Cotidianul, octombrie 1991 (Anul 1, nr. 124)

1991-10-30 / nr. 124

m LM Diversiune și infanterie Bush și Gorbaciov s-au întîlnit la Madrid Corespondență specială din Spania de la Juan Manuel Cotelo Marți dimineața, președinții Statelor Unite și Uniunii Sovietice au avut o conversație de două ore, la sediul ambasadei sovietice din Madrid. Președintele american George Bush a sosit la Madrid la ora 10:45 și a fost întîmpinat de premierul spaniol Felipe Gonzales. Cu același avion au sosit secretarul de stat, James Baker și ambasadorul Statelor Unite în Spania, Joseph Zappala. La încheierea discuției private, cei doi președinți au participat la o conferință de presă, în cadrul căreia s-a discutat mai mult despre situația din Uniunea Sovietică decît despre Conferința de pace în Orientul Apropiat. Președintele american și-a exprimat gratitudinea față de ajutorul dat de Gorbaciov la pregătirea Conferinței și, de asemenea, a declarat că au discutat anterior despre subiecte de interes comun. O atenție deosebită s-a acordat problemelor dezarmării, reformelor din republicile sovietice și ajutorului american - alimentar și financiar - pentru URSS. La rîndul său, Gorbaciov a declarat că se bucură să-și revadă prietenul și a subliniat că cei doi au analizat cooperarea bilaterală, în acest moment foarte dificil pentru Uniunea Sovietică. El a adăugat că au fost luate anumite măsuri pentru liberalizarea prețurilor în țara sa. Cea mai interesantă întrebare pusă lui Gorbaciov a fost ironică: un corespondent de presă l-a întrebat ce s-ar putea întîmpla în Uniunea Sovietică în timpul absenței sale. Gorbaciov a răspuns că “nimeni nu-mi ia locul cît timp sunt aici, nimeni nu va face această alegere, nu mi-am pierdut echilibrul”. In același timp, președintele Bush a repetat două idei. Prima este aceea că el consideră această Conferință ca fiind istorică, deoarece este pentru prima dată cînd arabii și evreii se așază la aceeași masă. A doua idee e că nici el, nici președintele Gorbaciov nu au venit la Madrid pentru a impune altora vreo modalitate de soluționare a problemelor în discuție. Cei doi președinți au refuzat să-și exprime opiniile proprii, referitoare la cea mai bună soluție pentru această parte a lumii. După-amiaza tîrziu, George Bush s-a întîlnit cu Felipe Gonzales, iar secretarul de stat american James Baker a avut, în cursul serii, o întrevedere cu premierul israelian Yitzhak Shamir. Echipa palestiniană, formată din 14 delegați și 15 consilieri, a declarat la Centrul de Presă că este “hotărîtă să înceapă deliberări serioase pentru o pace justă, durabilă și cuprinzătoare în Orientul Apropriat”. Palestinienii au mai afirmat: “Am venit la Madrid cu gînd bun, hotărîți să punem capăt dramei îndelungate a poporului nostru.” In final, ei au declarat că au venit la Madrid pentru a “deschide ușile, pentru a da o nouă posibilitate încheierii unei păci bazate pe rezoluțiile Națiunilor Unite și pe dorința comunității internaționale. In același timp, palestinienii au subliniat că ei consideră că unul din cele mai mari obstacole în calea păcii este persistența Israelului în înființarea de noi așezări. Raisa Gorbaciova, soția președintelui sovietic, și regina Sofia a Spaniei au vizitat orașul Toledo. Miercuri, Felipe Gonzales va lua primul cuvîntul la Conferință, urmat de președinții Bush și Gorbaciov. Delegațiile vor fi așezate la o masă în formă de T. S-a anunțat că Egiptul nu va participa la a doua parte a Conferinței de pace negocierile bilaterale. Patrula gărzilor civile spaniole la Palacio Real, Madrid Ne vizitează țara președintele internațional al Cluburilor “Lions” Cristian Răuțu Dl Donald E. Banker, președinte internațional al Cluburilor Lions” din întreaga lume, a sosit și în țara noastră. După ce a vizit Grecia, Germania, Austria și Ungaria, dl Banker se va întîlni cu membrii cluburilor “Lions” din România, precum și cu Patriarhul 'eoctist și cu președintele Iliescu. Asociația “Lions”, al cărei nume revine de la inițialele cuvintelor: Iberty, Intelligence, Our Nations Safety, a fost fondată în 1917 la Chicago, iar astăzi ea are 1.600.000 de membri incluși în 40.000 deluburi, în întreaga lume. Scopurile Cluburilor internaționale “Lions” sunt următoarele: istaurarea și dezvoltarea unui spiit de înțelegere între popoarele umii, încurajarea principiilor de bună guvernare și de spirit civic, participarea activă la bunăstareaocială și morală a societății, rearea unui climat favorabil pentru li scuții în deplină libertate a tuturordeilor de interes public, cu excepția celor de politică partinică și de religie sectară, încurajarea servirii societății fără retribuire financiară personală de către oamenii animați de spiritul de servire. In luna mai 1990, în România au luat ființă primele două cluburi internaționale “Lions”, la București și Craiova, iar în 1991 s-a înființat și al treilea, la Horezu. Cu spijinul cluburilor franceze Boulogne-Billencourt Doyen și Suresnes, s-au colectat din Franța ajutoare sub formă de alimente, îmbrăcăminte, medicamente, jucării, paturi de spital etc., ce au fost distribuite urmașilor eroilor revoluției din decembrie 1989, spitalului din Pucioasa, spitalului Cantacuzino, București, Ligii handicapaților neurolocomotori, Brașov, căminelor de bătrâni din Ciolpani, nr. 1 și 6, București, Casei de copii preșcolari nr. 1, București, sinistraților calamităților naturale din Moldova. Cu sprijinul acelorași cluburi franceze a fost constituită o bibliotecă de 2.500 cărți în cadrul Institutului Politehnic din str. Polizu. De asemenea, în România au fost trimise diverse ajutoare din partea cluburilor “Lions” din Anglia, Suedia, Danemarca și Italia. Iată, deci, că activitatea cluburilor “Lions” a fost deosebit de intensă în România, în ciuda numărului redus al membrilor din țara noastră. Să sperăm că se vor găsi cît mai mulți concetățeni de ai noștri care să se alăture devizei clubului “Lions”: “We serve”. Dl Donald E. Banker m Laura va fi un copil fericit . Drumul păcii va fi foarte lung Mișa și Tonton se vor întîlni în sudul Franței Șef Rabinul Rosen mulțumește președintelui Iliescu Dl președinte Iliescu l-a primit ieri, la Palatul Cotroceni, pe rabinul șef al României, dl Moses Rosen. După discuțiile purtate între cei doi, dl Moses Rosen a răspuns întrebărilor ziariștilor Întrebare: Ce probleme au abordat în cadrul discuțiilor cu dl Iliescu? Răspuns: Dl Iliescu a binevoit să mă primească acum, înaintea plecării mele în Canada și Statele Unite unde voi lua parte la unele congrese. I-am exprimat recunoștința pentru libertatea religioasă deplină de care se bucură cultul mozaic și pentru egalitatea deplină în drepturi între populația evreiască și ceilalți cetățeni ai României. Dl președinte și-a exprimat satisfacția că această populație evreiască își face datoria așa cum și-a făcut-o de atîtea veacuri în țara asta și că ne aflăm sub scutul legii, sub protecția regimului democrat... In Statele Unite se va pune problema clauzei națiunii celei mai favorizate, pentru România? ... Eu sunt rabin, nu profet... Se poate presupune că unul dintre scopurile principale ale acestei convorbiri a fost și susținerea României de către dl Moses Rosen, prin influența pe care Excelența Sa o are, în privința acordării clauzei națiunii celei mai favorizate. De altfel, declarația d-lui Moses Rosen seamănă cu două picături de apă cu un comunicat referitor la aceste convorbiri, tipărit de serviciul de presă al Palatului Cotroceni înainte de întrevederea cu dl Iliescu. Rep. Dl Moses Rosen Dl Ion Iliescu In procesul CPEx s-a cerut recuzarea instanței Ondine Gherguț Ieri, la Curtea Supremă de Justiție, s-a reluat judecarea recursului la sentința pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial București în cauza privind lotul “CPEx”. La începutul ședinței, avocații au formulat cereri prin care l-au recuzat pe dl col. Similean Petre, președintele instanței, pe motiv că s-a pronunțat și în procesul inculpatului Nicu Ceaușescu. Același judecător, conform legii, nu se poate pronunța în mai multe procese generate de evenimente comune, cum au fost cele din decembrie 1989. Avocații au considerat că toți inculpații acuzați de genocid trebuiau judecați într-un proces comun. Li s-a părut artificială “repartizarea” inculpaților în procese separate, în funcție de ranguri și responsabilități. Pentru că instanța a respins cererile de recuzare ale președintelui instanței, dl avocat Nicolae Cerveni (apărător și al inculpatului Dumitru Popescu) a recuzat, la rîndul său, întreaga secție militară a Curții Supreme de Justiție, solicitînd judecarea cauzei de către o instanță civilă. Instanța a respins și cea de-a doua recuzare în continuare, dl procuror Scămiătoiu Grigore a prezentat motivele recursului. Procuratura Militară a considerat sentința din 25 martie 1991 ca fiind netemeinică și nelegală, deoarece, din probele administrate în faza de urmărire penală și în faza de judecată, a rezultat că toți inculpații, prin participarea lor la ședințele CFEx din 17 și 22 decembrie 1989, au “ratificat” măsurile de reprimare a manifestanților prin folosirea armelor de foc cu cartușe de război Aceste măsuri s-au soldat cu moartea și rănirea mai multor persoane, ceea ce constituie “participare la activitatea de instigare la infracțiunea de omor deosebit de grav”, prevăzut și pedepsit de art. 25 și art. 176, Cod Penal S-a considerat în mod nejust ca lipsită de semnificație penală atitudinea inculpaților la ședința din 17 decembrie în care s-a hotărit “rezolvarea” situației din Timișoara. La ședința din 22 decembrie, inculpații și-au luat angajamentul de a “lupta pînă la capăt”. Chiar dacă membrii CPEx au aprobat “de formă” măsurile propuse de Nicolae Ceaușescu, unii, poate, în mod voit, alții din lașitate, totuși, gestul lor reprezintă “fără discuție, sprijinirea acelor măsuri și ratificarea acelor hotărîri, fiind indiscutabil faptul că inculpații au realizat consecințele represiunilor ce s-au ordonat”. Procuratura Militară solicită: casarea sentinței din 25 martie 1991, rejudecarea cauzei pe baza reanalizării în mod temeinic a probelor administrate; condamnarea tuturor inculpaților pentru instigare la infracțiunea de omor deosebit de grav și, ținîndu-se seama de toate împrejurările de fapt, ca și de toate circumstanțele personale, de poziția lor înainte, în timpul și după săvîrșirea faptelor, de motivele care i-au determinat să le săvîrșescă, de regretul manifestat, de vîrsta înaintată a majorității lor și de starea precară a sănătății celor mai mulți dintre ei, să se facă o cît mai judicioasă individualizare a pedepselor. Procesul continuă Dl Nicolae Cerveni și soția oculpatului Dumitru Popescu România nu poate exista fără Moldova Loredana Defta Ieri a avut loc la Chișinău consfătuirea de lucru a membrilor Alianței 16 decembrie. Tema discuțiilor au constituit-o motivul și modul de boicotare a alegerilor prezidențiale ce vor avea loc pe 8 decembrie 1991. Președintele Mircea Snegur a fost considerat drept exponent al forțelor conservatoare, care, împreună cu Parlamentul și Guvernul, reprezintă o conducere antidemocratică și antinațională. Domnul Snegur a fost acuzat că încearcă dezbinarea moldovenilor în unioniști și antiunioniști și de faptul că declarația de independență a fost în mod special făcută și concepută ca independență față de România, mai ales că, în numeroasele sale cuvîntări, de la radio și televiziune, încearcă acreditarea ideii de acceptare a tratatului economic unional (motivul fiind lipsa de hrană, îmbrăcăminte și combustibil). Domnul Vladimir Ceremuș (Organizația Tineretului Democrat) a denunțat factorii ce stau la baza nerealizării procesului de unificare: presiunea forțelor de la Moscova, conducerea FSN de la București (care a recunoscut Republica Moldova), Parlamentul ca structură de ocupație, precum și prezenta trupelor sovietice și a KGB-ului. De asemenea, cele 5 milioane de ruble care vor fi folosite pentru alegerile prezidențiale ar fi prins mult mai bine la ajutorarea sinistraților, ocrotirea bătrînilor și a studenților. A fost afirmată încă o dată dorința unirii cu România, ca fiind un proces natural și necesar. Dl Mircea Drac a afirmat că dacă Frontul Popular ar participa la alegerile prezidențiale ar însemna că recunoaște pactul Ribbentrop-Molotov. De asemenea, dînsul a mai declarat că nu este valabil un referendum privind unirea cu România, și că această unire trebuie întîi realizată și numai apoi s-ar putea face un eventual referendum privind ieșirea Moldovei din România. “Moldova nu poate să existe fără Transnistria, România nu poate exista fără Moldova - a spus Iurie Roșea. Nu putem avea un stat român înconjurat de provincii românești, România nu va fi niciodată un stat federal”. Comunicat “Către parlament, guvern și președinție. Către toate partidele și organizațiile democratice din România Asociația Ziariștilor Români vă solicită să luați act de următoarele încălcări ale practicilor democratice săvîrșite de actuala conducere a Televiziunii Române: 1. încă din seara zilei de 13 iunie 1990 s-a angajat fățiș să devină o televiziune a actualei puteri; 2. a fost reintrodusă cenzurarea emisiunilor neconvenabile puterii, paralel cu lăudarea președintelui și fostului prim-ministru; 3. în cadrul Departamentului de informații au fost promovate constant dezinformarea, lipsa de profesionalism și incitarea grupurilor politice și etnice la confruntări; 4. concesionarea unor spații de emisie și, mai recent, a întregului program 2 - care face parte din patrimoniul național unor firme străine, în timp ce se restrînge constant accesul pe post al opoziției democratice; 5. în timpul evenimentelor grave prin care a trecut țara, televiziunea a creat confuzie sau a practicat diversiunea politică, prejudiciind grav procesul de democratizare; 6. marginalizarea și chiar concedierea unora dintre cei mai buni realizatori de emisiuni au fost făcute pentru a împiedica practicarea nestingherită a profesiunii de ziarist independent. Toate acestea, ca și multe altele, ne îndreptățesc să vă cerem să vă uniți eforturile pentru destituirea actualei conduceri a RTV, dizolvarea Consiliului de administrație și promovarea urgentă a unui proiect democratic de Lege a audiovizualului. Asociația Ziariștilor Români consideră că nu se poate vorbi de un “guvern de deschidere națională” sau de asigurarea unor condiții suficiente pentru ca la viitoarele alegeri să fie garantate șanse egale tuturor formațiunilor politice atîta timp cît actuala conducere va continua să dispună discreționar de televiziunea națională, construită și susținută material de întreaga națiune, de toți cetățenii ei, indiferent de opțiunile lor politice sau de naționalitatea căreia aparțin. Iată de ce, apelînd la dvs., sîntem convinși că prințul de echitate și responsabilitatea pe care v-ați asumat-o pentru edificarea democrației în România vor fi mai presus de opțiunile politice și veți trece de urgență la schimbarea stărilor de fapt din Televiziunea Română. Consiliul Director al Asociației Ziariștilor Români MEMENTO 30 octombrie 1991 (ortodox): Sf. Mc. Zenovie și sora sa Zenovia. (catolic): Sf. Alfons Rodriguez, călugăr. -1724 - Ridicarea bisericii Stavropoleos. -1863 - Se înființează prin decret domnesc Școala superioară de litere. -1881 - Inaugurarea liniei ferate Buzău-Mărășești, primul tronson realizat integral de ingineri români.1947- Are loc procesul conducătorilor RN.T. Emanuel Bădescu Comuniștii din linia a doua n-au făcut altceva decît să abuzeze Un apartament situat la etajul unui bloc vechi din București: camere mari și luminoase. La cei 64 de ani, d-na inginer Maria Manolescu-Chivu este încă o femeie frumoasă, plină de vitalitate și cu o memorie prodigioasă. Dezvăluirile legate de viața ei alături de Chivu Stoica, a cărui soție a fost, despre moartea acestuia și de numeroasele “personalități ale burgheziei roșii pe care le-a cunoscut sunt inedite. Spre deosebire de alți foști demnitari comuniști care acum “sunt la cîrma țării” - dacă ar fi să folosim o sintagmă consacrată a vechiului regim, d-na Chivu mărturisește, cu o franchețe pe care nu mă pot împiedica să nu o admir, că și acum crede în valorile ideologiei pe care a slujit-o o viață întreagă. Reporter: D-nă Manolescu- Chivu, ce v-a determinat să acceptați rugămintea de a ne acorda acest interviu și de ce tocmai acum? Maria Manolescu-Chivu: Am luat hotărîrea să vorbesc, să spun de fapt niște realități și asta în primul rînd de dragul fiicei mele, Emilia. Cred că a sosit momentul să fie elucidat și misterul morții lui Chivu Stoica. La moartea lui, care a survenit in noaptea de 17 spre 18 februarie 1975, Emilia avea doar nouă ani. In momentul cînd ni s-a adus la cunoștință că Stoica s-a sinucis, țin minte de parcă a fost ieri, copilul a început să țipe: “Nu-i adevărat, tatăl meu nu-i un laș“. Toată povestea morții lui este atît de cumplită, încît o să gîndiți că probabil sunt nebună. Dar, să Motto: “Walter Roman a fost decorat post-mortem, în timp ce mormîntul lui Chivu Stoica este profanat!” 19 oct 1991 Maria Manolescu-Chivu știți, pentru tot ce am să vă mărturisesc, eu am documente. Și asta pentru că nu-mi place să vorbesc așa... Rep.: Pentru că v-am întîlnit pentru prima oară acum cîteva zile în fața mausoleului comunist din "Parcul Libertății", permitețimi să vă întreb ce amintiri aveți despre Walter Roman? M.M.C.: Eu cu el nu am lucrat prea mult, dar, participînd la plenare, sigur că l-am cunoscut. Gheorghiu-Dej intrase la un moment dat destul de dur în cei care fuseseră în Uniunea Sovietică. Roman fusese general de securitate, dar în perioada in care eu mi-l amintesc era director la Editura Politică. Deci, după moartea lui Dej, într-o plenară, Walter Roman a început să-l proslăvească pe Ceaușescu. Ei erau alături și Florescu și Răutu și Fazekas. Eu am impresia că mafia aceasta l-a condus pe Ceaușescu unde l-a condus... Roman a zis: * Tovarășe Ceaușescu, noi v-am stimat, v-am ajutat și vă rog să puneți lucrurile la punct, pentru că pe vremea lui Dej noi trebuia să intrăm pe ușa din dos..." Astfel de oameni au dus totul de rîpă în țara asta: și cultură și tot. Pe vremea de început, nu era așa. Să vă arăt ce dedicație i-a făcut Arghezi lui Stoica în 1965 (se ridică și aduce din bibliotecă un volum de versuri pe a cărei primă pagină citesc rîndurile scrise de mîna poetului: "Ați fost cu mine întotdeauna bun și înțelept. Dațimi voie să vă iubesc nu din condei și cuvinte, să vă iubesc cu adevărat, tov. Chivu Stoica - Tudor Arghezi, martie 1965"). Să știți că și Geo Bogza îl stima pe Chivu. Pe cînd cei care i-au urmat, cei din linia a doua cum ar veni, n-au făcut altceva decît să abuzeze. Rep.: Ce studii a avut soțul dumneavoastră? M.M.C.: A făcut liceul în particular. In anii cît a fost închis, a citit mult, că se aduceau cărți de istorie, literatură... Nu e adevărat, cum s-a spus, că au fost îndoctrinați cu Mane și Engels. Păi cum era să fie voie să se aducă astfel de cărți interzise în închisoare? Rep.: De cînd a avut funcții în partid soțul dumneavoastră? M.M.C.: Din '55, întîi a fost cu sindicatele, pe urmă a fost la CFR, apoi ministru la metalurgie. Pînă să moară Dej, Ceaușescu și cu acoliții lui au schimbat toți prim-secretarii de județ și și-au pus oamenii lor în loc. A fost o manevră... Aveau și securitatea în mină. Apoi și partidul. Dej nu l-a desemnat ca “urmaș“ pe Maurer, asta este o minciună, le-a spus doar atît: “Să fiți uniții” Țin minte că la moartea lui Dej eram la Timișoara cu un colectiv. Și am fost anunțați că l-au ales pe Ceaușescu. Era acolo și unul, Opriță, de la Comitetul Central, și alții, și cînd au auzit denumirea lui Ceaușescu, au zis: Aoleu, Stalin al nostru!". Mi-au rămas întipărite în minte aceste cuvinte. Păi, pe Ceaușescu rușii l-au pus general în coasta lui Bodnăraș, dar acesta l-a mărăsit repede, l-a trimis la agricultură. Rep.: Care este crezul dumneavoastră politic acum? M.M.C.: Sunt pentru dreptate socială. Rep.: Mai credeți în comunism? M.M.C.: Da. Vedeți dumneavoastră, acum mulți contestă alegerile din '46. În '46 a fost aceeași atmosferă ca și în mai, cu Frontul Salvării Naționale. Eram după război, deci era foamete, fusese secetă... Comuniștii s-au unit, au făcut coaliție cu alte partide și au cîștigat... ep.: Astăzi, ce formațiune M.M.C.:... Un centru-stînga. Rep.: Concret? M.M.C.: PLM-ul lui Verdeț. Dar nu așa cum pun ei problema, intr-o democrație trebuie să ai și opoziție, altfel nu ai progres. Așa cum spunea, parcă, Iorga, un partid unic duce la dictatură, iar mai multe partide duc la anarhie, dacă nu au o educație politică. Rep.: Dar în perioada în care ați activat politic, nu v-ați gîndit ca la putere era partidul unic? M.M.C.: Nu, pentru că era democrație. Omul avea voie să-și spună părerea. Ceaușescu a făcut să nu se mai înțeleagă nimic. a consemnat Mărgărita Geică Dna Maria Manolescu-Chivu i !