Cotidianul, iulie 1992 (Anul 2, nr. 127-148)

1992-07-02 / nr. 127

Cioco­ismul parlamen­tar Psihiatria sub­tiranie (III) Interviu cu dl Iulian Crețu în exclusivitate pentru "Cotidianul", interviu cu dl Charles-Ferdinand Nothomb, fost ministru al Afacerilor Externe, ulterior ministru de Interne, actualmente Președintele Camerei Reprezentanților din Belgia și membru al Parlamentului European A Intr-o democrație alegerile sunt cheia Reporter: Domnule președinte, este posibil, în Belgia, de a fi în același timp scriitor si om politic? Ch.F. Nothomb: Ocupația mea principală este de a prezida dezbaterile și de a asigura buna funcționare a Ca­merei Reprezentanților­­ Deputaților, în Belgia, n.r.). Dacă am luat în mai multe rînduri stiloul în mină, este datorită fap­tului că scrisul rămîne un mijloc de exprimare de neînlocuit cînd e vorba de a explica o teză, sau de a face o demonstrație completă. Așa s-a întîmplat și cu “Democrația belgiană”, carte care se vrea a fi un eseu de prezentare coerentă a sistemului nostru de democrație parlamentară, în ceea ce are el permanent și în ceea ce are nou. Rep.: Cititorii români tocmai desco­peră cartea dvs., tradusă în limba română, și, în același timp, fac cunoștință cu Belgia. Pentru cei care n-au avut încă ocazia să o citească, în cîteva cuvinte, care sînt particularitățile democrației belgiene? Ch. F. N.. Belgia are circa 10 mili­oane de locuitori pe un teritoriu relativ mic, situat în inima Europei. Se vorbesc la noi mai multe limbi: franceza, flamandă și germana, existînd deci comunități culturale diferite. De 160 de ani, democrația funcționează în Belgia conform prevederilor din Constituție, care este legea fundamentală ce organizează viața societății noastre și a cărei regulă esențială este: “întreaga putere umană de la Națiune”. Sistemul nostru de democrație parlamentară bicamerală nu este perfect, dar el permite în per­manență tuturor nuanțelor de opinie să se exprime, creează un climat de tole­ranță și un bun echilibru majoritate­­opoziție. Libertățile sunt foarte solid garantate, Belgia fiind astfel o țară prosperă. Constituția noastră a fost recent revizuită, ea dînd astfel mai multe responsabilități și autonomie comunităților și regiunilor țării. Rep.: Belgia este o țară în care monarhia constituțională are o lungă tradiție. Dumneavoastră chiar, dedicați cartea celor 40 de ani de domnie a Regelui Baudouin I. Ce rol are astăzi monarhia în Belgia? > Ch.F.N.: Cartea mea a fost publicată aici în momentul în care noi sărbăto­ream în Belgia 40 de ani de­ domnie a Regelui nostru. Majestatea Sa Baudouin I. în Belgia avem Rege, deoarece așa s-a hotărît prin Con­stituție, acum 160 de ani. Belgia este o monarhie constituțională. Atribuțiile și competențele Regelui sunt stabilite prin Constituție. Regelui i s-a conferit astfel funcția de Șef al Statului. Dar, princi­piul stabilit în practică este că Regele domnește, dar nu guvernează, toate actele emise de Majestatea Sa fiind contrasemnate de către un ministru, care devine astfel responsabil în fața Parlamentului. Cu toate acestea, funcția regală este foarte importantă. Ea s-a transformat într-o magistratură de influență. Și aceasta are cu atît mai multă importanță, cu cît domnia s-a întins pe o perioadă de timp lungă, mar­cată de schimbări deloc neglijabile, cum este cazul pentru Majestatea Sa Regele Baudouin. Deci, această funcție simbolică este foarte concretă cînd, pre­cum în cazul de față, domnia sa este de lungă durată, Regele fiind simbolul sta­­bilității și al unității. Rep.: în Belgia au avut loc, nu de mult, alegeri legislative; în România, alegerile legislative sunt prevăzute pen­tru luna septembrie a acestui an. Cum se asigură în Belgia echitatea alegerilor și șanse egale tuturor partidelor ce se prezintă la alegeri. Ch.F.N.: Alegerile sunt momentul cheie al vieții noastre politice demo­cratice. în Belgia, votul este obligatoriu. Sistemul electoral belgian facilitează prin reprezentarea proporțională și reprezentarea în Parlament minoritățile ideologice. Mediile de informare joacă, de asemenea, un rol important prezentînd programele tuturor candi­daților aflați în competiție. Alegătorul votează, deci, în cunoștință de cauză. Procedurile electorale sunt respectate, iar respectarea lor este controlată foarte strict. Au existat foarte puține cazuri de fraudă în istoria noastră. Rep.: în Belgia, partidele politice primesc subsidii de la stat pentru desfășurarea campaniei electorale? Ch.F.N.: Din anul 1989, partidele politice sunt finanțate și trebuie să pre­zinte um raport al, cheltuielilor lor anuale, precum și cel al cheltuielilor electorale. Aceste rapoarte se publică în mass-media. O comisie parlamen­tară specială face, de asemenea, imediat după alegeri, un raport asupra acestor cheltuieli. Partidele politice au dreptul să aibă încasări în limitele și în condițiile prevăzute prin lege. Rep.: Democrația este susținută mult în Europa de doctri­na crești­n-demo­­crată. Care sunt soluțiile pe care această doctrină le-a găsit în Belgia pentru problemele sociale? Ch.F.N.: Cartea mea este, din punct de vedere politic, neutră. Ca președinte al Camerei Deputaților aș vrea să prezint instituțiile noastre, cît mai clar și mai obiectiv posibil. Dar, este adevărat că eu sunt un responsabil politic ce aparține familiei creștin­­sociale, care a jucat întotdeauna un rol esențial în Belgia, și a cărei gîndire inspiră și construcția Europei. Ceea ce ne caracterizează este o concepție per­sonalizată despre societatea noastră bazată pe principiul solidarității. Noi refuzăm un sistem bazat pe un libera­lism economic pur, sistem care ignoră soarta unei părți a populației mai puțin favorizate, precum refuzăm un sistem care conferă Statului ansamblul responsabilităților economice și sociale. Modelul nostru este acela al unei economii sociale de piață liberă. Fiecare individ are o responsabilitate proprie, ce trebuie pusă în valoare în raport cu ansamblul societății, care tre­buie să fie solidară cu cei mai defa­vorizați. Acest fapt este valabil atît la nivel național, cît și la nivel european. Rep.: Domnule președinte, în cazul construcției Noii Europe, de după Maastricht, și, poate, incluzînd și țările din Europa Centrală, care este rolul acestei doctrine? Ch.F.N.: Curentul social-creștin este, istoric vorbind, un motor principal al integrării europene. Partidul Popular European, formațiune creștină, este primul partid și cel mai important, con­stituit la nivel european. Cei trei șefi de Guvern din țările Benelux-ului (Belgia, Olanda și Luxemburgul) sînt demo­­crat-creștini și, împreună cu vecinul nostru (Germania, n.r.) au un rol deter­minant în realizarea Uniunii Europene. Noi dorim o Europă federală și demo­cratică, avînd la bază o Constituție care să-i garanteze legitimitatea. Dar nu putem, și nici nu dorim, să rămînem indiferenți la așteptările vecinilor și partenerilor noștri europeni. Pentru unii, Consiliul European de la Lisabo­na tocmai a deschis perspectiva nego­cierilor de adeziune la Comunitatea Europeană. Pentru alții, trebuie găsite formule potrivite, specifice, în vederea concretizării unei asociații cît mai strîns *po sibile" au consemnat Doina Bâscă și Liviu Hagea șl Charles-Ferdinand Nothomb Guvernul viitor va avea ce face Dora Mezdrea de agenda primului ministru, în această săptămînă, mai multe întîlniri vizînd situația din Republica Moldova, cu ambasadori ai SUA, Canadei și ai altor țări din Europa ca și prezentarea și aprobarea, în ședința săptămînală a Guvernului, a unor proiecte de legi referitoare la relațiile cu Republica Moldova: “Un proiect de hotărîre privind constituirea Fondului Umanitar «Moldova», un fond colectiv pentru cele nouă conturi deschise la bănci comerciale, pentru diverse acțiuni menite a contribui la ajutorarea fraților de peste Prut”, anunță purtătoarea de cuvînt, a urmat un proiect de hotărîre privind aprobarea protocolului între Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova referitor la schim­burile de mărfuri și plăți pe anul 1992, prezentat de ministrul Comerțului și Turismului; în sfîrșit, un proiect de hotărîre privind aprobarea protocolului primei sesiuni a Comisiei mixte inter­­guvernamentale de colaborare eco­nomică, comercială și tehnico- științifică între România și Republica Moldova. Prin intermediul aceleiași purtătoare de cuvînt, dl Stolojan și-a exprimat dezacordul în legătură cu unele “informații false menite să iste­­rizeze populația din Republica Moldova”, cum ar fi știrea datînd cu o zi mai devreme, a celor 50 de tancuri care ar fi atacat poliția din Dubăsari. Guvernul a găsit fonduri pentru acoperirea unor cheltuieli vizînd situația refugiaților somalezi care locu­iesc în campingul de la Băneasa și a hotărît să pună la dispoziția Primăriei suma de 30 milioane lei cu care aceasta să încropească un alt spațiu de cazare, cel de la Băneasa, aflat în “dezastru” (dna Stăniloiu dixit), urmînd a fi redat circuitului turistic. Lasă că nici românii nu locuiesc în condiții mult mai salubre decit refugiații somalezi, dar pentru ei nu se găsesc fonduri! Ori, te pomenești, că vreun grangur cu bani o fi suspinînd după defuncta faimă a locului... Alte două proiecte de lege discutate în ședința din această săptămînă a Guvernului, vizează situația tinerilor, a celor care absolvă în acest an liceele, școlile postliceale și facultățile; primul dintre acestea, întocmit de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prevede acordarea de ajutoare sociale acestor tineri iar un altul propune o serie de măsuri stimulative acordate societăților comerciale, regiilor autonome, celor­lalți agenți economici și instituțiilor publice care vor angaja absolvenți de liceu, de școli postliceale sau de fa­cultăți, promoția 1992, reprezentînd 70% din salariul minim brut pe economie, pentru absolvenții de fa­cultăți și respectiv 60%, pentru absol­venții de licee și școli postliceale. Banii care să acopere aceste cheltuieli vor fi vizați lunar de Direcțiile de muncă și protecție socială, din plata ajutorului de șomaj. Privitor la regimul deșeurilor în România, Guvernul a propus modifi­carea și completarea unor dispoziții din Codul Penal și din Codul de procedură penală, în așa fel încît efectuarea oricăror operațiuni de introducere ori tranzitare a deșeurilor pe teritoriul țării, fără respectarea dispozițiilor legale, să se pedepsească cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă faptele au pus în pericol sănătatea și integritatea unui număr mare de persoane, cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea drepturilor civile; iar dacă au cauzat moartea uneia sau a mai multor persoane ori pagube economiei naționale, cu închisoare de la 7 la 20 de ani. Tentativa se pedep­sește. Atît de spinoasa problemă a bu­nurilor naționalizate după 6 martie 1945, față de care Guvernul mai avu­sese o palidă tentativă de a reglementa cîte ceva, cu puțin timp în urmă, este lăsată a certamente, în seama Guver­nului viitor; deși în ședința de Guvern din această săptămînă a fost prezentat un document normativ privind situația juridică a unora dintre aceste bunuri, el nu cuprinde decît “măsuri premer­gătoare”. Guvernul promite că va emite peste șase luni un proiect de lege pentru reglementarea acestei situații. Guvernul acesta, promite, ați înțeles, în numele celui care-i va succeda... O ultimă informație­ s-a decis în­ființarea Oficiului de presă al Gu­vernului prin reorganizarea Departa­mentului Informațiilor al Guvernului căruia i se iau 30 din cei 80 de prețioși angajați, acesta din urmă rămînîndu-i, în continuare, o activitate care, nouă cel puțin, ne scapă. Noul înființat Oficiu de presă “dedicat trup și suflet comu­nicării Guvernului cu opinia publică”, cum declară pătimaș purtătoarea de cuvînt, va fi subordonat direct primului ministru. Din două una, ori primul mi­nistru, suficient de scrupulos față de imaginea sa mediatizată, e nemulțumit de activitatea întregului Departament al Informațiilor, ori împricinatul Departament condus, cum se știe, de Caius Dragomir, proaspăt posibil can­didat al FSN la Președinția României devine, prin această învestitură, și cu această perspectivă, prea ocupat de alte "imagini” decît cea a Guvernului. Cert este că nu vedem în această restruc­turare, în acest moment, o simplă coin­cidență, cu atît mai mult cu­ cît dacă, din cele 307 milioane atribuite acestui Departament, nu i se va da noului Oficiu de presă, părticica lui... Dl Theodor Stolojan t Din lumea financiară Ștefan cel Mare va fi canonizat la Putna Pagina de modă Ministerul Afacerilor Externe al României și-a exprimat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, “îngrijo­rarea legitimă” produsă de recentele declarații ale generalului Lebed, noul comandant al Armatei a 14- a ruse, “în condițiile în care tensiunea și violența au crescut în Moldova chiar în prezența misiunii Națiunilor Unite, presiunile­ politice ale Federației Ruse și ale Ucrainei asupra guvernului Republicii Moldova s-au intensificat. în urma sprijinului multilateral pe care l-au primit, liderii separatiștilor din Transnistria au formulat noi pretenții. Ei doresc independența deplină a teritoriului aflat pe malul stîng al Nistrului și nu au respectat acordul, convenit între cei patru șefi de state, asupra încetării focului și nu au dat curs cererii de a participă la tratativele pentru aplicarea înțelegerilor de la Istanbul. Se observă o escaladare a războiului informațional la postul de televiziune «Ostankino» din Moscova, la postul de radio din Tiraspol precum și în presa scrisă­­ ziarul «Izvestia», agenția ITAR-TASS etc", îngrijorarea exprimată de guvernul României este într-adevăr legitimă: în cursul zilei de marți spre miercuri și miercuri dimineața, forțele bolșevice au lansat o ofensivă pe linia Nistrului, atacînd localitățile Chițcani, Tiraspol, Tighina, Slobozia, Cocieri și altele. S-a remarcat divizia a IV-a aeropur­tată Tuia a generalului Lebed, cunoscută pentru acțiunile sîngeroase de la Tbilisi. (Relatare transmisă de reporterul Radioului București - Actualități, care citează comunicatul serviciului de presă al Ministerului de Interne al Republicii Moldova.). Foto: Imagini ale dezastrului de la Coșnița Un partid bătăuș are un candidat la președinție Întîlnirea reprezentanților FDSN cu presa, de miercuri, 1 iulie a.c., a fost dominată de confruntări și discuții pe marginea statutului și programului FDSN, recent adoptate la conferința națională. S-a discutat despre actele reprobabile pe care le-au săvîrșit unii delegați participanți la conferință. Ziariștii, prezenți în strada Filioara, au așteptat cu nerăbdare această întîlnire, datorită, în primul rînd, eve­nimentelor de sîmbătă și duminică. Reprezentanții partidului s-au rezumat la a-și cere scuze în legătură cu agre­sarea ziariștilor. Nu au prezentat un punct de vedere scris, ceea ce a dus la creșterea încordării. Dl Solcanu și-a cerut scuze pentru “micile defecțiuni” apărute în cadrul conferinței. Evident, a fost întrebat ce înțelege prin “micile defecțiuni”: faptul că doi operatori ai TMC au fost scoși în pumni afară din sală; faptul că doi ziariști (din presa de opoziție) au fost înghesuiți “la colț” de către delegați; sau faptul că militari din brigada antitero, care nu știm cum au ajuns acolo, au bruscat un ziarist care încerca să-i fotografieze, asta la atenționarea unui delegat care a avut grijă să-și scoată ecusonul prin care putea fi identificat. Unul din operatorii care a fost lovit l-a întrebat pe dl Solcanu dacă, după aceste incidente, partidul mai are curajul de a propune un candidat la președinție. Căci, ce poate fi un candidat al unui partid bătăuș­­ a continuat interlocutoarea. Dl Solcanu a spus că nu răspunde la provocări (?). O altă întrebare se referă la articolul 40 din statut, în care se spune că FDSN va controla presa cen­trală și presa FDSN. Controversa apare vizavi de “presa centrală”. Ștefan Eugen Prună Intenționează FDSN să coordoneze: “România Liberă”, “Cotidianul”? Răspuns: prin presă centrală se înțelege publicația FDSN-ului (sic!). întrebare: este adevărat că dl Joiescu a aprobat cu o zi înainte statutul și pro­gramul FDSN și a făcut unele “mici” modificări? Răspuns: este o întrebare tendențioasă: președintele Iliescu nu a știut nimic de această propunere și a fost încîntat cînd a aflat­ întrebare: cum poate cineva să accepte să candideze propus de un partid, dacă nu cunoaște statutul și pro­gramul acestuia? Răspuns. dl Iliescu a cunoscut statutul cu ocazia înregistrării partidu­lui la judecătorie. Alte discuții s-au centrat pe ori­entarea partidului: în timpul conferinței,s-au făcut mai multe afir­mații: că FDSN ar fi de centru-stînga (din statut); ar promova o stingă decentă (dl Gherman), sau ar promova o nouă stingă (N.S.Dumitru). S-a răspuns ziariștilor că singura orientare este cea aprobată în statut. Restul sînt păreri personale. Plecînd de la ori­entarea partidului, s-a discutat despre politica externă a FDSN, în special cu Occidentul. Prin statut și program se pledează pentru relații cu Occidentul, în timp ce discursul domnului N.S.Dumitru a fost clar antioccidental. Problema nu este că N.S. Dumitru (fondatorul unei noi stingi, după pro­priile afirmații) este antioccidental, ci faptul că sala l-a ovaționat pentru aces­te idei. Motivele populiste, gen: “noi nu ne vindem țara”, au rămas intacte în mintea oamenilor. Cum “va scoate” partidul aceste idei din “mintea și sufletul oamenilor”? Răspuns: se va respecta ceea ce este scris în statut, deci delegații vor trebui să se apropie de dușmanii de capitaliști (n.n.). Dl Solcan a spus că profesorul N.S.Dumitru suferă de nostalgia tre­cutului. Bineînțeles, spunem noi, și delegații care l-au ovaționat suferă de nostalgia trecutului. în legătură cu viitoarele coaliții, pentru alegeri, s-a pus întrebarea dacă FDSN se va alia cu Partidul Unității Social-Democrate și Partidul Socialist Democrat, care l-au propus pe Ion Iliescu drept can­didat, alături de FDSN. Răspuns: există și lucruri care nu trebuie spuse (dl Solcanu). întrebare: va fi FDSN sincer cu electoratul său? Răspuns: bineînțeles. Totuși, la conferință mulți parlamen­tari au demonstrat că nu sunt sinceri. Un ziarist în timpul conferinței a între­bat mai mulți parlamentari dacă au citit cartea “Social-democrația în estul și centrul Europei”. Domnii senatori Dumitrașcu și Solcanu au răspuns sin­cer că ei nu au auzit de ea. Cine a citit cartea? Primul a răspuns afirmativ dl senator Văcaru, cel care a condus lucrările conferinței și a fost prima mînă, cum s-ar spune. A mai citit cartea dl N.S.Dumitru, cel care cunoaște toate problemele social­­democrației și vrea cu tot dinadinsul să creeze o nouă stingă. A mai citit cartea și doamna deputat Doina Mihăilescu, iar dl Țurlea a promis că o va citi peste o săptămînă. Culmea ironiei este că această carte nu există. Deci, domnilor parlamentari, nu aveați de unde să o citiți (sic!). ii Pîrjolul roșu se extinde... La Putna au sosit ieri zece mii de basarabeni într-o fericită și simbolică simul­taneitate, azi, 2 iulie, la Putna, zeci de mii de români veniți din toate regiunile țării participă la o sărbătoare cu valențe multiple: canonizarea lui Ștefan cel Mare, închinarea și pelerinajul la Cinstitul Lenin de la Muntele Athos și Popasul “Drumului Crucii”. Primele grupuri au început să sosească încă de ieri, fiind întimpinate de preoții satului și de ÎPS Pimen, la intrarea în sfînta mănăstire. Din Bucovina de Nord și Basarabia au sosit aproximativ zece mii de români. Avînd în vedere că la această sărbătoare a românilor și a ortodoxiei vor participa peste 500 de oficialități (printre care înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe, Ion Iliescu, Theodor Stolojan, Mircea Snegur, membri ai parlamentelor și guvernelor de la București și Chișinău, lideri de partide, viitori candidați la alegerile legislative și prezidențiale), se remarcă prezenta numeroasă a forțelor de ordine (poliție si armată) din trei state: România, Ucraina, Republica Moldova. Asa cum premierul Stolojan a vizitat, vinerea trecută, mănăstirea Putna, analizând stadiul pregătirilor, la fel si miercuri, forțele de ordine au inspectat si cercetat cu vigilentă in­cinta simțului lăcaș si împrejurimile. Irina Negrea și Mihnea Vasiliu “Ion Iliescu este vindut ungurilor . Domnul Gheorghe Funar, pri­marul municipiului Cluj, a afirmat în timpul întrevederii cu reprezen­tanții Fundației SOROS pentru o societate deschisă că “domnii Iliescu, Roman, Stolojan, Adrian Severin și alti capi ai Agenției Naționale pentru Privatizare sînt mituti de Fundație și vînduti ungurilor. Această organizație este un dușman foarte serios pentru România și a pătruns în cele mai înalte foruri din conducerea țării”. Noii deținuți politici? • Tot de la Cluj aflăm că Poliția a declanșat represalii împotriva celor care au manifestat în timpul vizitei la Cluj a președintelui Iliescu. Dna Mihaela Nicolae, participantă la demonstrație, a fost chemată la Poliție unde i s-au arătat fotografii din timpul manifestației și a fost acuzată că a strigat lozinci obscene. Același procedeu a fost aplicat și altor participanți la manifestație. Peace Corps ajută copiii din România Prin amabilitatea ambasadei Statelor Unite ale Americii la București am fost anunțați că al doilea grup de 22 voluntari, al Corpului Păcii (Peace Corps), va veni în România, la 3 iulie 1992. Noii­ sositi vor preda engleza ca a doua limbă, în licee din 21 de județe. După un program de pregătire, cu durata de 10 săptămîni, care se va desfășura in Pădurea Pustnicu si care va include ore de limba română, voluntarii vor fi repar­tizați la licee unde vor preda engleza timp de doi ani. Corpul Păcii nu face nici un fel de discriminări de sex, vîrstă, rasă sau religie, pentru volun­tari. Grupul care sosește pe 3 iulie este compus din 6 bărbați și 16 femei, avînd vîrsta între 23 și 70 de ani. Primul grup a venit în România în februarie 1991, pentru a lucra cu copii din orfelinate și școli ajutătoare în domeniul educației preșcolare și al copiilor-problemă. Voluntarii locuiesc și lucrează în Moldova, desfașurînd un număr important de programe: educația bolii SIDA, asistentă pentru părinți cu copii handicapați, progra­mul “Frați Mari/Surori Mai Mari” (programe pentru orfani si copii aban­donați, de petrecere a timpului cu a­­dulți care să le poarte de grijă), pregă­tirea de materiale pedagogice în limba română și programe în cooperare cu cămine și centre de preluare a mino­rilor. Guvernul României a solicitat voluntari ai Corpului Păcii, care să lucreze în domeniile stimulării micilor întreprinzători , agriculturii si asistentei sociale. Corpul Păcii speră să dezvolte programe, în aceste domenii de interes și va trimite alți 24 de voluntari, pînă în primăvara anului 1993.

Next