Cotidianul, iulie 1993 (Anul 3, nr. 152-178)

1993-07-01 / nr. 152

o Rectoratul uită că studenții­ muncesc și în timpul vacanței Aseară târziu, după audierea Raportului preliminar al Comisiei de cercetare a cazurilor de corupție, deputatul Mihai Nica (PNȚCD+PER) a solicitat convocarea Camerei Deputa­ților într-o sesiune extraordina­ră, astăzi, pentru dezbaterea acestui Raport, în conformitate cu prevederile Constituției, a fost prezentată o listă cuprinzând 118 semnături, în favoarea convocării acestei Sesiuni. Cu toată opoziția dlui Marțian Dan (FDSN), astăzi dimineață, începând cu ora 9.00, deputații se vor reuni în Dealul Mitropoliei. De-a Culda Politrucul recuperat de TVR Fostul politruc-șef al Armatei, de care - spre cinstea ei! - Armata a reușit să se debaraseze, trecându-l în de mult cuvenita rezervă, a fost recuperat recent de Televiziunea Everad­istă, care nu l-a servit cald, mării seara, pe programul I și la oră de vârf, în celebra rubrică “Rosturi... rostiri”. Celebră pentru că n-are alt rost decât de a multiplica rostitorii de tablete everace, tot atât de pline de miez securistic-comunist ca și cele de sâmbătă seara. Celebră și pentru ca n-am reușit (poate sunt eu ghinio­nist!) să prind vreodată și altceva decât niște rostiri de gândire deșelată, încât­­ rău așa­­­ trebușoara asta pe banii națiunii ar avea vreun sclepsis dacă s-ar chema “Rostiri fără... rosturi”. Dar, mă rog, până va da samă cineva de brambureala din TVR, să revenim la generalul recuperat din rezerva lui. Aș zice, nu chiar de tot recuperat. Căci­­ se vedea clar­­ privea dânsul mai într-o parte, gândea și mai într-o parte, încât te mirai că nu iese din cadru! Nemaiputând să-și țină învățământul de partid în fața recruților pedepsiți de soartă, Tecuță al nostru (altminteri verde, ba chiar bătând bine în nuanțe de roșu!) umblă la “concepte” și ne explică că (cacofonia e la locul potrivit, nu vă speriați!), tot haloimăsul din țara asta, în ultimii trei ani, vine d­ aicea, că folosim ca concepte (iar a venit, tre’ să iau un ceai de mentă!) “economie de piață” și “democratizare”, când ar trebui să stăm cu ochii celiți numai pe “interesul național”. Așa, Tecușor, mamă, ai drep­tate, nu te mai strofoca că (iar­, încă un ceas de mentă...) ajungi - Doamne ferește!­­ în altă rezervă, de te caută TV­R-ul pe urmă cu tramvaiul 9. Ca să nu iasă vreun pocinog, c-așa e când umblă generalii în civil pe la concepte, să-ți spunem și matale, tocmai asta e, că interesul nostru național ar fi să facem naibii o dată și demo­cratizarea și economia de piață! Ei, acu’, te-ai dumirit ’matale, cum vine chestia? Semnez cu grijă vr^%e Mihai Creangă à J Astăzi, sindicatele ȘTIRI • INFORMAȚII • ULTIMA ORĂ i Antrenorii se consideră atotștiutori Q Anul III / Numărul 152 (584) / Joi 1 iulie 1993 • 8 pagini 35 lei Musulmanii se simt trădați Vremea astăzi Valorile termice vor crește ușor până la maxime de 19 ° C la 25 ° C. Se vor mai semnala averse de ploaie și descărcări electrice în zonele de deal. Minimele vor fi între 8 ° C și 14 ° C. O ilegalitate nu justifică o altă ilegalitate! Putem spune, fără urmă de îndoială, că “s-a făcut totul” pentru a transforma conferința de presă desfășurată ieri la Guvern într-o aflare în treabă. După ce au fost percheziționați ca la carte, 60-70 de ziariști au fost înghesuiți într-o incintă cu prea puține scaune și aproape lipsită de aer, pentru a asculta monologul arhicunoscut al premierului Văcăroiu. Tradiționala de acum “scurtă prezentare” a durat două treimi din timpul afectat conferinței de presă, având rolul evident de a limita numărul întrebărilor. Dl ministru ne-a vorbit despre agricultură (“s-a declanșat recoltatul orzului”, de parcă asta ar fi o mare noutate pentru ziariști), despre “situația din sectorul energetic” (se consumă prea mult), despre “stabilirea circumscripțiilor judecătorești și a parchetelor”, despre unele “cate­gorii de pensii” și abia apoi a trecut la subiect, cazul PETROMIN. “S-au făcut multe speculații” și “s-a dat o mare amploare aces­tui contract”, a apreciat dl Văcăroiu, blocând imediat pucul la mantinelă: “contractul n-a intrat în funcțiune și n-a produs preju­dicii”. Pentru că “s-au făcut afirmații nefondate, s-au adus acuze președintelui țării, primului ministru, ministrului Transportului”, vorbitorul ne-a asigurat, în repetate rânduri, că nici președintele Iliescu, nici domnia sa nu se amestecă în negocieri de contracte. Au lipsit aplauzele. Ce s-ar întâmpla - s-a întrebat retoric șeful executivului - dacă toate contractele ar poposi pe biroul domniei sale? Noi, sinceri să fim, nu știm. Știm însă că implicarea flotei strategice a României într-un contract de felul celui negociat cu grecii de la FORUM MARITIME nu este o treabă oarecare. Este vorba despre 92 de nave, cu o capacitate de 4,2 milioane tdw. Chiar dacă dl Văcăroiu ne-a informat că “situația flotei este deosebit de grea”, nu putem fi de acord cu părerea domniei sale că “afacerea este oportună și trebuie făcută”. Chiar dacă am aflat ieri că 49 de nave se află în străinătate, închiriate fără a se primi banii, în exploatarea unor societăți mixte, sau că dl Traian Băsescu se află în conducerea unei firme care exploatează 16 nave închiriate norvegienilor. Și nu putem fi de acord că o ilegalitate justifică o alta și mai mare, cum a lăsat să se înțeleagă dl Văcăroiu. Pentru că ilegalitate se cheamă și ignorarea unui prim raport nefavorabil încheierii contractului, raport întocmit de către Agenția Română de Dezvoltare, ilegalitate se cheamă și înscrierea la Registrul Comerțului fără a se depune capital social. Anticipând greutățile pe care le va avea cu ziariștii, dl Văcăroiu s-a disculpat, afirmând că s-a aflat de clauzele contractuale doar atunci când a discutat cu membrii comisiei parlamentare de anchetă asupra stării flotei; de asemenea, ne-a asigurat că acest contract va fi reanalizat și că singurul său scop este de a readuce navele în țară. Slăbuță argumentație, d­e prim-ministru! în legătură cu introducerea TVA, opinia dlui Văcăroiu este că "nu trebuie făcut un caz, ca și când TVA ar fi nu știu ce cutremur în România”. în rest, s-au repetat aceleași cuvinte ca și în fața parlamentarilor, așa încât nu mai revenim. Ne-am plictisit să tot auzim că aplicarea TVA va conduce la reducerea inflației cu 7-8 procente pe lună, când experiența altor țări demonstrează că, dimpotrivă, aceasta va crește cu cel puțin tot atât. Să fim clari: nu introducerea TVA trebuie reproșată Guvernului, ci minciunile pe care le debitează cu nonșalanță. Și am mai aflat ceva ieri de la dl Văcăroiu, că principala preocupare a cabinetului condus de domnia sa este cum “să oprim stagnarea”. Fără comentarii! Alexandru Ganea Premierul Nicolae Văcăroiu FDSN preferă să acopere corupția Petru Ionescu Ultima jumătate de oră a actualei sesiuni a Senatului a adus în plen rapor­tul Comisiei de cercetare a cazurilor de corupție, deja cunoscut de o parte a presei și a parlamentarilor, care au și avertizat pe “novici” să nu se aștepte la cine știe ce. Și așa a și fost, nu poate fi reținută nici măcar o singură probă care ar putea duce la tribunal. Nu e nici unul asupra căruia toată lumea să fie de acord că e vinovat. Dar iată câteva din “dezvăluirile” făcute de dl Romul Vonica, președintele Comisiei respec­tive,­­ dintr-un număr de 36 de polițiști cărora li s-au făcut dosare de către Garda Financiară, doar la 15 s-au inițiat ceva cercetări destul de timide, restul de 21 fiind lăsați în plata Domnului;­­ sancțiunile aplicate firmei Gregorio Bizo de către Garda Financiară au fost anulate de către anumite organe judecătorești, restituindu-se firmei respective cam tot ce i-a fost confiscat;­­ în cazul firmei SC CAROM din Bacău, unde au avut loc numeroase ilegalități, dl Viorel Hrebenciuc a inter­venit cu de la sine putere mușamalizând aproape totul și, în parte, și recu­­noscând-o(l); - dnii Mircea Vaida și Octavian Andronic, incriminați de ziarul “Evenimntul zilei”, au fost găsiți nevi­novați, în cazul celui de-al doilea afir­­mându-se că este vorba de un anume Stelian O. Andronic, soția lui O. Andronic fiind doar un amărât de acționar al firmei.­­ SRI-ul a renunțat nejustificat la un spațiu de care avea nevoie - cel din str. Londrei cedându-i unei firme particu­lare, ilegal, și, în consecință, Comisia a propus ca SRI-ul să-și rezolve singur aceste probleme; - coordonatorul Gărzii Financiare, dl secretar de stat C. Gorcea, a condus discreționar respectiva instituție de control; - fostul contraamiral, dl Cico Dumitrescu, a intervenit ilegal în susținerea afacerilor cu jocurile de noroc; - secretarul Camerei Deputaților, dl Ionel Roman, a primit în audiență, în probleme private de afaceri, pe cetățeanul arab Hussein, la sediul Camerei Deputaților, fapt nepermis de lege, în urma căruia s-ar putea să i se retragă calitatea de secretar al Camerei Deputaților; - dl Cornel Dinu se face vinovat doar de facilitarea ilegalităților în legătură cu utilajele trustului de presă “Azi”; - dl Florin Georgescu n-a sesizat nici o ilegalitate în perioada în care a condus Garda Financiară, începând din iunie 1992, protejând în schimb jocurile de noroc și afacerile firmei “Ana Electronic”; - dl Viorel Hrebenciuc a deturnat banii și bunurile primite de județul Bacău ca ajutoare umanitare, în urma inundațiilor, în cu totul alte scopuri, ca de pildă subvenționarea echipei de fotbal și a intervenit în mod nepermis în favoarea firmei băcăuane SC CAROM, care datorează statului circa 10 milioane de lei;­­ dl George Ioan Dănescu obstrucționat sistematic activitatea dlui a­gen. Gheorghe Florică la conducerea Gărzii Financiare, a facilitat intrarea unor sume confiscate de la unii agenți economici în fondurile Ministerului de Interne, a facilitat la un moment dat achiziționarea a 70 de televizoare color la un preț derizoriu în beneficiul firmei “Ana Electronic”. Deși se anunța că raportul va prezenta și o variantă a membrilor opoziției din Comisie, această așa-zisă varian­tă a fost destul de palidă, raportul pe ansamblu fiind caracterizat, în consens, drept o informare preliminară care, așa cum am amintit, nu are nici o legătură cu intrarea pe fir a Justiției, în mod decisiv. Ba, în cazul dlui Ionel Roman, s-a afirmat că domnia sa a făcut ce-a făcut în scopuri înalte, luând de la “bogați” și dând la “săraci”. Despre SRI, la toamnă! O instituție va controla si Președinția J La anul de la Christos 1652, pe vremea lui Matei Basarab, o comisie domnească ce verifica modul în care se folosesc finanțele domnești a descope­rit lipsa a 85 de pungi cu bani a 500 de taleri Secare, din sumele gestionate de marele vistier Stroie, al doilea vistier Radu din Făgăraș și Tudor Cămărașu. Pentru acest fapt, domnul a hotărît ca celor trei să li se taie capul. Ședința din 8 ianuarie 1864 a Adunării Legislative a Principatelor Unite a adoptat Legea pentru înființarea “Curții de Compturi” în preambulul căreia stă,l scris: "... Voind a da o garanție mai mult Țării despre dorința Noastră (Alecsandru Ioan - n.r.), ca întrebuințarea banilor publici să fie supusă unui control, pe cât de serios pe atât de neatârnat de orice bănuieli de înrâurire din partea agenților însărcinați cu manipulația budgetului./ Noi aprobăm pentru această și singură lege...” La 26 iulie 1929, Legea pentru reor­ganizarea înaltei Curți de Conturi este votată de Cameră - votul Senatului se va da la 27 iulie 1929, iar publicarea se va face în numărul 167/31 iulie 1929 din “Monitorul Oficial”, în ziua de 30 iunie 1993, a fost prima întâlnire cu presa a celor care conduc actuala Curte de Conturi, singura insti­tuție care poate controla din punct de vedere financiar modul în care este folosit patrimoniul public. Astfel, Curtea de Conturi, care se supune numai comisiilor de specialitate ale Parlamentului, este singura în măsură să controleze Președinția, Guvernul, Parlamentul și toate celelalte instituții care administrează banul public. Domnul profesor universitar Ioan Bogdan, președintele Curții de Conturi, a arătat că “sarcina cea mai dramatică a acestei instituții este descărcarea de gestiune a celor care utilizează banul public”. De aici decurg și principalele căi de acțiune ale Curții de Conturi și anume: 1. controlul curent al celor care folosesc banul public; 2. definitivarea, în cel mult două săptămâni, a normelor de lucru pentru controlul preventiv și introducerea acestui tip de control la ministere; 3. stabilirea unui plan mini­mal de control ulterior la regiile autonome, societățile comerciale, precum și la alte instituții și agenți economici care administrează patrimo­niul public. “Marea problemă pe care o avem este spațiul pentru filialele noastre din județe - a precizat dl Ioan Bogdan. Mulți prefecți ne pun bețe în roate pentru că nu am cedat presiunilor. Nici un fel de pilă a prefecților nu a fost admisă în urma concursurilor extern de dure pe care le-am dat”. Cu toate acestea, terito­riul este, în prezent, acoperit în proporție de doar 60%. Și astfel, având, în sfârșit, acea comi­­siune care controlează gestiunea publică, nu ne mai rămâne decât să așteptăm raportul gestiunii Președinției, a guvernărilor postdecembriste, pentru a vedea capetele care trebuie “tăiate” pentru că s-au înfruptat din patrimoniul public. Și, poate, și domnul președinte va da seamă de felul cum își “cheltuiește” salariul pe care tot din banul public îl primește. Mihai Staub De la stânga la dreapta dnii Nicolae Vulpescu, Ioan Bogdan și Victor Luncan Cei implicați ar fi trebuit să-și depună mandatul Luni, 28 iunie, Senatul a aprobat ținerea unei sesiuni parlamentare extraordinare în zilele de 1 și 2 iulie, în vederea audierii și dezbaterii raportului Comisiei de anchetă a cazurilor de corupție și a Raportului de acti­vitate al SRL După ce timp de două zile lucrurile au plutit oarecum în ceață, neștiin­­­du-se ce decizie va lua Camera Deputaților, pe holurile Parlamentului vehiculându-se ideea că FDSN face presiuni pentru a se anula decizia Senatului, miercuri. Birourile permanente ale celor două Camere au hotărît ca ultima zi de lucru să fie 30 iunie. Și asta, deși Comisia de cercetare a cazurilor de corupție a anunțat, încă de luni Birourile permanente că-și va finaliza raportul prelimi­nar până miercuri și a cerut o ședință comună a celor două Camere pentru citirea și dezbaterea acestuia. Inițial, toată lumea părea să fie de acord cu cererea comisiei, până în momentul când reprezentanții majorității și-au dat seama de faptul că prezentarea raportului și o dezbatere amănunțită asupra lui ar putea grăbi inițierea unei moțiuni de cenzură. Prin urmare, tot ce au reușit să obțină membrii comisiei a fost permisiunea de a citi în ședința de ieri a Camerei și a Senatului raportul preliminar, dar fără dezbateri; în Camera Deputaților, reprezentanții FDSN au decis, prin vot, ca raportul să fie citit “la sfârșitul programului”, sperând probabil în lipsa cvorumului și a presei. Imediat după ce au aflat rezultatul votului, membrii comisiei au organizat o conferință de presă în cadrul căreia au prezentat raportul, concluziile și propunerile lor. Au participat domnii Ioan Mureșan (PNȚCD), vicepreședinte al comisiei, Adrian Vilău (PD-FSN), secretar, Ilie Gâtan (FDSN), Iulian Nistor (FDSN), secretar, loan Ghișe (PAC) și Ion Mureșan (PRM), întrebați care va fi eficiența acestui raport, a cărui dezbatere a fost evitată de Parlament, domnii Adrian Vilău și loan Ghișe au răspuns că singura pârghie a Parlamentului este moțiunea de cenzură care ar fi putut surveni după dezbaterea raportu­lui. “Aici răspunderea politică este foarte clară”, a afirmat dl Adrian Vilău, “în aceste cazuri de corupție au fost implicați în special miniștri și cadre din Poliție. Cei implicați ar trebui să-și depună mandatul. Amânarea dezbaterilor este o chestiune deliberată. La toamnă, se va face o remaniere guvernamen­tală, care să­ acopere și aceste cazuri de corupție”; în rest, am mai aflat că Procuratura și-a accelerat “întrucâtva” ritmul de cercetare a cazurilor semnalate de gen. Florică. Raportul complet al comisiei va fi prezentat la sfârșitul lunii decembrie. Raluca Stroe Brumariu Raport preliminar al Comisiei parlamentare de anchetă privind actele de corupție sesizate de fostul comisar al Gărzii Financiare, dl grar. mr. Gheorghe Florică și alte cazuri de corupție prezentate de mass-media Comisia de anchetă formată din 8 depu­tați și 5 senatori potrivit însărcinării primi­te de la Parlament a procedat la audierea dlui gen. Florică Gheorghe, fost comisar șef al Gărzii Financiare, a actualului comisar șef general Dănilă Gică, a foștilor comisari șefi adj. gen. Radu Hortopan, Udroiu Petre, Jianu Ștefan, a comisarilor Ciobanu Neculai și Albu Pavel de la Bacău, a unor miniștri: Florin Georgescu, loan George Dănescu, Viorel Hrebenciuc - secretar general al Guvernului, a secre­tarilor de stat Gorcea Corneliu și loan Mihai Popa, gen. Voicu Costică, viceami­ralul Cico Dumitrescu, col. Gheorghe Mureșan, col. Gheorghe Bădescu, col. Agachi Marin, a ex-ministrului de Finanțe George Danielescu, a fostului secretar de stat Mircea Vaida, a fostului secretar de stat Cornel Dinu, secretarul Camerei Deputaților dl Ionel Roman, dna Elena Stolojan, directorul general al Agroexport Triță Făniță, deputatul Mihăiță Postolache, precum și a unor ziariști: Octavian Andronic - redactor șef al ziarului “Libertatea”, Ion Cristoiu - redactor șef și Sorin Roșca Stănescu - redactor șef adj. la “Evenimentul zilei”. Unii dintre cei mai sus menționați au fost reaudiați pentru clarificarea unor probleme ivite în cursul anchetei. De asemenea, a fost primit un număr impor­tant de documente, casete video și audio. Comisia a înregistrat 87 sesizări privind cazuri de corupție, abuzuri a unor autorități, procese în curs sau executarea unor hotărîri judecătorești și a primit în audiență un număr de șapte persoane. Procedura de audiere s-a desfășurat în plenul Comisiei potrivit Regulamentului aprobat. Audierile au fost înregistrate audio, stenografiate și dactilografiate. Săptămânal, unul sau doi membri ai comisiei au făcut conferință de presă, prezentând comunicate în legătură cu activitatea comisiei. Comisia s-a preocupat și de elaborarea unei analize generale asupra fenomenului de corupție, a măsurilor ce se impun pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen, ca și elaborarea unor propuneri legislative. S-a avut în vedere și documentația din arhiva fostei Comisii de anchetă a Senatului, constituită prin hotărîrea nr. 3/16.01. 1992, ca și actele trimise de Garda Financiară, Procuratură, Ministerul de Interne, în urma examinării declarațiilor cel­or audiați, a actelor și a altor documen­te depuse la această comisie se rețin următoarele: ■*** Corupția ca fenomen infracțional prezintă în ultimii ani o creștere semni­ficativă și o pătrundere a acesteia în domeniile politice, economice și sociale. Ancheta Comisiei pentru identificarea actelor de corupție în care sunt implicate autorități și persoane fizice a reținut unele aspecte mai importante. 1. între organele Gărzii Financiare și cele ale Poliției Economice au existat unele stări de tensiune, datorită în princi­pal nerespectării legislației în vigoare și chiar a săvârșirii unor abuzuri în valorifi­carea unor bunuri confiscate (Hotărîrea Guvernului nr. 662/1991, Instrucțiunile Ministrului Finanțelor nr. 770/1991 și 2387/1992), acestea s-au finalizat prin trimiterea la Procuratură a 15 dosare privind 91 cazuri de polițiști implicați și 3 cazuri de comisari ai Gărzii Financiare. (continuare în pagina 2) e

Next