Cotidianul, august 1991 (Anul 1, nr. 61)
1991-08-02 / nr. 61
siguri pe doctrina noastră .Happening în fața librăriei Humanitas Din nou în ring:SUA-URSS Imelda Marcos acuzată de evaziune fiscală Nu mai dăm nici un ban pe Valeriu și Răzvan! Lucian Gheorghiu în ciuda unei ploi torențiale, care a durat pînă la ora 18,00, aproape 10.000 de timișoreni au participat la un miting de protest organizat de societatea Timișoara în sprijinul postului de radio Timișoara. Tentativa conducerii Radioteleviziunii române de a restrînge, cu începere de la 1 septembrie 1991, aria de recepție a acestui post de radio, a stîrnit nemulțumirea localnicilor și a multor cetățeni din zonele în care el se recepționează. De aceea nu a mirat pe nimeni prezența la acest miting a unor delegați din județele Alba, Arad, Bihor, Caraș-Severin și Hunedoara. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de scriitorul Iosif Costinaș care a subliniat: ’’Acest miting este fără precedent în Timișoara. Scopul lui, apărarea Radioului timișorean”. Au luat cuvîntul în continuare, d na Rodica Ungureanu, sculptoriță din Oradea, d-nii Cristian Moisescu din Arad, Lucian Gabriel din Deva, Silviu Bălășescu din Caransebeș, Ionel Negruțiu din Alba Iulia și alții. Vorbitorii au protestat energic împotriva samavolnicei hotărîri a conducerii Radioteleviziunii române și au transmis mesaje de simpatie ale celor care i-au mandatat să participe la miting. Elevul Stan Virgil din Arad a prezentat o listă cu 1.200 de semnături în favoarea Radioului din Timișoara. Dna profesoară Stănescu din Timișoara a cerut timișorenilor să renunțe la plata abonamentelor de la Radio București și să-și transfere aceste abonamente la Radio Timișoara. In încheiere, a vorbit președintele Societății Timișoara, George Șerban, care a denunțat “intenția puterii de a rupe punțile de legătură cu țara, punți reprezentate de acest post de radio. Noi trebuie să păstrăm legătură cu țara. Trebuie să se știe că noi nu vrem autonomie, așa cum sîntem frecvent acuzați, ci noi cerem descentralizare economică și administrativă”. Pe parcursul mitingului s-au scandat lozinci antiprezidențiale, antiguvernamentale și promonarhiste. In permanență s-a scandat: “Nu mai dăm nici un ban pe Valeriu și Răzvan!”. La ora 30,00, participanții la miting au pornit intr-un marș pe arterele orașului către sediul postului de radio Timișoara. Pe parcurs, miilor de manifestanți li s-au alăturat alte cîteva sute de cetățeni. S-a scandat tot timpul :” Jos Iliescu!”, “Jos Răzvan!” Pe strada Pestalozzi, la sediul postului de radio, conducerea acestuia a mulțumit din inimă participanților la miting și a dat asigurări că postul de radio Timișoara va milita în continuare pentru informarea corectă a ascultătorilor, pentru satisfacerea tuturor dorințelor acestora. Referendum național propus de UCN Programată pentru ziua de 31 iulie 1991, ora 18, întîlnirea dintre președintele Ion Hiescu și delegația Uniunii Confederative Naționale sindicale nu a mai avut loc. Președintele este bolnav, a spus generalul Ionel Vasile, înalt funcționar la președinție, întîmpinîndu-i pe liderii celor 5 mari Confederații sindicale. “Noi prevăzusem și o asemenea eventualitate, adică imposibilitatea întîlnirii cu președintele, explică dl dr. Constantin Cojocaru, membru al delegației. Ba chiar ne așteptam ca Legea privatizării - motivul primirii noastre la președinte - să fie deja promulgată. Tocmai de aceea am pregătit o scrisoare adresată d-lui Ion Iliescu și proiectul comun de Lege a privatizării societăților comerciale, elaborat de opoziție. Am lăsat aceste documente la Președinție, spunînd că așteptăm o reacție din partea domnului președinte”. Scrisoarea explică de ce nu e bună Legea privatizării votată de Parlament și prezintă proiectul comun conceput și redactat de opoziție. De asemenea, scrisoarea aduce la cunoștință președintelui Ion Iliescu faptul că, în condițiile în care nu se va găsi o soluție satisfăcătoare în controversata chestiune a privatizării, Uniunea Confederativă Națională sindicală va solicita organizarea unui referendum național privind cele două proiecte de Lege a privatizării AM Press N.B .Așadar, miercuri, 31 iulie a.c., Președintele a fost “bolnav” și n-a putut discuta cu reprezentațiiUCN.In aceeși zi, însă, domnul Iliescu, a strîns din dinți și, în ciuda bolii de care suferea, a dat o fugă pînă la Pitești , “unde a participat la ceremonia înălțării în grad a absolvenților din armele de tancuri și auto din cadrul institutelor militare «Mihai Viteazul» și «Basarab I»”. (Rompres) Aflînd noi cu tristețe și cu legitimă mîndrie patriotică de boala pe care domnul Președinte o are (pe sindicat), îi urăm însănătoșire grabnică!» ^ Convorbiri neoficiale la Cotroceni Ia după amiaza zilei de 30 iulie, aflăm, din surse apropiate președinției, că la Palatul Cotroceni o delegație a Confederației sindicale “Frăția” a purtat convorbiri neoficiale cu președintele Ion Hiescu. Tona acestor discuții - Legea privatizării. Inițial, se convenise ca la aceste convorbiri să participe și delegațiile UCN și CONMAS. AM Press ȘTIRI • INFORMAȚII • ULTIMA ORĂ Anul I / Numărul 61 / Vineri 2 august 1991 • 4 pagini 5 lei Incident în instanță Ieri, 1 august a.c., în cadrul “Procesului Timișoara” au fost audiați șapte martori. Redăm cîteva depoziții. Martorul Gelu Voican Voiculescu, senator, fost vice-prim ministru și conducător al Departamentului Securității Statului a declarat că documentele și valorile din fostul Comitet Central au fost predate pe bază de proces-verbal Ministerului Apărării Naționale și depozitate într-o unitate din Pitești. Fără a fi întrebat, dl senator a spus că pentru reconciliere națională este necesară suspendarea tuturor proceselor și pedepselor aplicate celor implicați în evenimentele din decembrie ‘89. Martorul are convingerea că Securitatea nu a fost implicată în acele evenimente. Domnia sa, pe 21 decembrie ‘89, nu a remarcat în Piața Universității din București trupe ale Securității, ci numai trupe aparținînd MApN și Miliției. Din investigațiile pe care le-a făcut, rezultă că Securitatea nu a avut un plan de reprimare, deși "noi ne imaginam atîtea variante", întrebat dacă a aflat că Securitatea și-a distrus documentele, dl Voiculescu a răspuns afirmativ, specificînd că o parte din ele au fost microfilmate și că microfilmele se află acum fie la SRL fie la MApN. Această tendință,de a distruge documentele, s-a datorat, probabil, fricii. Martorul Roșu Dumitru, general MApN, fost comandant al Armatei a III-a Craiova și al unităților din Banat, a declarat că din rapoarte rezultă că nu Ondine Gherguț s-a făcut uz de armă în Timișoara. In noaptea de 16-17 decembrie‘89 a fost sunat de Radu Bălan (fost prim-secretar), care i-a spus:” Tov, general, dațimi ceva oameni, că intră ăștia peste mine și îmi devastează sediul, iar eu nu am forțe”. Martorul, la ordinul gen. Gușe, pe 17 decembrie a trimis la Timișoara o trupă de ofițeri iar pe 18 decembrie, din ordinul ministrului Milea, un batalion de infanterie. Martorul Cîrneanu Horea, general MApN, fost secretar al Consiliului Politic al Comandamentului de apărare antiaeriană teritorială, a declarat că pe 17 decembrie, deși a fost prezent în biroul col. Sima (care avea 18 mp), nu a auzit ce au discutat generalii Macri, Gușe și Stănculescu, pentru că “a stat deoparte” cu gen. Chițac. In aceeași zi, la ora 20,30, aflîndu-se la sediul Diviziei de apărare antiaeriană a constatat că în fața intrării principale a unității a apărut un grup de cetățeni care au devastat magazinele din jur. Unii s-au îmbătat și au atacat unitatea. Conform ordinului, soldații au tras foc de avertizare. Ulterior, a aflat că simultan focului de avertizare, de pe blocuri, dintr-un ARO și de pe clădiri s-a executat foc (nu se știe de cine) asupra demonstranților. Pe 18 decembrie, a fost la o ședință cu Hie Ceaușescu, la sediul Diviziei 18 mecanizată. Acolo, a aflat că în decembrie ‘89 în România va fi declanșată o acțiune pentru răsturnarea lui Nicolae Ceaușescu. Informația a fost obținută de la secretarul de partid al armatei Iugoslaviei. Martorul Rotariu Constantin, fost comandant al Diviziei de apărare antiaeriană teritorială, a făcut o depoziție asemănătoare cu cea a martorului Cîrneanu Horea. Unul dintre inculpați l-a întrebat dacă știe care ofițer, în 21 sau 22 decembrie, a recunoscut în fața mulțimii din Timișoara că a tras în popor. Martorul a spus că nu știe cine este acel ofițer. Inculpatul a dat replica: “Dumneavoastră ați fost și sînteți înregistrat și pe o casetă video”. Același inculpat a enumerat efectivele de militari și a nominalizat ofițerii MApN care au tras în demonstranți în diferite zone. Martorul a spus: “E posibil, dar eu nu știu, nu mi-a raportat nimeni”. Inculpatul l-a făcut mincinos, drept care a fost evacuat din sală. D-na avocat Anghelide a recuzat instanța, motivația fiind “incompetența materială”. “Avem fiecare adevărul nostru - a continuat d-na avocat -, adevărul acestui complot nu convine adevărului adevărat...Forțe oculte încearcă să influențeze instanța..De ce nu se spune odată ceea ce știm toți ,ca să nu trăim cu această silă adîncă”. In continuare a cerut punerea în libertate a tuturor inculpaților “și atunci fiecare va colabora cu bucurie la aflarea adevărului care va fi dureros și trist, dar nu ne va mai fi silă”. Procesul continuă. t Conține gratuit suplimentul Guinness Book mrm Cu cît s-au majorat pensiile Vom reuși numai împreună ieri dimineață a avut loc înregistrarea Partidului Alianța Civică a Tribunalul Municipiului București. Cu acest prilej dl Nicolae Manolescu, președintele partidului, a răspuns întrebărilor ziariștilor prezenți. Rep.: Care sînt primele dvs. declarații? N. Manolescu: Cu lucrul ăsta am intrat și în legalitate și sperăm să ne păstrăm cît mai mult legitimitatea. Noi știm și pe alții care sînt legali de multă vreme, dar a căror legitimitate s-a diminuat treptat. In ce ne privește, sperăm ca măcar legitimitatea noastră să dureze cît mai multă vreme și să fie intactă. Rep.: Ce sperați în perspectiva alegerilor? N.M.: Orice partid speră cît mai mult. Firește, noi sîntem realiști și vrem să apreciem situația de fapt, care va fi aceea din momentul declanșării campaniei electorale și din perioada alegerilor. Mi-e greu să fac acum aprecieri de procente și de alte asemenea lucruri. De altfel, este și inutil. Sperăm să avem un scor onorabil la alegerile următoare. Rep.: Căror categorii sociale li se va adresa Alianța Civică? N.M.: Cît mai multora. Tuturor categoriilor sociale. Rep.: Programul Alianței Civice va răspunde temerilor legate de protecția socială a celor care își vor pierde slujba în perioada următoare? N.M.: Nu avem un program populist. Nu ascundem oamenilor că sunt dificultăți și vor fi dificultăți. Protecția socială e obligația numărul unu a oricărei formațiuni responsabile care ar avea putere de decizie în Dl Nicolae Manolescu România, mai ales în condițiile de acum. Rep.: In eventualitatea că Alianța Civică va fi reprezentată în Parlament, cu ce formațiuni politice ați vrea să intrați în coaliție? N.M.: Sîntem deschiși către toate formațiunile democratice. Cum sînt, de pildă, cele din Convenția pentru Democrație, din Forumul Antitotalitar. Nu excludem decît formațiunile extremiste și pe cele vinovate de dezastrul țării. Rep.: La alegeri veți participa separat sau pe liste comune cu alte partide? N.M.: E o chestiune pe care am discutat-o deja cu aceste partide. Am hotărît să procedăm realist. Unde se pot face liste, vom face liste comunei Dorința noastră este să mergem împreună. Vor fi și situații și locuri unde nu va fi cu putință așa ceva, deci, ne vom adapta. Insă, în orice caz, nu numai dorința, dar credem că șansa noastră este de a merge împreună. Rep.: In ipoteza că Alianța va deveni principalul partid de opoziție, care va fi politica dvs.? • N.M.: Politica noastră nu se va schimba nici în această foarte bună situație pentru noi. Chiar prin natura și prin programul nostru sîntem pluraliști, înțelegem foarte bine că această țară nu poate fi guvernată și nu e bine să fie guvernată de un singur partid. Deci, vom face o politică de alianțe, indiferent de scorul electoral. a consemnat Cristian Teodorescu Adevărul”, privind Hotărîrii In legătură cu informația apărută miercuri în ziarul majorarea unor categorii de pensii, aducem la cunoștință prevederile Guvernului, după cum rezultă din tabelul alăturat. După cum se vede, creșterile cele mai mari se înregistrează la pensiile cu nivelul cel mai mic. Se aplică principiul sporurilor regresive, în sensul că la pensiile ce depășesc 6.500 lei, creșterea va fi de 9,9 %.Pentru exemplificare reținem că pensia minimă va fi de 3.700 lei, pensia medie de 4.990 lei, iar pensiile care acum se situează între 6.001 - 6.500 lei vor ajunge la 7.420 lei. Mai precizăm că potrivit aceluiași principiu se majorează pensiile de asigurări sociale de stat și cele de invaliditate. La toate categoriile de pensionari se vor acorda actualele compensații în continuare. Deci, la noile pensii, precum și la celelalte categorii, se adaugă compensațiile de pînă acum. Rompres Tabel cu procentele de majorare a pensiilor de asigurări sociale de stat pentru munca depusă și limită de vîrstă cu vechime integrală, diferențiate pe niveluri de pensii ŰL 15 o S Nivelul actual al Procent de majorare Nivelul pensiei după majorare minim maxim pînă la 2600 2601-2800 2801-3000 3001-3200 3201-3500 3501-4000 4001-4500 4501-5000 5001-5500 5501-6000 6001-6500 peste 6500 44,0 39.6 36.3 33.4 29.7 24.8 20.9 17.8 15.3 13.2 11.4 9.9 3700 3700 3910 4090 4270 4540 4990 5440 5890 6340 6790 7240 3910 4090 4270 4540 4990 5440 5890 6340 6790 7240 Această națiune are nevoie de Dumnezeu Interviu cu Prea Sfinția Sa, Episcopul Andrei de Alba Iulia Reporter. Credeți că există o legătură indestructibilă, sine qua non, între spiritualitatea românească și ortodoxie? Prea Sfinția Sa Episcopul Andrei. Desigur, Spiritualitatea noastră s-a plămădit în ambianța creștinismului cuminte românesc, care își are, chiar și în cadrul ortodoxiei, coloratura lui aparte. Vecinii noștri s-au încreștinat la o dată bine stabilită; de obicei, voievodul s-a încreștinat iar apoi i-a încreștinat pe toți supușii, pe atunci mai mult sau mai puțin convinși. Ei bine, încreștinarea românilor a fost firească, cînd ne plămădeam ca națiune ne-am și încreștinat. Convingerea mea este că pentru străbunii noștri acest lucru a fost foarte ușor. Căci oarecum, dacii erau monoteiști, adică erau obișnuiți cu o divinitate atotputernică, și una, și bună, și dreaptă. Zamolxis n-a fost altceva decit o astfel de divinitate. De aceea spun:creștinismul sub formă răsăriteană, cu o coloratură specific românească, a fost cel care a dat consistență spiritualității noastre. Au spus-o alții înaintea mea, persoane renumite. In vremurile în care noi am crescut, literatura bună proscrisă nu ne putea cădea în mînă. E vorba, de pildă, de cartea tipărită anul trecut, “Roza vînturilor”, a lui Nae Ionescu: el este foarte categoric afirmînd că spiritualitatea românească este ortodoxă. Rep. Cred că nu a fost foarte clar explicat pînă acum modul în care s-a ajuns la apariția uniatismului, a greco-catolicismului. S-a înțeles că este vorba de forma de pătrundere a catolicismului, alta decît cea romanocatolică în spațiul ortodox. De altfel, și rușii, la începutul sec. XIX aveau acest greco-catolicism, iar țarismul, în perioada respectivă, a procedat la fel ca și comuniștii mai tîrziu: au interzis această confesiune. P.S.S. Episcopul Andrei. Da, întradevăr, după cîte știu eu, acest lucru s-a petrecut în Ucraina și Bielorusia. Primul act de întemeiere a Bisericii Unite sau Greco-Catolice în spațiul locuit de populația slavă a avut loc la Brest (Unirea de la Brest - Litovsk, 1596); în apropiere se aflau Polonia catolică, iar misionarismul acesta a fost susținut și ajutat sub formă uniată. De dorit ar fi ca toată creștinătatea să fie una. Evanghelia lui Hristos e una; adică ceea ce a dorit Hristos și ceea ce dorește orice bun creștin este să se ajungă la desăvîrșire spirituală. Chiar în primul mileniu, cînd biserica era una, probabil că religia creștină a huat o coloratură locală. Calea pe care a ales-o într-o vreme Biserica Catolică, de a reface unitatea creștină prin ocuparea cu forța a sufletelor oamenilor, n-a fost cea bună. Calea greco-catolicismului sau a uniatismului nu este o cale de unire, ci o cale prin care nu s-a obținut altceva decît învrăjbirea. Pentru că este clar. Nu i-au putut face pe toți românii greco-catolici, și atunci i-au împărțit în două: nu i-au putut face pe toți ucrainenii greco-catolici și i-au despărțit în două. In ceea ce ne privește pe noi, românii din Transilvania, acțiunea de trecere la uniatism a fost inițiată și dirijată de Curtea din Viena. Și aceasta din mai multe motive. Unul dintre ele a avut tentă politică. Ungurii și sașii trecuseră mulți la reformă (sașii la lutheranism, ungurii la Calvinism). Cum catolicii doreau să aibă în Dietă cît mai mulți reprezentanți, aveau nevoie de o populație catolică mai numeroasă în Transilvania. De aceea, s-au gîndit că Biserica Ortodoxă este cea mai apropiată de cea Catolică. Un alt motiv a fost acela că Austro- Ungaria a dorit să-i rupă pe românii din Transilvania de românii din Muntenia și din Moldova. In felul acesta, catolicizîndu-i, să-i înstrăineze de ceilalți frați ai lor. Și se vede clar că promisiunile au fost de natură socială, economică și politică. Actul de uniație menționează că unirea românilor ortodocși din Transilvania cu Biserica Romano-Catolică a fost pusă la cale de Curtea din Viena, prin ordinul iezuit. 38 de protopopi au acceptat să semneze așa-numitul manifest de unire cu Biserica Romei. După ce se uneau cu Biserica “catolicească”, subliniau motivul pentru care o făceau: “ca să ne bucurăm și noi de aceleași privileghiomuri de care se bucură mădulările acelei Sfinte Biserici”. Cu alte cuvinte, la temelia uniatismului nu a existat o convingere religioasă, ci dorința bieților români de a avea aceleași privilegii pe care le aveau catolicii, respectiv preoții ortodocși aceleași facilități ca și cei catolici, pentru că preoții ortodocși erau iobagi. Marea masă a populației, mulți dintre țărani nici nu au sesizat, pînă mai tîrziu, că s-a produs o trecere de la o credință la alta. Nu putem contesta faptul că această biserică a avut bărbați de seamă. Insă corifeii Școlii Ardelene au fost ceea ce au fost, nu neapărat pentru că erau catolici, ci pentru că erau români. Putem afirma că demnitarii Curții de la Viena nu au reușit să facă din Biserica Greco-Catolică, așa cum au gîndit la începuturi, o instituție prin care să-i deznaționalizeze pe români. Insă au reușit să-i învrăjbească. Cei mai buni dintre noi am încercat mai apoi să refacem unitatea religioasă. La 1848, pe Cîmpia Libertății de la Blaj, românii și-au arătat dorința de a avea o singură biserică. De asemenea în 1918, la Alba Iulia, au fost voci care au cerut același lucru, dar condițiile nu erau prielnice. Se trece foarte ușor peste un alt adevăr: în 1939, înainte de război, la Alba Iulia s-au întîlnit 50.000 de oameni în frunte cu doi mitropoliți - mitropolitul ortodox din Sibiu și mitropolitul greco-catolic din Blaj. Doreau să refacă unitatea bisericii din Transilvania. In 1948 unitatea religioasă a fost refăcută, dar din păcate cu forța. Din punct de vedere pur religios, a fost un cîștig. Dar s-a atentat totuși la libertatea de a decide a unei părți a credincioșilor fostei Biserici Greco-Catolice. Căci omul de rînd nu vrea decît să se închine lui Dumnezeu, să aibă biserică, să știe că-i legea lui românească, fără să vadă coloratura catolică sau ortodoxă a cultului. Noi, generațiile mai tinere, cei care ne-am născut fără voia noastră în comunism, știm totuși că în Transilvania există o singură biserică. Iar această biserică, așa cum a fost ea, a ținut aprinsă luminița credinței. Iar acum nu vrem să ne mai dezbinăm. Ceea ce vreau să spun este că toată această luptă nu are nici o rațiune, este lipsită de Dumnezeu; cînd se ceartă acum, oamenii nu se gîndesc la Dumnezeu, ci se gîndesc la Papa, la episcopul cutare sau cutare. Pentru noi, împărțirea confesională ar fi o catastrofă acum. Desigur, Biserica Greco-Catolică este ajutată puternic din Apus. Noi, cei de aici, ne descurcăm cu sărăcia noastră, adică stăm foarte prost din punct de vedere financiar, dar ne punem nădejdea în Dumnezeu și în credința oamenilor acestora cuminți, care și-au păstrat și legea, și ființa națională în condiții mai grele decît cele de azi. (continuare în pagina 2) a consemnat Irina Negrea Prea Sfinția Sa Episcopul Andrei de Alba Iulia I t MEMENTO 2 august 1991: Aducerea moaștelor Sf. Ștefan Sf. Maxim și Dacia(ortodox), Sf. Eusebiu de Vercelli, ep.(catolic) - 1642 - a fost introdus tiparul în Moldova - 1940 - apare Legea cu privire la formarea RSS Moldovenești, conform căreia Basarabia era sfîșiată după “principiul sovietic al liberei dezvoltări a naționalităților” - 1969 - prima vizită a unui șef al executivului american, Richard Nixon, în România