Cotidianul, decembrie 1991 (Anul 1, nr. 164)

1991-12-30 / nr. 164

E.S. Ambasadorul Marii Britanii, dl Atkinson cu soția și famil­a Rațiu__________________ Primul în topul democrației Topul oamenilor politici, publicat in nr. 52-53 al săptămînalului de atitudine "Cuvîntul": 1. Ion Rațiu - 1.444 p 2. Nicolae Manolescu - 1.009 p 3. Theodor Stolojan - 867 p 4. Corneliu Coposu - 860 p 5. Adrian Năstase - 541 p Dacă politica este, cum se spune, arta de a face compromisuri, Ion Rațiu este un slab­ politician. Pentru că domnia sa nu face com­promisuri, chiar dacă uneori lasă impresia că le face. De fapt, marele atu al lui Ion Rațiu este acela că poate fi extrem de tolerant fără ca prin aceasta să-și trădeze convingerile. Salutul său adresat hotăririi de a se (re)înființa partidul comunist, par­ticiparea la aniversarea ziarului “Azi”, discursul ținut minerilor care au invadat Parlamentul au fost tot atâtea puncte marcate într-un ima­ginar clasament al democrației. In fruntea căruia, detașat, se află Ion Rațiu. La mommentul Eroului Necunoscut Evenimentul numărul unu al ultimei duminici din acest an a avut loc în Parcul Carol din Capitală. In jurul orei 11,00, Altețele Lor Regale, principesele Margareta și Sofia, au depus în numele Maiestății Sale Regele Mihai I o coroană de flori la mm­ormîntul Eroului Necunoscut Cei prezenți - în jur de 4.000 - au făcut o primire călduroasă principeselor, scandînd neîncetat “Regele Mihai” și “Regele și Patria”. In cadrul ceremonialului, părintele Justin de la Biserica Stavropoleos a oficiat un Te-Deum. După oficierea slujbei religioase, am fost martorul unei emoționante manifestări de simpatie. Principesele au fost înconjurate de către cei prezenți, mulți dintre ei aflîndu-se pentru prima dată în apropierea fiicelor Regelui Mihai, au primit buchete de flori, au acordat numeroase autografe. “Am și eu o amintire. Am dat mîna cu Principesa Margareta”, “Am trăit și ziua asta, să le văd la față fetele Regelui nostru” - sunt doar cîteva din expresiile pe care le-am auzit, lainte de a pleca. Altețele Lor Regale, principesele Margareta și Sofia au urat La mulți ani­” tuturor celor prezenți. Lucian Gheorghin e Principesa Margareta Principesa Sofia Vom ieși din țara gropilor comune Reporter: D-le Constantin Ticu Du­mitre­scu, consider, alături de dv. că un popor nu-și poate recăpăta demnitatea decit asumîndu-și, în deplină cunoș­tință de cauză, propria sa istorie. Și mai cred că pentru poporul român aceasta este încă o aspirație care nu se va împli­ni decît atunci cînd i se va recunoaște dreptul la memorie și i se va restitui adevărata istorie a ultimilor 50 de ani, astfel încît să poată singur judeca Interviu cu domnul Constantin Ticu Dumitrescu anomalia numită comunism. Iată de ce, un Proces al Comunismului este inevitabil. Ați depus cu cîteva luni în urmă un denunț penal la Procuratura României, cu scopul de a declanșa acest Proces al Comunismului. In ce stadiu se află cercetările? Constantin Tren Dumitrescu: Am a­­vut pînă acum 6-7 întîlniri la Procu­ratura Generală cu dl procuror Vasiliu, însărcinat cu această problemă. A A avut, de asemenea, contacte cu di­­­nistru al justiției, Mircea Ionescu-Qu­tus. Impresia pe care o lasădi procu Vasiliu este că ar fi bine intenționat,­­ în realitate n-am reușit pînă acum deschidem acțiune mci măcar împoi­va unor torționari notorii ca Drăgic și Nicolski. Din partea SRI și a MI a primit cîteva adrese legate de doc­mentele care ne sînt necesare și care află în arhivele lor; este vorba des] dosarele penale care se pare că nu s complete însă în aceste adrese nu spune nimic despre documente­­ importante cum ar fi ordinele pri­n arestările și deținerea fără condamn.__ în închisori și lagăre de muncă a sute de mii de oameni, stabilirea condițiilor de detenție de-a dreptul criminale, exe­cuțiile (vezi gropile comune descoperi­te de-a lungul țării). Sunt, de asemenea, necesare organigramele aparatului de represiune, începînd cu securitatea și sfârșind cu direcțiile penitenciarelor. In mod normal, vreau să spun într-un stat de drept, descoperirea gropilor comune ar fi trebuit să declanșeze automat acțiunea procuraturii cu atît mai mult cu cît toate actele, toate documentele doveditoare sunt în posesia lor. Dacă acest proces nu a fost declanșat este numai deoarece puterea de astăzi a refuzat s-o facă. Rep.: Credeți că poate avea loc un Proces al Comunismului din inițiativa unei puteri care și-a dovedit, mult prea frecvent, consubstanțialitatea cu această ideologie? C.TX­.­ Tocmai aici este problema: denunțul AFDP adresat Procuraturii cuprinde întreaga perioadă începînd cu 6 martie 1945 pînă astăzi, nu se oprește în 1989. Or, cei care dețin puterea în România de astăzi nu sînt doar urmașii celor care au instaurat comunismul în țara noastră (dacă nu sunt chiar aceiași) dar, în ce pri­vește perioada de după 21 decembrie 1989, deținătorii puterii nu pot accepta acest proces pentru că s-au instalat la putere prin crimă și sunt prea legați unii de alții prin crimă. Rind și președinte al filialei internaționale a deținuților politici sunt în contact per­manent cu foștii deținuți din țările de est și pot să vă spun că în celelalte țări ale Gulagului comunist situația stă alt­fel. In fosta Germanie de est, de exem­plu, a fost demontat monstrul numit STASI cu tot ce­ a însemnat: organi­zare, metode, crimele comise. Nu doar că se cunosc vinovații, dar celor care au colaborat cu STASI nu li se permite pentru o perioadă limitată, să aibă capacitate de decizie. La noi însă, acest imens aparat represiv care a fost (și rămîne încă) securitatea este păstrat intact și la dispoziția puterii (continuare in pagina 3) a consemnat Dora Mezdrea à Mesajul de Anul Nou al Majestății Sale Regele Mihai I Români, Româncei După vechea noastră datină românească, vă vorbesc din nou în preajma anului ce vine. Deși o fac tot de departe, sufletește sunt mai aproape de voi toți. Ne unesc aceleași gînduri, doruri și spe­ranțe. Numaidecît după Revoluția din decembrie 1989, fiecare din­tre voi, ca și mine, privea viitorul plin de încredere. Republica comunistă, creată prin ilegalitate și fraudă, părea să fie distrusă și discreditată. Credeam cu toții că democrația va triumfa și că va aduce fiecăruia dintre voi libertate . Crărite de Anul Nou pe care vi le adresam atunci erau pline de speranță, urări de unitate, pace și curaj. Astăzi știm că ceea ce a urmat evenimentelor din acel decembrie nu a corespuns spiri­tului și principiilor emise mai întîi la Timișoara, apoi la București și în celelalte orașe ale țării. Suntem cu toții dezamăgiți și ne simțim înșelați. Știu că în țară sunt democrați curajoși care au încercat și încearcă să dea viață instituțiilor provizorii create acum doi ani. Dar prea multe sunt piedicile pe care le au de înfruntat. Prea multe din metodele, structurile și men­talitățile comuniste au rămas neatinse. Mai mult, în centrul pu­terii, de la nivelul inferior și pînă în fruntea statului, se mai află oameni care aparțin trecutului și dictaturii comuniste. Acesta este motivul pentru care, atît la noi cît și pe plan inter­național, țara noastră nu este recunoscută ca fiind o democrație adevărată. Acești oameni ai tre­cutului nu sunt deloc siguri de legitimitatea lor democratică. Hotărîți, însă, să convingă Apusul că ei totuși o posedă - în speranța de a obține ajutor economic -acești oameni nu ezită să intro­ducă reforme economice într-un mod precipitat și brutal, fără pro­tecția socială necesară care ar trebui să le însoțească, iată de ce viața materială și morală a fiecăruia dintre voi și a familiilor voastre continuă să se înrăutățească și să devină chiar inumană. In zorii Anului Nou vă cer, în ciuda suferințelor și sacrificiilor, să nu vă pierdeți speranța și încrederea în viitor. Mersul firesc al istoriei nu poate ocoli România și nici nu poate fi oprit în mod arbi­trar, la o haltă oarecare între comunism și democrație. Jurămîntul pe care, ca Rege, l-am făcut poporului român, de a-i apăra adevăratul său interes și de a-i sluji binele și cauza cît voi trăi, rămîne porunca funda­mentală a vieții mele. Cu toate că oamenii trecutului comunist se tem încă de mine și continuă să îmi interzică întoarcerea în țară, eu sunt în măsură, chiar de unde mă aflu, să mă lupt pentru viitorul vostru și pentru reputația României. Imi dau însă seama că numai fiind printre voi, voi putea ajuta în modul cel mai eficace pe toți locuitorii țării noastre să trăiască în pace, armonie și prietenie, în­tr-un spirit de toleranță și de res­pect reciproc. Numai fiind printre voi, voi putea să vă redați încre­derea în viitor și să înlătur frica și bănuiala din sufletele voastre. Voi putea atunci mobiliza energia voastră și experiența dobîndită de-a lungul anilor, în slujba marii opere de reconstrucție națională, fără ură și părtinire, fără spirit de răzbunare și excludere. Urările pe care vi le fac, vouă și familiilor voastre, de acest An Nou sunt extrem de grave. Se apropie momentul cînd fiecare dintre voi va avea de luat hotărîri de o importanță capitală. Totul va depinde de felul în care vă veți asuma responsabilitatea indivi­duală. De voi depinde viitorul patriei noastre. In preajma Sfintelor Sărbători, am cerut fiicelor mele Margareta și Sofia să vină în țară ca să fie cu voi, cu toții, de Crăciun. Primirea pe care le-ați făcut-o, ca și mărturiile pe care mi le-au adus, m-au mișcat adînc și mi-au întărit convingerea că România trebuie și poate să se unească pentru a-și recuceri viitorul prin democrație. Cer Atotputernicului ca în 1992 să-mi fie dat să mă regăsesc printre voi. Și să ne dăruiască la toți, atît vouă cît și mie, tăria, înțelepciunea și curajul pentru ca împreună, uniți, să ne putem sluji Patria și viitorul ei, împreună cu Regina, cu Principesa Margareta și cu întreaga Familie Regală, vă urez: Sărbători Fericitei La Mulți Ani, cu sănătate și noroci­ri pe curîndl Regele Mihai I i

Next