Contemporanul, 2008 (Anul 18, nr. 1-12)

2008-01-01 / nr. 1

Anul XIX ♦ Nr. 1 (670) Bref Boris Marian • Spinoza - primul evreu secularizat/ 2 Modele Nicolae Breban • „Injustiţia” zeilor/ 3 Restanţele criticii de Irina Petraş/ 4 Eseu Nicolae Balotă „Love Story” - un roman fără viitor / 5 Lecturi Iulian Boldea • Avatarurile alegoriei/ 6 Cronica literară Ştefan Borbély • Două debuturi clujene (I)/ 7 ___ Pe muchie de hârtie -'w Ursache ■ Banca de flash-uri/ 8 Foamea de a fi Aura Christi • Rainer/ 9 Lecturi Lucian Delescu • Ştiinţele umane şi problema subiectivităţii/ 10 Repere Marian Victor Buciu • Urmuz/ 11 Cronica literară Paul Aretzu • Călătorie din/în sine/ 12 Proză Anca Pedvis • Chesarie/ 13 Cărţi Adrian Mureşan • Vocaţia sintezei critice/ 14 Eseu Alexandru Ştefănescu • Riscul „Riscului în cultură”/ 1­5 Polemice Daniela Cutaş • Etica reproducerii/ 16 Clubul Ideea Europeană Aura Christi • Sacerdoţii literelor/ 17 Eveniment „Mişcarea literară” - cinci ani de existenţă/ 21 Proză Gheorghe Schwartz • Al Cincizeci şi nouălea/ 22 Polemice Adrian-Paul Iliescu • Consensul antidemocratic/ 23 Eseu Daniela Petroşel • Un complement etnic al istoriei literaturii române/ 24 Eseu Adrian Şuştea • Stihia cea dintâi/ 25 Profil Elena Abrudan • Poetica grotescului/ 26 Poeme Daniela Popa/ 27 Corespondenţă din Israel Mirel Horodit • Mihail Sebastian. Scriitor român - scriitor evreu/ 28 Cronica plastică Adriana Botez-Crainic • Renoir şi Wagner la Palermo/ 29 Film Călin Căliman • „Linişte, se filmează”/ 30 Festivalul Internaţional al Filmului de la Valladolid Dana Duma • Sub semnul lui Bergman/31 Cărţi Geo Vasile • Un mister numit Marilyn, documentar şi ficţiune/ 32 Cronica plastică Mihai Rădulescu • Verner/ 33 Traduceri Ku Sang sau despre punctele cardinale ale poeziei Prezentare şi traducere de Rodica Grigore/ 34 Repere Elena Voi • Configuraţii/ 35 Corespondenţă din Germania Gheorghe Săsărman • Pe marginea unei expoziţii de arhitectură/ 37 bref Boris Marian Spinoza -primul evreu secularizat A­ stfel l-a numit pe celebrul filosof un cercetător canadian, Benett Muraskin. Acesta relatează că, la scurt timp după înființarea Statului Israel, Ben Gurion a cerut Rabinatului din Ierusalim să ridice excomunicarea (herem) lui Spinoza, dar cererea a fost refuzată. Născut într-o familie de marani, la Amsterdam, în 1632, a fost educat în spirit iudaic, cunoştea ebraica, portugheza, spaniola, olandeza, latina. De la Gersonide (Levi Ben Gerson), iudaist din sec. XIV (m. 1344) a preluat teza priorităţii raţiunii faţă de reve­laţie, iar Descartes (1596-1650) l-a iniţiat, prin scrierile sale, în raţionalismul filosofic. La 27 iulie 1656, Spinoza a fost excomunicat din comunitatea evreilor din Amsterdam, printr-o procedură, conform cutumei, total umilitoare, împreună cu un prieten, conaţional, excomu­nicat şi el, Juan de Prado. Spinoza îşi continuă studiile, scrie, iar numele de Baruch şi-l preschimbă in Benedict. Deşi i se propune să se convertească, refuză. Nevoit să lucreze ca şlefuitor de lentile, Spinoza se îmbolnăveşte de plămâni şi moare în 1677. Baza filosofiei lui Spinoza este panteismul, care con­travine doctrinei iudaice. Dar, sub aspect etic, el nu a renunţat niciodată la normele iudaice, general valabile pentru oricare om. Einstein spunea că Dumnezeul său este cel al lui Spinoza. Formula spinoziană „Deus sive natura” (Dumnezeu ori natura) a devenit un lait­motiv pentru Novalis, Goethe, Schelling, Hegel. Fiind în cores­pondenţă cu diferiţi filosofi, teologi, oameni de ştiinţă (ex. Christian Huygens, cercetător în domeniul opticii), Spinoza a scris „Principiile filosofiei carteziene”, „Etica”, „Scurt tratat despre Dumnezeu, om şi fericirea lui”, „Tratatul politic”, „Tratatul despre îndreptarea intelectu­lui”. A fost negociator de pace între olandezi şi coaliţia anglo-franceză, la Utrecht, a refuzat o catedră la Heidelberg, în ciuda insistenţelor lui Leibniz. La universitatea Ebraică din Ierusalim, cu prilejul tricentenarului comemorativ, în 1967, s-a cerut anularea excomunicării acestui mare olandez evreu. I. Brucăr a scris despre el că „a fost cel mai sfânt dintre oameni, după Christ” (Ed. Hasefer, 1998, „Spinoza”, prefaţă Ion Ianoşi). Spinoza nu a negat „cauza tuturor cauzelor”, ci s-a opus imaginii primitive a unui Dumnezeu care „face totul”. Dr. I. Gliesman, în interbelic, a scris cu înţelegere despre „ereticul” Spinoza, cel care a apropiat religia de ştiinţă. „Firea întreagă este însufleţită, viaţa şi materia sunt atribuite ei”, afirmă Spinoza. Goethe şi Heine au găsit un nesecat izvor de inspiraţie în gândirea sa. Textul excomunicării este, citit astăzi, o mostră de bigotism ridi­col. („Nimeni să nu stea mai aproape de el, de patru coţi” etc). între Uriel Acosta şi Spinoza există o comunitate de destin, dar Spinoza era filosof. I-a precedat pe iluminiştii francezi, pe savantul Lavoisier: „Viaţa, cugetarea nu sunt produse, ele sunt eterne, materia este finită în timp şi spaţiu”. Aristotel, Maimonide, Descartes au fost maeştri săi, aşa cum Biblia şi Talmudul i-au format primele imag­ini despre lume. clubul Ideea Europeană Aura Christi (redactor-şef) Andrei Potlog Cristian Negoi Mihaela David Adrian Preda Alina-Alexandra Preda Alexandru Ştefănescu Claudiu Moloci Rubrici: Călin Căliman, Dana Duma, Irina Petraş, Ionel Necula, Adriana Liciu Vignetele rubricilor - LAURA POANTĂ Apare sub egida Uniunii Scriitorilor Editor: Fundaţia Culturală Ideea­ Europeană Revista apare cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional ISSN 1220-9864 Revista este înregistrată la OSIM Nr. de înregistrare: 60012 din 03.03.2004 Fundaţia Culturală Ideea Europeană este înregistrată la OSIM Nr. de înregistrare: 60010 din 03.03.2004 Adresa: Fundaţia Culturală Ideea Europeană Piaţa Amzei nr. 13, sector 1, Bucureşti O. P. 22, C. P. 113 Sector 1 , Bucureşti Cod 014780 Tel./Fax: 021. 212 56 92 Tel.: 021. 310 66 18 Revista este membră a Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER) www.apler.ro E-mail: contemporanul@yahoo.com www.ideeaeuropeana.ro Contemporanul. Ideea Europeană are 40 de pagini APARE JOI Partener: SC Erc Press SRL Tipar: SC Es Print s.r.l. & Asociaţia EuroBusiness Unica responsabilitate a revistei Contemporanul. Ideea Europeană este de a publica opiniile, fie acestea cât de diverse, ale colaboratorilor ei. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text, conform Art. 205-206 Cod Penal, revine exclusiv autorilor Număr ilustrat cu fotografii realizate de Aura Christi și Andrei Potlog în Grecia (octombrie 2007) Apel PENTRU SALVAREA CULTURII ROMÂNE VII semnat de 900 de personalităţi din România, Israel, SUA, Franţa, Germania, Irlanda, Republica Moldova etc. Pentru informaţii la zi - accesaţi www.ideeaeuropeana.ro (click revista contemporanul)

Next