, calomnia deci şi singurătatea! Ei şi?!!... Revistele literare din Bucureşti şi din ţară, cele bune, ce multora le par inutile, noi credem că sunt necesare, nu numai pentru că ele se constituie în inerţia luptei eficiente contra dictaturii dar, ca şi atunci, ele, astăzi, crează nuclee ale rezistenţei intelectuale şi naţionale , contra statului poliţist atunci, contra trivi­alităţii invadatoare şi forţei cinice a banului, azi. Ele ne ajută, pe noi, scriitorii, artiştii, filozofii, politologiii, să dialogăm între noi, în sfârşit, în libertatea cuvân­tului, dar ne ajută, la modul nespectaculos, să re­organizăm societatea civilă, chiar şi politică, în jurul unor idei realiste, oneste, în solidaritate cu marea noastră tradiţie culturală. Ce, atunci, înainte de 1 Decembrie 1918, era luptătoare! De ce n-ar fi şi astăzi ?! 1 Dec. 1998

Next