Cotidianul, aprilie 1992 (Anul 2, nr. 66-82)

1992-04-06 / nr. 66

Un scurt dicționar al democrației La Tiraspol, în fața a circa 10.000 de persoane, vicepreședintele Rusiei, Al. Ruțkoi, a declarat că “ republica nistreană există și trebuie să existe. Unica ieșire din impas este organizarea unui referendum pentru crearea unui stat federativ în Moldova”. în prim plan, în imagine, Igor Smirnov (centru) și Al. Ruțkoi(dreapta) Rusia sprijină fățiș mișcarea separatiștilor Irina Negrea Jocul de-a separatismul și de-a republicile, în­­ partea de răsărit a Republicii Moldova, a mers deja prea departe, căpătînd proporții îngrijorătoare. Rachetele lansate de gardiști, ieri, asupra șoselei Chișinău- Tighina, pierderile de vieți omenești (peste 160 răniți și 40 morți, potrivit datelor furnizate de Spitalul Clinic de Traumatologie din Chișinău), riscul aruncării în aer a barajului hidrocen­tralei de la Dubăsari, minat de separatiști, care ar putea avea drept con­secință inundarea a zeci de localități din stingă Nistrului și poate chiar a orașului Tiraspol, sunt doar cîteva argumente în sprijinul afirmației de mai sus. Perpetuarea conflictului transnistrean vreme de doi ani, dincolo de destrămarea URSS-ului, de înființarea CSI, aflată și ea actualmente în pragul dizolvării, a determinat pe multi analiști politici să aprecieze că motorul acțiunilor separatiste în stingă Nistrului îl constituie “forțele negre proimpe­­riale”, cum le numea Chișinăul. Prin recentele luări de poziție ale Rusiei, devine tot mai evident faptul că în Transnistria este vorba despre intere­sele Moscovei. în 48 de ore, săptămîna trecută, “mutările” Rusiei au fost edi­ficatoare în acest sens: trecerea Armatei a 14-a sub jurisdicția Federației Ruse, TV 11 CI­PI Al UVA/llUUVlU­I v.. ---------­­­ Ruțkoi, la Sevastopol, cu privire la intenția de a trece sub comanda Rusiei flota Mării Negre și, în sfîrșit, anunțul cu privire la Crimeea și la necesitatea revizuirii actului ei de unire cu Ucraina, în vederea unei încorporări viitoare în Federația Rusă. Aceste ultime eveni­mente au făcut ca Armata a 14-a, care pricana demult sx istir­use­ci. Iși va pásti­a neutralitatea fată de conflictul din stingă Nistrului, să-și schimbe brusc atitudinea, trecînd la ultimatumuri potrivit cărora, în cazul în care luptele nu încetează, trupele acestei armate se vor interpune între părțile beligerante, arborînd drapelul Rusiei în Republica Moldova. într-o telegramă adresată lui Evgheni Șapoșnikov, comandantul forțelor armate unite ale CSI, președin­tele Mircea Snegur și-a exprimat convingerea că Armata a 14-a nu este o forță neutră; dacă armata se va impli­ca în conflict, a adăugat președintele Republicii Moldova, acest lucru ar echivala cu un atac al Rusiei asupra Moldovei. In același timp, într-un apel separat adresat ofițerilor Armatei a 14-a, dintre care multi sunt ruși, M. Snegur a avertizat că actualul conflict s-ar putea transforma într-o catastrofa. Atmosfera politică tensionată din Republica Moldova a fost accentuată și mai mult datorită vizitei la Tiraspol a vicepreședintelui Federației Ruse, Al. Ruțkoi, însoțit de adjunctul comandan­tului forțelor armate ale CSI, general colonel Piankov. Faptul că aceste per­­sonalități politice au ignorat oficialitățile de la Chișinău, angajîn­­du-se într-un dialog cu liderii separatiștilor constituie o dovadă in plus a sincronizării frățești Tiraspol- Moscova și a faptului că Armata a 14-a este “sprijinul separatismului transnistrean”, după cum declara dl Ion Costaș, ministrul Apărării Naționale al Republicii Moldova. (Continuare în pagina a 4-a) La moartea lui Vintilă Horia După Mircea Eliade, al doilea român din fruntea exilului moare departe de țară, neapucînd decît o parte din Bucuria Victoriei noastre. Născut în 1915, la Segarcea, ca fiu al unui inginer agronom, crescut și format la școala românească, afirmat ca poet gîndirist și romancier, recmtat ca și alți tineri din ge­nerația sa pentru cariera diploma­tică în timpul războiului - pre­text pentru spe­cializări univer­sitare­­, Vintilă Horia a cunoscut avatarurile exilu­lui­­ începînd cu lagărul german și terminînd cu exodurile euro­pene și ameri­­cano-latine, cu tot felul de îndelet­niciri de nevoie materială elemen­tară pînă va ajunge la limanul unei tihne și aprecieri intelectuale demne. O operă­­ din toată lista bogată de volume de poezie, proză, eseis­tică și memorialistică­­, l-a impus în lumea internațională, în 1960, odată cu decernarea premiului Academiei Goncourt, romanul “Dumnezeu s-a născut în exil!” - parabolă romanescă a experienței supreme prin suferință, a învierii din moartea istoriei prin puterea spiritului și a credinței. x După Mircea Eliade, Vintilă Horia, de la extremitatea occidentală a României, în Spania împărat­ului străbun Traian, a realizat una dintre cele mai originale opere în tradiția umanismului renascentist, a erudiției și a moralismului european, inte­­grînd fenomenul spiritual româ­nesc într-un complex univer­sal, ca parte sub­stanțială și com­­plemetară. Cultura română pierde prin dispariția pămîntească a lui Vintilă Horia, una din prezențele sale de aur în această jumătate de secol, prin care a avut șansa să-și asigure continuitatea și rezistența în fața tiraniei istoriei contempo­rane. Vintilă Horia moare în exil, făcînd pereche, peste milenii, cu eroul său îndrăgit, poetul Ovidiu. Marin Bucur Libertatea de a fi ziarist i Fanuș - un ochi rîde altul plînger Pericolul unui stat macedonea 4 Conține suplimentul ^ I Clauza va depinde de noi “Ale­gerile naționale libere și corecte la o data cît mai apropiata vor fi un semn vital al intenției României de a con­tinua pe calea reformelor democratice și a înnoirilor eco­nomice. Promovarea unei prese independente, garantarea drepturilor omului și sfîrșitul acțiunilor represive ale organelor de securitate, toate acestea vor fi luate în consi­derație în evaluările pe care Administrația americană și Congresul le vor face în stabilirea atitudinii noastre viitoare față de România.” Congresul american și Parlamentul român vor avea pe agenda de lucru, peste cîteva luni, semnarea noului acord comercial româno-american. “Acordul cuprinde toată aria relațiilor economice începînd de la schimburile propriu-zise de mărfuri și servicii, continuînd cu promovarea turismului și protecția drepturilor de proprietate intelectuală și sfîrșind cu instituirea unei comisii mixte eco­nomice, stipulare esențială în ve­derea acordării reciproce a clauzei națiunii celei mai favorizate”, a declarat ministrul român al Comerțului, dl Constantin Fota, vineri, 3 aprilie, a.c., la Palatul Elisabeta, cu ocazia semnării acor­dului bilateral între România și Statele Unite. E.S. domnul ambasador John R. Davis Jr. a ținut să precizeze: “Sper că acest acord va contribui la o dez­voltare importantă și rapidă a con­tactelor între cele două țări”. Ulterior, la Centrul Cultural American, ambasadorul SUA a punctat elegant purgatoriul prin care au trecut relațiile româno-americane din 1988 încoace: “Sunt bucuros să vă anunț că în cursul dimineții am semnat, împreună cu ministrul Comerțului și­ Turismului, dl Fota, un nou acord comercial bilateral care, odată ce va fi aprobat de forurile legislative ale celor două țări, va reda României clauza națiunii celei mai favorizate. Aceasta este o veste mult aștep­tată. Ea este posibilă astăzi prin efor­turile predecesorului meu, dl ambasador Green și mai ales datorită eforturilor românilor de a construi o societate democratică din ruinele unui sistem falimentar. Poate mulți dintre dumneavoastră își mai amintesc că un purtător de cuvînt al guvernului american a anunțat la Washington, la 11 martie, decizia președintelui Bush de a înainta acest acord comercial, datorită progresului făcut de România pe calea democratizării și către o economie de piață. Declarația americană 'Sublinia, în particular, succesul alegerilor locale libere și corecte pe întreg teritoriul țării, adresînd în același timp felicitări guvernului, partidelor politice, organizațiilor civice și tutu­ror participanților. Semnarea acestui acord comercial ne apropie cu încă un pas de retrocedarea clauzei, la care vechiul regim a renunțat încă în 1988. La intrarea ei în vigoare, pro­dusele românești care pătrund pe piața americană vor beneficia de ta­rife reduse, ceea ce va determina o creștere semnificativă a comerțului între țările noastre. In vederea semnării acordului am avut consultări cu lideri ai opoziției democratice, care au sprijinit această măsură ca fiind benefică pentru întregul popor român. Scopul nostru este tocmai de a ajuta românii, nu un grup politic anume. Obiectivul prin­cipal este de a sprijini progresul democratic și alegerile democratice, nu de a influenta rezultatul acestor alegeri, el trebuind să fie­ decis de popor. Doina Bâscă România a făcut mari progrese în elaborarea insiti­tuțiilor democratice și a unei economii de piață produc­tive. Pe măsură ce aceste acțiuni con­tinuă, țara dvs. poate conta pe un sprijin american, care s-a cifrat deja în ultimii doi ani la peste 120 mi­lioane dolari în ajutor umanitar și asistență economică. Chiar în cursul acestei săptămîni se află la București o delegație americană care discută acordarea unui ajutor pentru agricul­tură, în valoare de 10 milioane de dolari. Sunt deosebit de fericit că Statele Unite și România au putut face azi acest pas, la mai puțin de o lună de la instalarea mea ca ambasador în România. Fericit cu această ocazie poporul român și doresc să vă garan­tez sprijinul țării mele în efortul de a crea o societate democratică și deschisă”. Au urmat răspunsurile la întrebările presei, din care spicuim: “Bucureștii sunt un oraș foarte fru­mos. Vremea este mult mai bună decît la Varșovia”, a comentat politi­cos E.S. dl John R. Davis Jr. impresia pe care i-a lăsat-o capitala­ noastră comparativ cu cea poloneză din care tocmai a sosit. “Am auzit multe despre ospitalitatea românească, dar ceea ce am întîlnit aici mi-a depășit cele mai mari așteptări”, a mai adăugat domnia sa. întrebat dacă amînarea alegerilor legislative va influența hotărîrea Congresului de a ratifica acordul bilateral, dl ambasador a răspuns: “E foarte difi­cil pentru mine să mă pronunț în numele Congresului. Știu că există un interes deosebit pentru România acolo, așa cum există interes în multe alte subiecte. Nu pot să afirm cu cer­titudine că, dacă alegerile vor fi amînate, se va amîna și discutarea clauzei la Washington. Impresia mea este însă că, cu cît aceste alegeri vor avea loc mai curînd, cu atît șansele ratificării acestui acord vor crește. Precizez: aceasta este strict impresia mea. Nu pot vorbi în numele con­­gresman­ilor. Ei manifestă un puter­nic interes fată de procesul electoral de aici, de la dumneavoastră, și față de progresele făcute în practicarea procesului democratizării. Și mi se pare logic, mai ales dacă alegerile vor avea loc în iunie. Repet, este speculația mea personală. Cariera mea politică este non-existentă; sunt diplomat de mulți ani de zile, deoarece a face politică efectiv mi s-a părut prea dur”. Referitor la pro­blema Basarabiei, domnia sa a rea­mintit că Statele Unite au stabilit relații diplomatice cu Moldova, pe care o consideră un stat suveran al cărui viitor este în mîinile poporului din Moldova. “Injustiții au fost comise aici ca și-n multe alte părți ale Europei. Schimbarea frontierelor internaționale este o problemă care se va rezolva doar cu liberul con­­simțămînt al părților interesate. Ca o confirmare a începutului dezghețului în relațiile bilaterale, tot vineri, 3 aprilie, s-a deschis la București, în str.Take Ionescu 11, un Centru de Promovare a Inițiativei Private. Născut din colaborarea dintre Washington State University, University of Washington și Academia de Științe Economice, acest centru de consulting și servicii destinat întreprinzătorilor particulari români, este finanțat de USAID (Agenția internațională de dezvoltare a SUA) și constituie al doilea nucleu de acest tip creat de experții ameri­cani la București. Foști și actuali guvernanți Warner K. Wong, șeful proiectului pentru România, din partea Washington State University "Sunt deosebit de fericit că Statele Unite și România au putut face azi acest pas, la mai puțin de o lună de la instalarea mea c­a ambasador în R­omânia. Fericit cu această ocazie poporul român și doresc să vă garantez sprijinul țării mele în efortul de a crea o societate democratică și deschisă”. John R. Davis jr. noul ambasador al SUA la București ! S-a născut în localitatea Eau Claire, statul Wisconsin, la 25 iulie 1927. Licențiat în arte al Universității California (1953); specializare la Berkeley - California (1959); deținător al titlului “Master of Arts”, acordat de Universitatea Harvard (1965). Activează în serviciile navale ale SUA în perioada 1945-1946. Intră în diplomație în anul 1955, cercetător în Departamentul de Stat, îndeplinește succesiv funcțiile de consul și reprezentant economic al ambasadelor SUA din Diakarta și Varșovia, funcționar pentru pro­bleme de personal și apoi, referent cu probleme economice în Departamentul de Stat (1963-1967), prim colaborator al ambasadorului SUA la Varșovia (1973-1976), con­sul general la Sydney (1976-1980), director pentru Europa de Est din divizia Europa și Canada a Departamentului de Stat­ (1980- 1983), însărcinat cu afaceri ad inte­rim (1983-1987) și ambasador (1987-1990) al SUA la Varșovia. A condus delegația americană la Reuniunea de la Madrid a CSCE. Din 1990, este detașat de către Departamentul de Stat ca expert la Universitatea Yale. Căsătorit, are trei copii. Vorbește fluent poloneza și ita­liana. Rompres viitoare Dispariția observatorilor locali la­­ alegeri ar putea părea ciudată După conferința de presă, Excelența Sa John R. Davis Jr., a avut amabili­tatea să acorde un interviu în exclusi­vitate ziarului nostru. Doina Bâscă, Domnule ambasador, istoria recentă a tratativelor pentru rea­­cordarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România a cunoscut multe meandre. După evenimentele din decembrie ‘89, “stabilitatea” politică internă nu părea să o justifice. Important era ca poporul român să beneficieze real de avantajele acesteia, și nu puterea, ca în perioada prece­dentă. E.S. John R. Davis Jr.: Am discutat cu toți, sau aproximativ toți liderii celor mai importante partide din opoziție și am constatat că toți susțin acum ideea unor relații comerciale mai bune între cele două țări, așa cum ar fi ele garan­tate de acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Cred că acest lucru a fost evidențiat și de prezența acestora la ceremonia de azi dimineață (la Palatul Elisabeta - n.red.). Nu mă îndoiesc că azi, această mișcare din partea noastră se bucură de sprijinul tuturor. Rep.: în perspectiva creată de alegerile locale, ce credeți despre cele legislative? E.S. J.R.D.Jr.: Atmosfera politică e întotdeauna neclară. Există întotdeau­na competiții. Interesul nostru este să încercăm să ajutăm, dacă putem, ca să asigurăm ca alegerile să fie deschise și cinstite, ca oricine să aibă o șansă onestă, dar, care vor fi rezultatele, aceasta depinde de poporul român. Rep.: Vi se pare importantă prezenta observatorilor naționali și internațio­nali la alegeri? E.S. J.R.D.Jr.: Așa cum am mai menționat și în cadrul conferinței de presă, cred că observatorii locali au jucat un rol util, au fost o garanție de fair-play la alegerile precedente. Probabil că, dacă aceste instituții, care au contribuit mult la alegerile locale, vor fi eliminate, se vor naște întrebări. Desigur, deciziile vor trebui luate aici, în România. Nu de cei din afară. Dar, dispariția lor ar putea părea ciudată. O agresiune împotriva Moldovei La invitația Asociației Ziariștilor Români (AZR), un grup de jurnaliști (Alecu Reniță, Anatol Urecheanu, Valeriu Reniță, Mihai Călin și Nicolae Pojoga) de la publicațiile de opoziție “Sfatul Țării” și “Tineretul Moldovei” din Chișinău, a participat, sîmbătă, 4 aprilie, la un colocviu de presă unde au fost discutate problemele ardente cu care se confruntă, la ora actuală, Basarabia. “înțelegem din mers ce înseamnă reportajul de război. Sîntem pentru prima dată în această situație “, a spus fotoreporterul Nicolae Pojoga care, venit direct de pe frontul din Transnistria, a prezentat o serie de fotografii realizate în zona luptelor; în esență, discuțiile au gravitat în jurul substratului politic care întreține conflictul (în nici un caz, unul de natură interetnică). “Este o agresiune deschisă a Rusiei împotriva Moldovei “, a arătat dl Alecu Reniță. In contextul disensi­unilor apărute între Rusia și Ucraina - Transnistria și, extrapolînd, întreaga Republică Moldova reprezintă o zonă de o mare importanță strategică. Interesul Rusiei este să aibă o republică aservită politic între România și Ucraina. Pe de altă parte, din Transnistria este supravegheată, din punct de vedere militar, întreaga zonă balcanică, inclusiv Turcia, membră a NATO. De altfel, de acum bine-cunos­­cuta Armată a 14-a, a fost concepută ca o forță operativă care, prin puterea de care dispune, ar putea cuceri întrea­ga zonă de sud-est a Europei. Deci, sfidînd logica, să zicem, ele­mentară, se constată că rușii sunt aceia cărora le convine amplificarea conflic­tului din Transnistria și nu ucraine­nilor, singurii, de altfel, care ar putea revendica aceste teritorii cu argumente istorice, însă nu o fac. Aceasta explică prezența delegaților din Ucraina în Parlamentul României, încercîndu-se o apropiere care reprezintă o soluție optimă pentru evitarea apariției unei Mihnea Vasiliu enclave pro - Rusia între cele două țări. Tragic este, au arătat ziariștii basarabeni, că în însăși conducerea Republicii Moldova”sînt forțe care au interesul de a menține conflictul pentru a nu se pune problema reunificării cu România”. Este lesne de înțeles acest lucru, cunoscut fiind faptul că în fruntea Republicii se află “fostul Comitet Central al Partidului Comunist”. La Chișinău, de altfel, umblă o vorbă: “mă duc la Comitetul Central al Parlamentului”. “Izbucnirea acestui conflict ne-a surprins fără armată “, a arătat dl Alecu Reniță, relevînd, toto­dată, că fostul premier al Moldovei, dl Mircea Druc, crease un batalion de elită care, însă, a fost desființat printr-o hotărîre a Parlamentului “. “Politica dlui Snegur de conciliere cu separatiștii a fost, de fapt, o voință a Moscovei. Rușii au deținut întotdeauna în Moldova posturile cheie și nu pot con­cepe o conciliere care le-ar conferi poziții de egalitate cu românii “, a mai spus dl Reniță, în ceea ce privește, efectiv, situația de pe cîmpul de luptă, ziariștii moldoveni au arătat că, dacă Armata a 14-a nu ar interveni în favoarea se­paratiștilor, poliția Republicii ar putea face față în conflict. In același timp, eventualul sprijin militar venit din partea României ar conduce, inevitabil, la internaționalizarea conflictului. “Deocamdată e mai bine să ne lăsați pe noi “, a conchis dl Reniță. Pe de altă parte “fiecare zi de inde­pendență (a Republicii Moldova, n.n.) face rău pentru că, astfel, se poate întreține « românofobia» “. “ In funcție de factorii politici externi (citește inter­venția directă a Rusiei în conflict, n.n.) unirea ar putea a­vea loc «pînă dimineață» sau în 3-4 ani “. ULTIMA ORA In Federația Rusă au loc confruntări între reformiști și conservatori. Boris Elțîn s-a pronunțat în favoarea menținerii unui regim prezidențial în Rusia pen­tru o perioadă de doi pînă la trei ani în vederea depășirii dificultăților actuale, și a condamnat ceea ce el a numit “jocurile politice din Parlament”, “în contextul actual al repartiției forțelor, al multiplicării partidelor, o conducere parlamentară ar fi inacceptabilă”, a declarat Elțîn la Adunarea Cetățenilor, organizație apărută în ultimele săptămîni pe scena politică, și care se dorește o regrupare a tuturor mișcărilor care își propun să sprijine politica Guvernului. Declarînd război parlamentarilor, după expresia Agenției France Presse, Elțîn a dat tonul celui de-al șaselea Congres al Deputaților Poporului, care se deschide astăzi la Moscova. “Regimul parlamentar ar bloca total activitatea Guvernului care n-ar mai putea practica nici o reformă”, a spus Elțîn. “O asemenea politică, în condițiile actuale, ar echivala cu sinuciderea”. Respingînd acuzațiile de integralism­, formulate la adresa Rusiei, Elțîn a lansat un mesaj clar președintelui ucrainean Leonid Kravciuk: “Respingem sistemul ultimatumurilor la adresa statelor, dar nu sîntem dispuși să ne recunoaștem vinovați pentru păcate pe care nu le-am comis. Rusia își va păstra personalitatea, ea nu dorește să imite pe nimeni, nu este de vînzare așa cum susțin unii, dar noi nu dorim să prelungim izolarea din ultimele decenii, care ne-a condus la actualul impas istoric”. T3jj

Next