Cotidianul, martie 1993 (Anul 3, nr. 49-74)

1993-03-01 / nr. 49

TIDIANUL LUNII 1 MARTIE 1993 n OPINIA " Criza de pe Dunăre Tovărășească convorbire telefonică Corneliu Antim Protocolaritatea excesivă cu care a fost tratată “miracu­loasa prietenie” dintre România și Iugoslavia a oferit prile­jul președinților Iliescu și Ciosici să-și plîngă reciproc pe umeri soarta și nedreapta năpastă a embargoului. Fiecare, prin prisma propriilor interese, în acest timp, ca și cum ar fi făcut parte din scenariul vizitei, barjele sîrbești salutau prezența la București a înaltului demnitar de la Belgrad, așezîndu-se de-a curmezișul Dunării la kilo­metrul 856! Consensul relațiilor consumate în tête-à-tête-ul de la Vila Lac II, vreme de două ceasuri și mai bine, a fost explicat ulterior de ministrul de Externe Meleșcanu, ca fiind un semnal politic al disponibilității autorităților iugoslave de a participa la negocierile de pace de la New York și la reglementarea conflictului din fosta Iugoslavie. Și, în subtext, disponibilitatea părții române de a arbitra, eventual, aceste negocieri. Atît și nimic altce­va. Mulțimii de gazetari, care aștepta cu sufletul la gură o cît de mică lămurire asupra evenimentelor foarte fierbinți și cu iz provocator de pe Dunăre, din partea ambilor președinți, i-au fost oferite doar generalități oficioase și stîngaci diplomatice. Lipsa de fermitate a președintelui român în abordarea presantei probleme a barjelor din preajma Porților de Fier, aerul său de toleranță și expectativă amabilă manifestate într-un moment cînd competențele și oportunitatea dialogului deschis pe această temă erau deplin întrunite (precizăm că la dialog participau și miniștrii Transporturilor), a nedumerit pe toți observatorii politici. Așa se explică graba convocării a doua zi, la dl Meleșcanu, a ambasadorilor țărilor membre din Comunitatea Europeană și textul justificativ pe care l-am rezumat mai sus. Acțiunea a fost coroborată, la presiunea criticilor presei interne și internaționale, cu inițiativa tele­fonică a Cotrocenilor, de vineri seara tîrziu, către autoritățile de la Belgrad. Ca să nu intrige de tot opinia publică, responsabilitatea soluționării crizei a fost trecută din portofoliul președintelui Ciosici în seama premierului sîrb Miloșevici. Care, la telefon, nu a putut oferi președin­telui Iliescu decît promisiuni vagi și, evident, protocolare, criza barjelor fiind atribuită, conform surselor iugoslave, unor inițiative sindicale locale (Prahovo), independente de conduita oficialităților centrale. Scăpînd ocazia, la București cu președintele Ciosici, dl Iliescu încearcă acum să dreagă busuiocul prin manevre diplomatice de circumstanță și prin mijlocirea telefonului roșu. De ochii lumii, căci, în fapt, marinarii sîrbi de pe Dunăre își fac mai departe eroic datoria față de propria țară, sfidînd “regula embargoului”, cu acoperirea acelorași Ciosici și Miloșevici și a ipocritei agitații protestatare a­­­ tovarășului lor de consensuri interbalcanice de la­­ București. Cuvîntul dlui Corneliu Coposu la dezvelirea bustului lui Iuliu Maniu Trecutul ne aparține deși se tinde la mutilarea lui Acest bust, ridicat din inițiativa și străduința lui Coriolan și Marius Lupuțiu, prin diligentele Organizației Muncitorilor din Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și spriji­nul domnului Rotaru este opera cunoscutului sculptor Tudor Panait și a meșterului Ion Bolborea. Cînd artistul pregătit să eternizeze în bronz imaginea pe care o vedeți, a cerut relații de orientare profesională, i-am spus că este vorba de un mare bărbat de stat, care avea o ținută nobilă și dreaptă, distincție în atitudini, aer solemn și seninătate ceremonioasă, frunte crispată de permanente frămîntări, aparență liniștită care ascundea o trăire interiorizată în superbia unui destin dramatic și măreț. Bustul dezvelit astăzi poartă amprentele acestui portret și încearcă să fie o palidă reparație a unei cumplite nedreptăți istorice, care încă nu s-a spulberat. Iuliu Maniu este întruchiparea simbolică a luptei pentru libertate, democrație și dreptate socială, etalon al fermității, model de echilibru și chibzuință, drapel al inde­pendenței și suveranității naționale. Prin austeritatea, onestitatea și moralitatea lui, prin statornicia lui în cuvinte și fapte, prin realizările lui neegalate și mai cu seamă prin suferința și martirajul lui premeditat, s-a înscris în istorie ca omul cu cea mai profundă înțelegere a dimensiunii spirituale și morale a poporului român. A fost înzestrat cu toate virtuțile înaltelor resorturi, care plămădesc oamenii mari. A întruchipat intransigența și conștiința națională. A oglindit interesele și aspirațiunile poporului român printr-o neistovită străduință pentru libertate națională și socială, onorîndu-și, ca nimeni altul, apartenența la idealurile vremii. Cu o inteligență dominatoare și cu o voință titanică și-a împletit viața din renunțări generatoare de realizări spirituale. A fost în permanență prezent acolo unde s-a plămădit soarta și viitorul națiunii. Epoca noastră a intrat în constelația neliniștii. Pacea și fericirea obștească sunt de domeniul viitorului. Trecutul, însă, ne aparține, chiar dacă se mai tinde la mutilarea lui. Avem datoria să prefacem în eternitate gloria zilelor apuse, pentru a cristaliza jaloane de nemurire, pe seama generațiilor care vin. Sprijinirea dlui C. Ticu Dumitrescu va fi dovada participării la revoluție Asociația “21 Decembrie” își exprimă surprinderea și indignarea aflînd de încercările de suspendare din funcție a dlui Constantin Ticu Dumitrescu, în cadrul Comisiei parlamentare însărcinate cu aflarea adevărului despre eveni­mentele din decembrie. Noi nu mai punem la socoteală faptul că :PSM și PRM, partide care contestă hotărît revoluția, dar care n-ar fi văzut în viața lor luminile Parlamentului fără revoluția noastră, nu au nici un drept de a hotărî această chestiune. Nu mai punem la socoteală faptul că vechea comisie și-a bătut joc de morți, răniți și de poporul român, fiind realmente incapabilă să descopere măcar o fărîmă de adevăr. Nu mai punem la socoteală că însăși Președinția s-a zbătut să demonstreze că nu vom afla niciodată adevărul. Dar, prin încercarea de îndepărtare a dlui Constantin Ticu Dumitrescu, se urmărește eli­minarea ultimei șanse de reușită a unei anchete de care depinde demnitatea noastră, a tuturor. De aceea, considerăm că în Parlamentul României se urmărește:­­ crearea de confuzie în rîndul populației, întreținerea și susținerea versiunilor antiromânești ale PSM și PRM referitoare la revoluție; - acoperirea și promovarea adevăraților vino­vați (criminali și torționari), acest lucru fiind echivalent cu complicitatea la crimă; - acordarea de drepturi necuvenite unei serii întregi de profitori și martori mincinoși, colaboraționiști, motivați politic; - compromiterea persoanelor care au participat cu,adevărat la revoluție. Întrucît, pînă acum, nimic din activitatea Comisiei parlamentare în discuție nu ne-a putut convinge de bunele intenții, cerem opoziției parlamentare și tuturor parlamentarilor de onoare să acționeze în consecință. De asemenea, cerem tuturor organizațiilor revoluționare să acționeze în consecință. De asemenea, cerem tuturor organizațiilor revoluționare să se folosească de toată influența de care dispun pentru sprijinirea dlui Constantin Ticu Dumitrescu în funcția de președinte al acestei comisii. Credem că această probă va dovedi țării cine a fost cu adevărat participant la revoluție. Președinte: Adrian Dumitrescu TOP CONTACT ediția nr.» Loc Ev. Nr. s. 18. NEW! INNER CIRCLE - Rock With You 343 1 +15 2 2 UNLIMITED - No Limit 338 19. -7 6 BRYAN MAY - Back To The Light 325 2. +1 5 FELIX - It Will Make Me Crazy 330 20. -5 7 U 2 - Who’s Gonna Ride You Wild Horses 324 3.7 4 SNAP - Exterminate 334 21. new! DEPECHE MODE -1 Feel You 347 4. -3 7 US 3 Cantaloop 323 22. +4 2 MAGGIE REILLY - Wait 339 5. = 9 WHITNEY HOUSTON -1 Will Always Love You 23.-9 8 RAGE - Run To You 319 317 24. new! ROD STEWART - Tom Traubert’s Blues 6. -4 4 JORDY - Dur Dur D’etre Bebe 331 (Waltzing Matilda) 345 7. -3 8 CAPTAIN HOLLYWOOD PROJECT - More And 25.-8 6 GUNS’N’ROSES - Yesterdays 327 More 321 26. newi ANNIE LENNOX - Little Bird 346 8. = 6 VAYA CON DYOS - Time Flies 326 27. = 3 GENESIS - Tell Me Why 336 9. -2 7 CHARLES & EDDIE - Would I Lie To You? 320 28. newi WHITNEY HOUSTON - I’m Every Woman 344 10. -4 9 TALMIN ARCHER - Sleeping satelite 315 29. news M­CU ALIFANTIS - Balada scamatorului 342 11. +8 3 PAUL McCARTNEY - Hope Of Deliverance 335 30­­6 11 R.E.M. - Drive 309 12. -3 5 MICK JAGGER - Sweet Thing 329 13. +5 4 TAKE THAT - Could It Be Magie 332 PROPUNERI: 14. +7 3 SHAMEN - Phovever People 337 1. PINOCCHIO - Pinocchio 348 15. -4 7 MADONNA - Deeper And Deeper 322 2. WEST END & SYBIL - The Love I Lost 349 16. -3 4 MARIAN GOLD - Sirens 333 3. DURAN DURAN - Ordinary World 350 17. +6 2 PETER GABRIEL - Steam 340 4. JESSIE LEE DAVIS - Is This Love 351 -gx- Splaiul Independenței nr. 202 A 4 Programul tinerilor țărăniști (urmare din pagina 1) Deși furtunoasă în unele momente, Conferința Națională a Organizației de Tineret nu ne-a rezervat nici o surpriză în ceea ce privește viitorul președinte. Realegerea dlui Remus Opriș era previzibilă, acesta fiind, de fapt, una din figurile politice marcante ale PNȚCD. Dl Petrișor Peiu nu a reușit să obțină decît 36 de voturi, iar dl Alexandru Popescu a abandonat cursa încă din start, amîndoi consolîndu-se în final cu funcții în Biroul Național. Discuții aprinse a suscitat proiectul de plat­formă politică, a cărui denumire a fost schimbată pînă la urmă în aceea de “program de acțiune”. “Programul politic al Organizației de Tineret este programul politic al PNȚCD” - a observat pertinent unul dintre delegații de Timiș. Amplu și solid structurat, “Programul de acțiune” cuprinde: • Principiile și valorile politice ale Organizației de Tineret a PNȚCD. • Analiza situației prezente. *Program politic. *Program de acțiune. • Locul și rolul Organizației de Tineret în cadrul PNȚCD. Am remarcat atenția cu care a fost alcătuit capitolul V, fiind prevăzute paragrafe în care s-au detaliat relațiile cu insti­tuțiile guvernamentale, Biserica, minoritățile și sindicatele. “Regu­lamentul de funcționare” a beneficiat de cîteva amendamente, în general, luările de cuvînt ale reprezentanților Organizațiilor județene fiind dure și la obiect. Din acest punct de vedere, putem să afirmăm că bucureștenii au fost clar surclasați. Dl Remus Opriș a făcut și pro­punerea editării unui ziar al Organizației de Tineret. Pînă la urmă, din cauza lipsei de fonduri, proiectul a rămas tot proiect. Pregătirea tinerei generații pentru cariera politică a fost un subiect tratat cu multă seriozitate. De fapt, urmărind cu atenție pe unii dintre vorbitori, am avut imaginea unui viitor Parlament format din adevărați oameni politici, fără improvizații de tip Vasile Văcaru, Adrian Păunescu sau Corneliu Vadim Tudor. Roxana Stancu Departamentul de Stat al SUA va sprijini acordarea Clauzei “Vizita în Statele Unite ale Americii a avut ca obiectiv pro­movarea intereselor naționale ale României”- a declarat dl Emil Constantinescu, președintele Con­venției Democratice, la ultima conferință de presă. Dl Emil Constantinescu a avut întîlniri la Camera de Comerț a SUA, Banca Mondială, FMI, Centrul pentru Studii Internaționale, Departa­mentul de Stat etc., și a participat la conferințe ale principalelor universități americane. “în timpul discuțiilor, am subliniat perspec­tivele pe care le oferă România, perspective care nu derivă atît din resursele naturale, poziție geopolitică etc. cît din resursele umane și potențialul uman califi­cat (...). România poate, pentru o perioadă îndelungată, să ofere calm social, prin lipsa conflictelor interetnice”- a precizat dl Emil Constantinescu, întrebat ce șanse are România să obțină clauza, dl Emil Constantinescu a răspuns că “Departamentul de Stat va sprijini acordarea clauzei și chiar s-a înaintat ideea ca mai mulți lideri ai Convenției Democratice să vină în SUA pentru discuții cu membri ai Congresului”. ( R.S.) Câmpeanu a fost învins de Quintus (urmare din pagina 1) Atmosfera de la comisia pentru întocmirea statutului a fost relativ liniștită, deși au predominat elemente din CPUN sau Parlament în după-amiaza zilei de vineri s-a înregistrat și primul incident din acest congres. De la prezidiu s-a protestat vehement împotriva unui articol din “România liberă” (Congresul al XIV-lea al dlui Câmpeanu), articol care a fost deza­vuat de întreaga adunare și de care s-au delimitat inclusiv trimișii speciali ai respectivului cotidian. Din proprie inițiativă, unul din oamenii de ordine a interzis accesul în sală al gazetarilor de­ la “România liberă”, făcînd-o însă în numele dlui Radu Câmpeanu. A ieșit un scandal monstru, ceea ce l-a făcut pe liderul liberal ca la orele 23.00 să convoace o conferință de presă, în care să declare că nu a avut nici un amestec în această afacere, el însuși aflînd despre eveniment, după ce “Europa liberă” și TVR transmiseseră știrea. Cea de-a doua zi a lucrărilor a debu­tat, de asemenea, sub semnul calmu­lui, singurii căutători de scenarii fiind gazetarii anumitor publicații. De această dată, știrile din ediția I de sîmbătă a “Evenimentului zilei” au contrariat asistența. Dimineața s-au terminat lucrările pe secțiuni, iar după-amiaza, în plen, a fost votat statutul cu 560 de voturi pentru, 5 contra și 5 abțineri. Totodată s-a hotărît ca biroul permanent să cuprindă 11 persoane (președinte, 5 vicepreședinți, un secretar general și 4 membri). Din culise se vehiculau mai multe nume ale candidaților care urmau să fie aleși a doua zi, în timp ce în noaptea de sîmbătă spre duminică, la restaurantul “ARO” marele jazzman Johnny Răducanu, împreună cu noua stea a jazz-ului feminin, Maria Popa Enache, cînta în mod special pentru o parte din dele­gați și ziariști, la diferitele niveluri ale hotelului “ARO”, grupuri de presiune încercau să-și impună favoriții. Cea de-a treia zi a congre­sului a început în momente de tensiune maximă. Au fost propuși cinci candidați: Radu Câmpeanu, Mircea Ionescu-Quintus, Viorel Cataramă, Călin Popescu Tăriceanu și George Danielescu. Dnii Tăriceanu și Danielescu au mulțumit pentru încrederea acordată și și-au retras candidatura. Cu o seară înainte, dl Quintus anunțase că nu va candida. Duminică, la ora 8.45, forțat de reprezentanții județelor Timiș și Arad, acesta a consimțit să candideze. Votul a fost secret. Primul tur a început la 10.20 și s-a terminat la 12.20 cu următorul rezul­tat: Mircea Ionescu-Quintus 201 voturi, Radu Câmpeanu 195 voturi, Viorel Cataramă 180. A urmat o pauză în care au început mașinațiunile. Suporterii dlui Câmpeanu, prin dl Radu Ciuceanu, încercau să convingă alegătorii din fostul NPL că dl Quintus a fost informator și nu merită învestitura. De cealaltă parte, unul din adepții dlui Quintus arăta membrilor ex- NPL o copie xeroxată dintr-un număr al ziarului “Azi” din 1990 care aducea aceleași acuzații dlui Radu Câmpeanu. Presiuni s-au făcut și asupra gazetarilor, inclusiv asupra echipei “Cotidianului” spre a obser­va, chipurile, anumite mașinațiuni ale celor care supravegheau urna. Turul doi de scrutin a desemnat pe noul președinte al PNL în persoana dlui Mircea Ionescu-Quintus care a obținut 361 voturi față de 215 ale dlui Radu Câmpeanu. Rezultat trist pentru fostul președinte al PNL, chiar în ziua în care împlinea 71 de ani. In aplauzele sălii, primul care l-a felicitat pe învingător a fost dl Radu Câmpeanu care în final i-a spus: “Mult noroc, Mircea!” Cheltuielile congresului s-au ridi­cat la suma de 30 milioane de lei și au fost suportate de diverse firme cu acționari liberali. Ultima oră . Conform declarației sale, dl Crin Halaicu își va da demisia din orice funcție va fi ales în conducerea Partidului Național Liberal, “atît timp cît președinte este dl Mircea Quintus”. Vom reveni marți cu amă­nunte asupra poziției dlui Halaicu și asupra culiselor din noaptea care a precedat alegerile.­­ Biroul Permanent al PNL are următoarea componență: Radu Câmpeanu, Viorel Cataramă, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Lăzărescu, Radu Boroianu - vicepreședinți și George Danielescu, Crin Halaicu, Andrei Chiliman, Viorel Coifan - membri. (L.G.) S­PAGINA 2 La moartea vulturului Poezie anonimă scrisă în închisoare la vestea morții lui Iuliu Maniu Cu furie au năvălit Pe vulturi pasările toate, Și blînde ca și răpitoare, Și-au hotărît: Cu gheare, ciocuri, să-l omoare. Vulturul aprig se zbătu, Pînă căzu. Atunci, adînc îndurerat, “Ce v-am făcut?” le-a întrebat Cu glasul stins, cu­ al morții gras. Iar păsările i-au răspuns: “Nimic, dar prea te înălțai!” Fața și reversul “Judecat” de un complot condus de criminalul de război Petrescu, Iuliu Maniu s-a stins în temnița de la Sighet așa cum a trăit, demn și neînduplecat. Asasinii lui, la chei ai Kremlinului, au făcut ca figura aces­tui martir să fie pomenită în cărțile lor de istorie altfel decît a fost în rea­litate. Au murit și ei, a dispărut și sistemul pe care l-au adus din stepele Asiei ajutați de tancurile armatei roșii. Suntem în anul de grație 1993, după o revoluție anticomunistă, deturnată însă de emulii unor Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Petru Groza, Nicolae Ceaușescu. O dovadă în plus în sprijinul acestei afirmații o constituie felul în care­­ diverși membri ai partidului de guvernămînt - FDSN - vorbesc în public despre Iuliu Maniu. Nu-l mai denumesc “trădător” și “dușman al poporului”, dar au grijă să insinueze aceasta, să minimalizeze rolul pe care l-a jucat omul politic Iuliu Maniu în marile evenimente ale primei jumătăți de veac. Degeaba se autodenumesc “patrioți” și “democrați” acești reprezentanți ai comunismului rezidual... Nu avem încă un muzeu Iuliu Maniu. în casa “Sfinxului de la Bădăcin” sunt adăpostiți copii handi­capați. Chiar nu se găsește alt loc pentru ei? (A.G.) fiX de pA&KÎ Onoruri unioniste pentru mișcarea liberală scindată de propriii lideri Liviu Ioan Stoiciu în acest an, azi, 1 martie, începe Postul Mare al Sf. Paști - cine să mai aibă habar? Ne bate și așa vuitul prin buzunare... Că o tot ducem din post în post, mai mare sau mai mic, de fapt, de cînd cu “economia de piață” a inflației și sărăciei programate în România postrevoluționară, bietul muritor de rînd este sătul pînă în gît de “liberalizarea” asta a prețurilor FSN-FDSN- istă și de “terapia lor de șoc”! Femeile fiind sacrificate în primul rînd, ele drămuind, în fiecarea familie, îmbucăturile. Nu? Să fiu iertat, observ aceste lucruri, aici, taman de ziua Mărțișorului, ar fi trebuit să mă abțin­­ taman azi, cînd mamele, fiicele, soțiile, iubitele platonice sau amantele noastre își pun în piept decorațiile, atîtea cîte vor căpăta, să le admirăm frumusețea, surâzătoare. Natura reunind și în acest an, de 1 martie, implacabilă, un fir de mătase roșu cu un fir alb, firișoare de mărțișor, sufletistă, reînviată, să ne aducă aminte că numai dăruirea con­tează pînă la urmă, reciprocă, ameste­cată cu un dram de dragoste, acolo! Lumea mergînd oricum înainte, chiar dacă va fi o liberalizare a liberalizării prețurilor, catastrofală, vorba ceea, după retragerea ultimelor subvenții de stat, în această primăvară... “Liberalizare, liberali”... Săptămîna trecută, trist și comic totodată, s-au împreunat național-liberalii din PNL cu... foștii național-liberali desprinși din PNL, reuniți în PNL-AT, prin vara lui 1990, inițial, care au dezertat și din PNL-AT și au format NPL, pe buzunarul lui Viorel Cataramă - un mic nabab ce aruncă banii pe fereastră pentru nu știu ce “unificare liberală”, dezinteresat? • Nu tocmai dezinteresat, o dată ce Dinu Patriciu, fost PNL- ist, fost PNL-AT-ist și actual lider al noului PL, repetă că Viorel Cataramă și al lui “trebuie să înțeleagă că un partid nu poate fi constituit și utilizat doar ca instrument de protejare a unor interese comerciale, pe termen scurt” (“Formula AS” 61/’93). • între timp, dispărând în neant NPL, resor­bit de PNL! Așa cum au dispărut partidele disidente ale PNL, PNL-AT și PNL-CD (neașteptată lipsă de profesionalism la “Actualitățile” TVR de vineri, 26 februarie, orele 20.00, care au “tradus” PNL-CD prin PNL­­Creștin Democrat, o gafă antologică!), împreună cu o parte din grupul disident “pentru reformă” din PNL, “partide” topite în Partidul Liberal - nimica toată? Făcîndu-se mare caz de “congresele” lor de unire! “Mișcarea liberală” visînd în continuare să aibă un partid unic, în care să se includă și Grupul PNL-CD­N. Derveni, incert, Partidul Monarhist Liberal, deperso­nalizat sau Uniunea Liberală Brătianu (partid pe care eu îl credeam autodi­zolvat în acizii lipsei de umor a președintelui său, ajuns un fel de bufon al curții neocomuniste), pe lîngă PNL și PL, polarizate, unul neparlamentar, altul parlamentar. • Pînă una, alta, răspunde Vintilă Brătianu, președintele Consiliului Național al PL: “unirea cu PNL s-ar putea face numai dacă R. Câmpeanu se va retrage” - unde să se retragă? Probabil să se retragă la mănăstire: R. Câmpeanu, o “povară”, fiind “răspunzător de eșecul electoral al PNL și de dezamăgirea oamenilor, de pierderea încrederii în mișcarea liberală” (“Meridian”/22.02). • Supărarea celor ce au constituit Partidul Liberal acum două săptămâni putînd fi reconstituită și prin: “dacă pe perete s-ar fi găsit un portret al dlui Câmpeanu, e sigur că la sfârșitul Congresului acesta ar fi fost plin de ouă sparte” (AS Rizea, “Universul româ­­nesc”/22­ 02) - că e și acesta un gen de gazetărie... • Ca să vedeți, acum, că Radu Câmpeanu nu mai e “președinte” care să taie și să spînzure în PNL, te pomenești că unirea mișcării liberale, în general, se va realiza peste noapte... Astfel, “într-o atmosferă de opulență”, “cea mai costisitoare manifestare de acest gen din perioada postdecembristă” (AL Bălan, “Tineretul liber”/25.02), fuziunea PNL-NPL a fost o “simplă formalitate”? • în orice caz, noua fuziune, extraparlamentară, să fie clar, “nu e o fuziune propriu­­zisă, ci e o revenire a acestui grup, NPL, la PNL, fără pretenții și fără reproșuri reciproce” (Virgil Bușe, președinte PNL-Bihor, “Noua Gazetă de Vest” 58/’93). • Deși lucrurile nu par a fi fost atît de simple, Viorel Cataramă declarînd de la tribuna Conferinței Naționale a PNL la 26 februa­rie: “Sunt un om care suportă o dublă acuzație - că am vîndut NPL-ul și că am cumpărat PNL-ul” (“Ora”­27.02)! Vă dați seama... • Ce folos că Radu Câmpeanu se exprima diplomatic, nevoie mare, tot aici, la Brașov: “această fuziune, PNL-NPL se bazează pe bună-credință și bună intenție”, în defini­tiv. • Cîtă vreme pînă și Eugen Dijmărescu observa, acum, la aniversarea a trei ani de existență a FSN, că mișcarea liberală adevărată nu e, în nici un caz, orientată “spre curentul PNL-NPL, care este obedient Cotrocenilor”... Ce să mai spun? Remarcabil e faptul că, în aceeași Zodie a Peștilor cu Ion Iliescu, Radu Câmpeanu nu a fost “reales” președinte al PNL-NPL în chiar ziua sa de naștere, ieri (după cum ne atrage atenția “Adevărul”/27.02), cînd a împlinit 71 de ani, înfăptuindu-se, nesperat, prezicerea că, după horoscopul chinezesc, “va suferi pierderea temporală a poziției și credibilității” și, după horoscopul american, că i se vor da “onorurile cuvenite unui învins mîndru și demn”...

Next