Cotidianul, septembrie 1991 (Anul 1, nr. 85-86)

1991-09-05 / nr. 85

® Dureri de cap Hagi Iliescu Grănicerii la Ml Membru real al PNȚCD Lupta politici nu e dreaptă. Ceea ce mă m­ârnește adine. Mă refer la inter­viul consemnat de dl Die Costache în “Dreptatea Nouă”, nr.6, septembrie 1991. Nu știu exact ce se urmărește. Faptele și cifrele sunt redate, in esență, in mod corect. Implicațiile însă, NU. Pentru a înlătura orice interpretare voit tendențioasă, tin să declar că sunt un membru real al Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat, așa cum este el astăzi. Socotesc că este esențial ca toți membrii PNȚ­CD să demonstreze disciplină și să se achite cât mai eficient de sarcinile ce li s-au încredințat E ceea ce am căutat și caut să fac in toată activitatea mea politică, ln problema contribuțiilor ce personal le-am făcut Partidului nostru, e o neînțelegere. In ultimă analiză, toți avem dreptate. E o chestiune de inter­pretare. Am vorbit d-lui Die Costache cu o singură intenție. Am ținut să declar, fără posibilitate de echivoc, că nu am finanțat și nu finanțez “Dreptatea Nouă”. Ion Rațiu "Guvernul actual nu discută decît cu federațiile sindicale" Interviu cu dl Gheorghe Dorneanu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor Reporter D-le Dorneanu, sunteți președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor. Cine sunt cei care intră în categoria personalului na­vigant, Dorneanu Gheorghe. Toți cei care urcă la bordul navei sunt personal na­vigant. Din categoria ofițerilor fac parte comandantul, căpitanul secund, ofițerul II, ofițerul II, șeful mecanic, ajutorul șef mecanic, ofițerul II și HI mecanic și ofițerul electrician. In zona maiștrilor se situează telegrafistul, absolvent al unei școli medii. Urmează perso­nalul nebrevetat, care funcționează pe baza certificatului de capacitate: timonieri, marinari motoriști, ajutori mecanici, brutar, bucătar și asistent medical. Rep.: Sunteți un sindicat indepen­dent, sau sunteți afiliați la o anumită federație? D.G.: Sîntem singura organizație sindicală de la noi din țară afiliată la “International Transport Federation”. In această federație ar trebui să intre și șoferii, fiind o organizație de trans­port, și docherii, ca lucrători portuari. Din păcate docherii noștri sunt încă departe de cei din alte părți, unde docherul este un om civilizat, un muncitor portuar și poate că va trebui să treacă un timp pentru ca și ai noștri să-și schimbe oarecum mentalitatea. Rep.: Independenta pe plan național nu comportă și unele deza­vantaje? D.G.: Din păcate, guvernul actual nu discută decît cu federațiile sindi­cale, după modelul francez. Pe de altă parte, noi nu am văzut niciodată ce legătură ar putea exista între noi și guvern. Vedeți, falsa prezentă a sindi­catelor în comisiile guvern-sindicate a dus, printre altele, la apariția legii conflictelor de muncă, care nu a ieșit așa cum ar fi trebuit, dar se aplică pe baza acestei prezente. Dacă s-ar fi reușit pentru început o unire a mișcării sindicale, poate că ar fi fost altceva. Nu avem legături cu persoane influente din Guvern, iar Parlamentul nu se uită la sindicate. Rep.: Ați încheiat un contract colectiv de muncă și în ce condiții? D.G.: Am luptat în prima jumătate a anului și am obținut un contract dur, foarte aproape de unul capitalist, cu toate cele trei companii: Navrom, Petrochim și Romline. Salariile nu sunt foarte mari, ne-am încadrat în legea salarizării finind însă cont și de pregătirea profesională Nu trebuie uitat că în flota noastră avem o concentrare fantastică de intelectu­al. Practic, jumătate din personal este absolvent al unei școli superioare. Salariul unui navigator se situează între 8.000 și 16.000 de lei la care se adaugă sporurile. In perioada cînd navigăm, prin impozare, acest salariu brut se transformă în salariu net. Bineînțeles că cel mai mare salariu este cel al căpitanului, a cărui respon­sabilitate o depășește poate pe cea a unui director. Rep.: In luna februarie au­ declanșat o acțiune revendicativă. Ce s-a obținut în urma acestei acțiuni? D.G.: Am reușit să încheiem con­tractul colectiv. Indemnizația în valută a rămas aceeași, destul de mică dacă am raporta-o chiar la cea a flotelor țărilor foste comuniste. In Dr Gheorghe Dorneanu flota internațională, media indem­nizației se situează între 10 și 30 $pe zi. La noi, un marinar primește 210$ pe lună, iar un căpitan de tanc petroli­er 400. Am cerut o anumită libertate în privința contractării mărfurilor. Cred că ne-am grăbit oarecum. Problema este mult mai complexă, navele noas­tre sînt vechi, com­sumă mult com­bustibil, ridicînd mult prețul produsu­lui transportat, iar o hotărîre este greu de luat în această privință. Factorii de decizie au rămas cei de 1% uscat, ce au posibilitatea de a conta, ca atît căpitanii noștri, cît și exportatorul. Rep.: Cu ce probleme se confruntă navigatorii cînd se întorc în familie? D.G.: Dacă Constanța este un oraș portuar și nu se observă, dacă este un oraș turistic și nu se observă, cred că principala vină este a autorităților locale, care nu se implică în rezolvarea problemelor dureroase ale orașului Copiii nu au unde să se joace, grădinițele sunt sub orice nivel, oamenii sunt în general prinși în lupta pentru a supraviețui din două salarii, magazinele sunt goale, cu toate că nu se spune că nu se exportă, nesiguranța zilei de mîine îl afectează pe fiecare și este păcat că am rămas tributari aceleiași mentalități comuniste de a aștepta mereu ceva de la alții Așteptăm ca altul să lupte pentru a ne cîștiga drepturile în loc ca fiecare să lupte alături de ceilalți pentru a cîștiga toți. Altfel, toate problemele se răsfrîng asupra fiecărui individ, care, chiar dacă astăzi o duce ceva mai bine, mîine poate să o ducă foarte rău. Instabilitatea leului, a monedei noas­tre naționale, este, cred, cel mai bun exemplu în acest sens. Rep.: Cum este Constanta privită de marinarii străini? D.G.: Din păcate la noi nu există un club al marinarilor, un Sea-Man’s Club, unde ei ar putea să meargă Noi, care ne doream înainte să semănăm cu alții, acum, cînd avem ocazia, facem tot posibilul portru a semăna cu cine nu trebuie. Imaginea ce li se oferă acestor oameni este foarte, foarte defavora­bilă pentru noi. Este trist, dar acesta este adevărul. a consemnat Matei Dumitru Apelul sindicatelor In condițiile perpetuării pericolu­lui comunist, sursa atîtor suferințe ale poporului nostru, avînd în vedere acțiunile puciste ale nomenclaturii în URSS și finind seama de condițiile grave create în societatea românească, după revoluție, sindi­catele noastre își declară solidari­tatea cu toate forțele capabile să împiedice recrudescența extremis­mului. Vineri, 6 septembrie, orele 16,30, în Piața Universității din București va avea loc un miting consacrat con­damnării comunismului, demascării structurilor reacționare, incriminării celor care mai visează încă revenirea poporului român in întunericul dic­taturii.Uniunea Confederativă Națională recomandă membrilor săi să participe în deplină ordine, respectînd legile în vigoare și pro­gramul stabilit de organizatori. Cartelul Confederația Sindicat ALFA, TRANSTAR, Confederația FIDES, Confederația HERCULES, Confederația 15 Noiembrie / ES Petiție pentru drepturile generațiilor viitoare La Haga se va analiza conflictul din Iugoslavia Grandoare și decadență Arhipelagul minorităților Intre Germania la vest și Siberia la est se găsește un arhipelag terestru de insule etnice, populații minoritare, viețuind incomod sub flamurile altor popoare. Secole de migrații și de co­lonizări au produs un mozaic etnic, năruind viziunile naționaliste ale unor state omogene și compacte. Aceste viziuni persistă și astăzi, conducînd la izbucnirea barbariei. Iugoslavia este cuprinsă de război civil. Republicile sovietice par a fi mai înțelepte, dar potențialul de conflict rămîne încă ridicat Nagorno Karabah este o insulă de armeni creștini înconjurată de azerii musulmani majoritari. Stepele din Kazahstan sunt populate de o minori­tate rusă la fel de numeroasă ca și populația kazahă de baștină O treime din populația Estoniei și Letoniei constă din minoritari ruși. Circa 10 milioane de ruși trăiesc în Ucraina. Americanii mai în vîrstă își amintesc de faptul că pretențiile naziste asupra Danzig-ului și asupra Sudeților au contribuit la izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Părinții lor au trăit declanșarea primei conflagrații mondiale, sub impulsul naționalismului balcanic. Conflictele dintre insulele arhipelagului etnic au inflamat Europa încă din anii bătăliei de la Waterloo.Lumea are nevoie să găsească urgent căi mai civilizate de a se comporta cu astfel de insule. Acest lucru va cere utilizarea creativă a mecanismelor existente și, în plus, inventarea altora noi. Temerile minorităților abandonate sunt de înțeles. Sîrbii care locuiau in Croația iugoslavă nu se simțeau iubiți. Intr-o Croație independentă și naționalistă ei se simt într-un pericol mortal. La fel sună clamările arme­nilor în noul Azerbaidjan indepen­dent sau ale rușilor în Letonia. Insă­și dorința majorităților ca aceste enclave să nu submineze supraviețuirea lor națională este de înțeles. Acum, cînd aceste senti­mente, la urma urmei legitime, con­duc la conflicte militare, toată lumea s-a pierdut cu firea. Este necesară, pentru început, respectarea a două principii: întărirea protecției constituționale pentru minorități și extinderea domeniului legislației internaționale. Nu există rațiuni pen­tru care fostele republici sovietice să nu poată să se constituie ca state naționale. Descendenții imigranților spanioli sau germani pot deveni cetățeni francezi de prim rang, fără a diminua suveranitatea Franței. De ce n-ar putea deveni etnicii ruși cetățeni ai Letoniei sau ai Kazahstan­ului ? Din 1975, de la semnarea acor­durilor de la Helsinki, drepturile minorităților din toată Europa au fost codificate, iar violarea lor poate fi supusă judecății Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. CSCE ar putea de asemenea să con­voace o întîlnire a tuturor națiunilor europene, vechi și noi, spre a garanta inviolabilitatea tuturor frontierelor, interne și externe, în fața mo­dificărilor unilaterale. In final, con­­stituindu-se o comunitate supra­național nouă după cum au propus recent Gorbaciov și liderii republi­cilor sovietice, s-ar putea dezamorsa tensiunile naționale. Comunitatea Europeană este un model relevant. La fel ca și națiunile suverane din Europa de Vest, repu­blicile depășitei Uniuni Sovietice ar putea crea structuri cu puteri legale supranaționale, în domenii ca imigrația, drepturile minorităților sau un comerț neîngrădit. UPI Comandouri teroriste în Basarabia Potrivit informațiilor furnizate Agenției RM Press de dl Iurie Roșca, președintele Frontului Popular din Moldova, liderul găgăuz Burguri a propus în parla­mentul local din Tiraspol formarea unor echipe de șoc pentru capturarea conducerii Republicii din Moldova. Nistrenii au întîmpinat cu aplauze propunerea găgăuzilor care, după spusele lui Burguri, au și purces la întocmirea acestor "brigăzi roșii". AM Press Blocadă economică în scopuri separatiste Situația din Transnistria este explozivă, a declarat primul ministru al Moldovei, Valeriu Muravschi. Luînd cuvîntul la ședința de marți a guvernului, Muravschi a afirmat că, dacă liderii Moldovei nu reușesc să îndeplinească pretențiile rusofonilor din Transnistria, republica “va fi blo­cată în întregime”. Principalele revendicări ale protes­tatarilor sînt eliberarea deputaților arestați în urma sprijinirii loviturii de stat de la Moscova, precum și înființarea unei comisii pentru stabi­lizarea situației. Muravschi a subliniat că protes­tatarii rusofoni au blocat traficul fe­roviar pe liniile ce leagă localitățile Tiraspol, Bender și Rîbnița de sud-ves­tul țării. La ședința de urgență de la Ministerul Transporturilor, cu parti­ciparea conducătorilor departamentu­lui căilor ferate și a celui pentru ali­mentarea cu energie electrică și gaze, s-a hotărât ca transportul com­bustibililor și al materiilor prime să fie deviat prin gara Ocnița, poarta nordică a republicii De asemenea, Muravschi a avertizat că, în cazul întreruperii ali­mentării cu energie electrică a orașului Chișinău și a raioanelor centrale, pagubele pentru economia națională s-ar putea ridica la aproximativ 20- 30%. Primul ministru a denunțat folosirea blocadei economice în sco­puri politice. “Consder că sancțiunile economice ar putea duce, mai curînd, la escaladarea confruntărilor decît la stabilizarea situației.” In situația în care ar fi întreruptă furnizarea de energie electrică, Muravschi a cerut conducătorilor tuturor ministerelor și departamentelor să rămînă la locurile de muncă și să controleze situația. APS Dl Valeriu Muravschi Se deschide Festivalul Enescu Intre 5-29 septembrie va avea loc cea de-a XI­-a ediție a Festivalului International “George Enescu”. Concertele vor avea loc la Sala Mare a Palatului (concertul inaugural și gala laureaților), la Ateneu și la Opera Română Biletele pentru spectacolele festivalului mai pot fi încă procurate de la casele de bilete ale sălilor de con­cert sau de la casa de la Sala Palatului. Azi, 5 septembrie, concertul inaugural va fi susținut de Filarmonica George Enescu avîndu-l la pupitru pe Thomas Sunderling din Anglia alături de care va evolua Cyprien Katzaris, din Franța, la pian. Din program fac parte Rapsodia a II-a de George Enescu, Concertul pentru pian și orchestră nr. 3 de Ludwig van Beethoven și simfo­nia a IV-a de Johannes Brahms. Concursul va avea pentru prima oară patru secții. In afară de secțiile devenite clasice: pian, vioară canto, s-a înființat și concursul de compoziție. Paralel cu Festivalul, la Sinaia, în incinta Castelului Peleș, va avea loc un simpozion consacrat vieții și operei marelui muzician Alegerea Castelului Peleș ca loc de desfășurare al acestei manifestări (cu o bogată participare Clementina Filip internațională) este un omagiu adus și reginei Elisabeta (Carmen Sylva), regină care l-a sprijinit pe Enescu și ale cărei versuri se regăsesc în textul majorității liedurilor enesciene. Este binevenită reluarea Concursului Internațional “George Enescu” în cadrul Festivalului cu același nume. Prin această acțiune de anvergură, cultura și societatea românească au ocazia să demonstreze lumii întregi vitalitatea mișcării artis­tice, măiestria interpreților și exigența publicului meloman. Prima ediție a Festivalului a avut loc în 1958, la doar trei ani de la moartea marelui compo­zitor. Festivalul avea menirea de a per­petua memoria ilustrului dispărut și promovarea muzicii sale. O intenție nobilă care s-a concretizat pînă azi. Primele ediții au beneficiat de o par­ticipare internă, dar mai ales internațională, strălucitoare. Ne-am opri la nume ca Yehudi Menuhin, Ghenadi Rostropovici, Elisabeth Schwarzkopf, Filarmonica din Viena condusă de Herbert von Karajan, Filarmonica din Los Angeles condusă de Zubin Mehta. Din confruntarea acestor personalități ale vieții muzi­cale, artiștii români nu au avut decît de cîștigat, aducînd concertele, specta­colele de operă, la nivelul marii arte internaționale. Nu putem uita nici importanța concursului, în special în primele șase ediții ale sale. Printre lau­reați se numără pianiștii Dan Gri­gore și Li Mingqiang, dar și artiștii lirici Dan Iordăchescu, Ileana Cotrubaș, Ludoic Spiess, Marina Krilovici, Eugenia Moldoveanu, Agnes Baltsa. Valoarea acestui concurs și pres­tigiul său internațional nu mai pot fi puse la îndoială din perspectiva tim­pului. Tocmai de aceea ne bucură par­ticiparea extrem de numeroasă la con­­cursul din acest an. Este un semn că importanța și exigența sa mai dăinuie încă. Sperăm că laureații ediției 1991 vor fi cel puțin de valoarea înaintașilor. Participarea internațională este destul de bogată și publicul va avea fericita ocazie de a vedea, și mai ales asculta nume și orchestre de faimă mondială: Gerhard Oppitz, Orchestra de cameră din Moscova și a Academiei “St Martin in the Fields” din Anglia. M.S. Regina Elisabeta cu artiștii Enescu și Dinicu Estul riscă să devină America Latină a Europei Cristian Crisbășan Miercuri, 4 septembrie, la Casa Memorială Nicolae Titulescu s-au deschis lucrările simpozionului inter­național româno-britanic dedicat secu­rității în Balcani Simpozionul, organi­zat de ADIRI și Școala de Științe Economice și Politice din Londra, a beneficiat de prezența Excelenței Sale, ambasadorul Marii Britanii, dl Michael Atkinson. Lucrările au fost deschise de dl Teodor Meleșcanu, Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe. Oaspeții străini participanți sunt Spyros Economices, Margot light - expert în securitatea regională, George Schoplin - expert în problemele Europei de est (Școala de Științe Economice și Politice - Londra), James Gow-expert în problemele Europei de est (King’s College - Londra), Iuliana Radeva (Institutul pentru Relații Internaționale și Politică Externă - Sofia), Edita Stojic (Institutul de Politică și Economie Internațională - Belgrad). Dintre participanții români (trecuți în programul seminarului) menționăm: Simion Boncu (Institutul de Istorie și Teorie Militară), Sorin Botez (vicepreședinte al PNL), Silviu Brucan, Virgil Cândea (Secretar General al Asociației Internaționale de Studii sud-est europene), Dan Lăzărescu (vicepreședinte al ADIRI), Liviu Mureșan (vicepreședinte al FSN), Cristian Popișteanu (redactor șef la revista “Magazin Istoric”), Ion Rațiu (lider al Grupului Parlamentar PNȚ­­CD). Au mai participat experți ai MApN, ziariști și profesori universitari. Seminarul, care va dura două zile, a abordat ieri temele, riscurile potențiale și factorii militari și politici, factorii sociali economici ai securității din Balcani, iar în cadrul dezbaterilor finale din sesiunea de după amiază se vor trage concluziile celor două zile de lucrări. Concluzia primei zile de dezbateri a fost rezumată concis de dl Silviu Brucan care a afirmat că scopul secu­rității europene de azi este stabilitatea Europei de Est în general și a Balcanilor, în special, zonă ce­ a fost mereu de-a lungul istoriei un focar de conflicte. Discuțiile au reliefat ideea că în Europa de azi, prin prăbușirea comu­­nismului și a Tratatului de la Varșovia, a dispărut riscul conflictelor militare externe. Din acest punct de vedere, problemele esențiale ale securității europene sînt azi înăuntrul statelor, generate pe de o parte de conflictele etnice iar pe de alta, de uriașa dis­crepanță economică și tehnologică din­tre Est și Vest­ul Brucan a afirmat: “Estul e sortit să devină o Americă Latină a Europei. Afirmațiile Guvernelor vestice că vor să ajute țările din Est să construiască o economie de piață e o simplă reclamă! Cele mai mari exporturi de bunuri și financiare merg din Est către Vest Și­ atunci, cine ajută pe cine? Dacă Vestul nu ajută acum, imediat, masiv. Estul va fi confruntat cu o imensă emi­grare căreia nu-i va face față”. Dl George Schoplin a replicat: “Nu se poate investi într-o țară în care nu există structurile unei economii de piață, nu există un sistem bancar, nu există o rețea de distribuție a presei”. Vom reveni cu un material detailat. i La Tiraspol rusofonii agită iar spiritele In legătură cu evoluția eveni­mentelor din ultimele zile, purtătorul de cuvînt al președintelui Republicii Moldova a declarat că liderii sepa­ratiști de la Tiraspol au început din nou să agite spiritele. Ei urmăresc să mențină structurile anticonsti­tuționale pe care le-au înjghebat și prin care speră să se salveze pe ei și pe complicii lor arestați - Smirnov și Pologov. După cum se știe, liderii separatiști de la Tiraspol au susținut puciul de la Moscova și voiau să înlăture parlamentul republicii ales pe baze democratice, “sub pretextul internaționalismului, să arunce din nou în hăul negru un popor cu limba și tradițiile lui”. Purtătorul de cuvînt al președintelui Snegur a subliniat faptul că cei vinovați trebuie deferiți Justiției, “dacă edificăm un stat de drept, un stat civilizat, să rezervăm Justiției dreptul de a se pronunța asupra culpabilității lor”. Ignorând propunerile conducerii Republicii Moldova de realizare a unui dialog constructiv, liderii se­paratiști dezinformează populația prin afirmații mincinoase și barează calea spre informarea veridică prin interzicerea emisiunilor postului republican de radio. Ei instigă po­pulația, în special pe femei, să bareze calea ferată, modalitate prin care opresc traficul de mărfuri, “inclusiv transportul de produse agricole spre URSS”, împiedicând Moldova să-și onoreze contractele cu alte republici. Argumentele separatiștilor, referi­toare la lezarea drepturilor minorităților naționale din Moldova, sînt demagogice și lipsite de temă. Din păcate, a adăugat purtătorul de cuvînt al președintelui Moldovei; există deputați în Congresul extraor­dinar al deputaților poporului din URSS care se lasă dezinformați de deputații moldoveni, adepți ai puriștilor, cum este Palagniuk, și fac afirmații ce conduc la tensionarea situației în republică și chiar pot fi calificate drept amestec în treburile interne ale unui stat suveran”. Moldova, pășind pe calea democra­tizării, va alege, în orice situație, calea dialogului și va face tot posi­bilul pentru a preîntîmpina de­clanșarea unui război fratricid. De asemenea, s-a mai afirmat: “Președintele republicii, membrii guvernului și ai parlamentului nu au făcut niciodată declarații despre unirea cu România. Moldova se va democratiza în spiritul declarației de independență, în care un rol de seamă este rezervat apărării drep­turilor omului, indiferent de națio­nalitate și confesiune”. Rep S-a adeverit pronosticul unui scriitor Chișinău - “Info-nova”. S-a ade­verit destul de repede amarul pronostic al scriitorului Ion Druță, care a prezis că, în urma opoziției crescânde, Moldova s-ar putea alege cu un vecin agresiv, în persoana Transnistriei, pe care nimic nu o va opri din drumul spre atingerea sco­purilor sale. De altminteri, nici liderii Moldovei nu intenționează să cedeze, ei fiind adepți ai politicii pașilor mici, orientată spre țelul final - unirea cu România. Adresîndu-se, la 2 septembrie, de la tribuna Congresului extraordinar al deputaților poporului din URSS, președintelui Mircea Snegur, liderul Partidului Democrat al Rusiei, Nikolai Travkin, constata că, în intenția sa de a uni Moldova cu România, președintele nu ar trebui evident să ia cu el și Transnistria, care niciodată nu a făcut parte din componența României. De altfel, cu prilejul referendumului unional din martie, majoritatea locuitorilor ruso­­foni ai Transnistriei au exprimat dorința de a rămîne acolo unde au trăit din totdeauna­­ pe fostele meleaguri rusești. G.V. Comunicat Liga studenților din Universitatea București își anunță participarea la mitingul organizat de AFDP în data de 6.09.1991, ora 16,30, în Piața Universității. i

Next