Contemporanul, iulie-decembrie 1999 (Anul 9, nr. 26-49)

1999-07-01 / nr. 26-29

2 ]@INnriilMIlP®[3AK­01])|] - ideea europeană 1. Doi participanţi la Zilele Culturii Călinesciene, poate, doi ucenici ai Maestrului din cele două ateliere ale sale, „Bietul Ioanide“ şi „Istoria literaturii...“ O imagine ce dezgroapă o veche prietenie, o alianţă din vremea dictaturii. Când talentul epic şi cel speculativ îşi desemnau cu claritate inamicul. Barbaria culturală. Oare acest duşman etern al unei culturi, dar şi al unei civilizaţii­­ a dispărut? De ce oare vechile alianţe - hai, din pudoare, să nu le spunem prietenii! - s-au desfăcut? A învins oare literatura definitiv, se află ea la loc de cinste în cetate? 2. în noaptea oneşteană întârziaţii unui festival care altădată aduna întreaga cremă a literelor române din toate cele trei provincii. Ia­­tă-i, au rămas doar patru. Ajunge oare pentru o renaştere? Poate, da, deoarece alături de cele trei siluete „bătrâne“ în meserie se mişcă şi o floare tânără a liricii nouâzeciste. Breban, Aura CHRISTI, MANOLESCU, DIMISIANU,­­ două generaţii extreme. Unde sunt celelalte? 3. N. MANOLESCU surprins în postură candidă de aparatul de fotografiat perspicace al Aurei CHRISTI. De ce oare dl. MANOLESCU îşi ascunde, cel mai adesea, candoarea? Sau sunt prea puţini poeţi în jurul domniei sale ca s-o pună în lumina blitz-ului ? 4. De la stânga la dreapta: G. DIMISIANU, Aura CHRISTI, G. BĂLÂIŢA, Pavel ŞUŞARA şi N. BREBAN, în rândul al doilea - Vlad CIOBANU şi Paul VINICIUS. 5. „România literară“ (N. MANOLESCU, P. ŞUŞARA, G. DIMISIANU) şi... BREBAN care li s-a alăturat. Să însemne oare aceasta o nouă alianţă sau este doar efectul, nu foarte întârziat, al deliciosului Chardonnay, degustat cu câteva minute înainte în excelentele locanţe oneştene ce-au îndulcit apreciabil colocvialiştilor asprimea dezbaterilor ideatice. 6. Un critic de prima linie - Gabriel DIMISIANU - unul dintre corifeii generaţiei al cărei martor şi complice a fost fără fisură şi care, cine ştie, este apt să ne rezerve o surpriză de proporţii: O istorie a prozei române de la 1900. Dacă îşi va învinge, în sfârşit, reticenţa faţă de propriul său, remarcabil, talent. Fotografii şi texte de MAGISTER LUCI

Next