Cotidianul, aprilie 1994 (Anul 4, nr. 76-101)

1994-04-01 / nr. 76

Conține gratuit suplimentul ALTERNATIVA Ieri noapte, în cadrul unei ședințe furtunoase de redacție, angajații "Cotidianului" au hotârît să se transfere în bloc la "Vocea României", preferând să lucreze la un ziar de opoziție. Decizia a fost luata în urma demiterii Guvernului Văcăroiu și convocării liderilor Opoziției în vederea formării noului cabinet. Ediție specială • Ediție specială Astăzi,Eugen Ionescu părăsește această lume pe scena căreia spiritul său a strălucit cât pentru sute de vieți. Cel care-și începea destinul literar românesc spunând “Nu” ipocriziei, comodității și prețiozității, cel care avea să cucerească apoi lumea prin același refuz violent - dar tandru­­ al clișeelor, al minciunii și al violenței și prin aceeași răspicată pledoarie pentru luciditate, se va supune astăzi, pentru ultima oară, unui ritual pe care nici măcar el nu mai poate să-l refuze. Astăzi, Eugen Ionescu se va lăsa privit pentru ulti­ma oară, apoi va pleca. Cortinele teatrelor din întreaga lume au de ce să-și tremure sufletele de catifea: cel care le-a dăruit ocazia să coboare peste aplauze, cel care le-a hărăzit să se ridice peste replici spumoase și proaspete, cel care a dovedit că nu viața e un teatru, ci teatrul - o viață care nu se mai sfârșește, chiar dacă se repetă, pune punct astăzi exis­tenței sale vizibile pentru a-și începe eternitatea. S-ar zice că, plecând dintre muri­tori de ziua păcălelilor, Eugen Ionescu a ținut să mai spulbere o tradiție: de ziua farselor, dramatur­gul en titre a două țări, va face o lume întreagă să plângă. Nu doar România care s-a născut și nu doar Franța unde spiridușul s-a zeificat, ci întregul spectacol al inteligenței universale va însemna astăzi o clipă, clipa în care sufletul mare și viu al lui Eugen Ionescu se va desprinde lăcrimând de trupul său. (T.Ș.) Brei Mentalității Vizita dlui Iliescu în Grecia, (ară de care ne leagă “o tradiție îndelungată” și scandalul Petromin, a debutat cu “un ceremonial fastuos și sobru”­­ după cum­­ l-a caracterizat dna Becleanu. A urmat cuvenitul "tête-à-tête” după ce la București se consumase runda flotte­i flotte. Tradiționalele declarații de presă i-au oferit dlui Iliescu ocazia unui mic discurs în care, după ce a enumerat toate planurile de desfășurare a relațiilor bilaterale, a încheiat cu o frază bună de băgat la fete: “suntem cu toții în est și în vest, sclavii unor vechi mentalități, ai unor sechele ideologice în abordarea problemelor relațiilor dintre state”. Nu e prima oară când dl Iliescu ține să atragă atenția Vestului că nu e mai breaz ca Estul. Ba, uneori dă de înțeles că e mai îngrijorat de “recesiunea” lui decât de “reforma” noastră. Nu zice nimeni că Vestul n-are problemele lui. Dar de aici și până la sclav cu sclav să ne unim și mentalitatea prin noi s-o năruim, mai e ceva cale. Ne-ar sta ceva mai bine dacă ne-am vedea mai întâi sechelele noas­tre înainte să ne usture paiul din ochii celorlaltora. După asemenea afirmații, s-ar zice că dl Iliescu e primul și singu­rul român care­ s-a eliberat de “vechile mentalități” pe care nu contenește să le atribuie adversarilor politici interni, presei și chiar lumii întregi. Filmul TV “Restaurație?” realizat de George Borcescu ne-a reamintit zilelele trecute câteva secvențe în care primele mentalități din Decembrie ’89 ale dlui Iliescu arătau ca la talcioc: “Am comu­nicat la Moscova să știe cine suntem și ce vrem”. Adică în 22 decembrie 1989 Moscova știa vine sunt și ce vor “fron­­tiștii”; numai Bucureștiul nu știa. S-a lămurit mai târziu cu ajutorul muniției și tancurilor. Mentalitățile din ’92 ni-l prezintă pe același domn Iliescu aver­tizând țăranii de pericolul restaurației “antebelice”, cu moșierii care-i vor sărăci. Numai că n-a fost nevoie de moșieri, ci doar de miniștri. S-a făcut dl Oancea mai moșier decât toți moșierii la un loc, de unde era un activist oarecare. A coborît omul de pe sechele și s-a înzestrat cu mai multe hectare de mentalități rurale. Foarte simpatic a fost și dl Tudor Mohora de la PSM, “în partidul nostru”, a constatat domnia sa, “sunt oameni mai apropiați de partidul comunist... francez și alții, care sunt mai apropiați de partidul socialist francez”. Ah, asta era! Și noi care nu știam de unde să-i luăm! într-adevăr, Ilie Verdeț, care a fost prim-ministru în Franța, și Virgil Dudaș, fost ambasador la Moscova al comuniștilor francezi, ca să nu mai vorbim de Adrian Păunescu, poetul de curte al lui Georges Marchais, au ceva galic în activitatea lor. Monsieur Pavel Sergheevici Graciov, care a sesizat schimbările de mentalitate, a declarat și el că “Rusia nu a atacat pe nimeni în decursul istoriei sale". Pentru un general care a voiajat destul de mult în Afganistan, declarația reprezintă un adevăr pe care trebuie să știi să-l citești. Rusia a atacat numai în de­cursul istoriei celorlaltora. Ministrul Graciov a plecat la Moscova luând cu sine rugămintea de a-l convinge pe Boris Elțîn să ne facă o vizită. Numai că Elțîn, care-și presimte sorocul politic, are deja un profil rigidizat. Cum ar spune comuniștii francezi. Nu trageți, tovarăși­ _________Tia Șerbănescu Parlamentul Georgiei a fost asaltat de unități ale Poliției Parlamentul Georgiei a fost luat cu asalt joi de mai multe detașamente de polițiști, revoltați de hotărîrea liderului gruzin, Eduard Șevardnadze, de a-l numi pe Șota Kviraya în funcția de ministru de Interne, într-o atmosferă colorată de îmbrânceli, zbierete, lovituri de pumni, amenințări și spargerea geamurilor, Șevardnadze a fost salvat la timp de bodyguarzii săi, care l-au scos sub escortă din clădire, în timp ce un parlamentar ecologist era tratat neecologic. Revolta polițiștilor, conduși de David Zelkidze, șeful Poliției din Tbilisi, este însă departe de a fi un incident provocat doar de nemulțumirea față de hotărîrea lui Șevardnadze și a fonului legislativ gruzin. Georgia, ca de altfel întregul Caucaz, continuă să fie o zonă fierbinte în spațiul fostei Uniuni Sovietice. Conflictul gruzi­­no-abhaz nu s-a stins, în ciuda asigurărilor de pace date de Șevardnadze încă de la instalarea sa la putere prin puci militar. Țara a fost sfâșiată de un război civil prelungit, criminalitatea a crescut alarmant, iar nemulțumirile generate de degradarea situației economice s-au accentuat, în pofida promisiunilor lideru­lui gruzin că bunăstarea, ordinea și pacea se vor instala în țară o dată cu aderarea Georgiei la CSI. Nu a fost așa! O recunoaște implicit chiar Șevardnadze când îl prezintă pe Kviraya drept un specialist în combaterea criminalității. O recunosc și parlamentarii molestați, care acuză acum poliția de ineficientă, de nerespectarea­ atribuțiilor lor și a legilor statului. Reacția polițiștilor gruzini este simptomatică pentru starea de spirit care domnește în țară. Ea este însă în egală măsură simptomatică pentru șubrezirea autorității lui Șevardnadze ca șef al statu­lui și cea a Parlamentului gruzin. Liana Pătrescu De astăzi, dolarul a scăzut la 1000 lei în urma declarațiilor făcute de dl Mugur Isărescu în cotidianul britanic “Das Kapital”, conform cărora unificarea cursurilor valutare de pe cele trei piețe “tradiționale” ale României în epoca tranziției, este, incontestabil, un succes al corelării componentelor de politică eco­nomică promovată în ultimele luni, pe piața valutară a Bucureștiului s-a produs un adevărat șoc. Ceea ce scepticii sau pesimiștii refuzau cu încăpățânare să vadă posibil, s-a realizat­ în urma licitației valutare desfășurate astăzi dimineață la primele ore, cursul de schimb al leului la care băncile vor accepta încheierea tranzacțiilor în zilele de sâmbătă, 2 aprilie și duminică, 3 aprilie, strict între orele 7.30 și 9.30, va fi de 1000 lei/1 $. Volumul tranzacțiilor a crescut uimitor de rapid, ajungând după numai câteva ore la 166 milioane dolari. Deși cursul nu favorizează deloc agenții economici care dețin valută în conturi, ei au dat ordin băncilor lor să preschimbe în lei sume incredibil de mari, a declarat un funcționar de la etajele su­perioare ale BNR, care dorește să-și păstreze anonimatul. El a mai adăugat că cererea mare de lei a determinat BNR să sisteze activitatea crematoriului, iar func­ționarii disponibili din întreaga instituție au fost reținuți peste program pentru a recupera toate bancnotele refolosibile ce ar putea fi aruncate pe piață stocate acum în crematoriu, inițial intenționându-se distrugerea lor. (APRIL PRESS) Președintele Iliescu a demis Guvernul Văcăroiu La 24 de ore de la încheierea vizitei în România a domnilor Friedrich König și Gunnar Jansson - rapor­tori ai Consiliului Europei - președintele Ion Iliescu a hotărît demiterea guvernului Văcăroiu. Ieri, la ora 20.00, imediat după venirea din Grecia, președintele l-a convocat pe premier la Palatul Cotroceni pentru a-i comunica acest fapt. Dl Văcăroiu a plecat, extrem de agitat, după numai cinci minute, iar la ieșirea din Palat a avut surpriza întâlnirii cu o serie de lideri ai Convenției Democratice care, la rîndul lor, fuseseră chemați la Cotroceni. Până la ora 20.30 sosiseră domnii Corneliu Coposu, Ion Rațiu, Emil Constantinescu, Mircea Ionescu-Quintus, Horia Rusu, Petre Roman, Sergiu Cunescu și alții. Convorbirile au durat două ore și s-au desfășurat într-o atmosferă incendiară. Dl Iliescu a început prin a confirma demiterea guvernului și a comunicat hotărîrea de a forma un nou guvern, exclusiv cu membri ai Opoziției. “PDSR a împins țara la dezas­tru. Prin monopolizarea puterii, timp de patru ani, de către aceiași comuniști, România a pierdut șansa pe­ care, ne-a dat-o Europa”. Domnii Janssen și König au afirmat că singură salvare a României este demiterea imediată a actualului guvern, altfel Consiliul Europei ne va exclude: “Trebuie să mărturisesc că, încă din 1990, imediat după Revoluție, am încercat să pornesc procesul de demolare a structurilor comu­niste, dar vâltoarea evenimentelor m-a propulsat, fără voia mea, în fruntea unui partid care, a venit vremea să o spun, se opune schimbării. Timp de patru ani am încercat să iau o atitudine fermă, dar am fost obstrucționat. în conformitate cu prevederile Constituției, mă văd obligat să uzez de prerogativele ce-mi revin și hotărăsc demiterea guvernului apoi, cu ajutorul dvs., voi desemna o personalitate din rândurile Opoziției pentru crearea noului guvern”, a declarat dl Iliescu, în acest moment al discuției, participanții, vizibil tensionați, l-au asaltat pur și simplu pe președinte pentru acele lămuriri. Dar aces­ta a convocat o nouă întâlnire pentru astăzi: înainte­ de a se retrage, marcat de situație, președintele Iliescu a spus că va înceta orice colaborare cu partidele satelite PDSR-ului. “Partide ca PSM, PRM, PUNR, au făcut mai mult rău țării. Nu pot decât să salut tinerii țărăniști pentru replica dată dlui Păunes­cu, iar referitor la Vadim Tudor îl sfătuiesc să consulte un psihiatru. Asta i-ar rezolva toate pro­blemele”, a mai spus dl Iliescu. Uimiți de această schimbare cu 360 de grade a opiniilor președintelui, dl Coposu și dl Petre Roman au cerut lămuriri supli­mentare președintelui. Domnia sa a răspuns: “Mâine e o, zi mare pentru toți românii, o zi cu semnificații deosebite și de aceea am hotărît să fac ceea ce trebuia făcut de mult. Sub președinția mea, în următorii 20 de ani România va fi din nou ce a fost”, “înainte de ’45 sau înainte de ’89?”, a întrebat dl Coposu, însă dl Iliescu a promis că răspunsul la această întrebare îl va da astăzi. Vom reveni. Cristian Răuțu Dr. Hans Blix, de ieri Doctor Honoris Causa al Universității din București în timp ce România a semnat un acord militar cu Rusia, Polonia a semnat un acord militar cu SUA Ministrul polonez al Apărării, Piotr Kolodziejczyk, a declarat joi că Polonia va începe fabricarea de rachete anti­aeriene în vederea întăririi capacității sale defensive. “Doresc să vă aduc la cunoștință că începem să fabricăm un tip de rachetă antiaeriană care este mai bună decât racheta Sting de fabricație ameri­cană”, a spus Piotr Kolodziejczyk. El a refuzat să ofere alte detalii asupra aces­tui tip de rachetă, spunând doar că echipamentul este fabricat în Polonia. Ministrul polonez al Apărării a făcut aceste dezvăluiri imediat după în­toarcerea sa din vizita oficială pe care, a efectuat-o în Statele Unite și în Canada. El a declarat că vizita a fost un succes și că oficialitățile de la Washington și de la Ottawa înțeleg acum mai bine îngrijo­rarea liderilor polonezi față de situația din Rusia. “Am primit asigurări că secu­ritatea Poloniei este în interesul strategic al Statelor Unite”, a spus el. Piotr Kolodziejczyk a menționat că Washing­tonul înțelege acum că actuala politică rusă nu inspiră nici un optimism în pri­vința asigurării stabilității în regiune. Vinerea trecută, ministrul american al Apărării, William Perry, și Piotr Kolodziejczyk au semnat la Washington primul acord de cooperare militară. Acordul menționează mijloacele prin care armata poloneză se poate restruc­tura în vederea unei mai bune cooperări cu NATO. (UPI) Se pare, însă, că Occidentul și-a revizuit deja politica față de Moscova. Astfel, surse autorizate afirmă că și Bucureștiul a primit asigurări în acest sens, din partea Washingtonului. Rămâne de văzut dacă se va profita de ele sau nu. (Rep.) Dl Hans Blix crede că România trebuie să intre în epoca nucleară ieri, în Sala Senatului Uni­versității, dl profesor Emil Constantinescu, rectorul Univer­sității București a prezidat ceremo­nia decernării titlului de Doctor Honoris Causa dlui Hans Blix, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Fost ministru al Afacerilor Externe al Suediei, în 1978, distins de Universitatea de Stat din Moscova pentru remarca­bila sa activitate științifică cu titlul de Doctor Onorific, în 1987, și cu premiul “Henry de Wolf Smithe”, în 1988, în SUA, dl Hans Blix este o personalitate cunoscută pentru lupta sa în menținerea păcii și securității mondiale. în exclusivi­tate pentru ziarul “Cotidianul”, domnia sa a avut amabilitatea de a ne răspunde la două întrebări. Reporter Domnule Hans Blix, ce părere aveți despre Centrala Atomică de la Cernavodă? Hans Blix: Am fost în anul 1990 la Cernavodă și, la acea dată, erau multe incertitudini în ceea ce privește actualul proiect. Am revenit ieri (miercuri - n.red.) la Cernavodă, și sunt optimist în ceea ce privește acest proiect, care va fi terminat anul acesta sau la începutul anului viitor. Cred că autoritățile canadiene și cele române colaborează bine. AIEA a trimis asistență Guvernului României, în special o misiune de experți pentru a analiza ce acțiuni trebuie îndeplinite în vederea atin­gerii unor standarde occidentale. Continuăm să ajutăm autoritățile române prin acordarea de burse, pentru ca românii să câștige și din experiența comunității nucleare din statele industrializate pentru garantarea standardelor de sigu­ranță în funcționarea centrelor. Cred că este important sub aspec­tul tehnologic ca România să intre în epoca nucleară. Sunt convins că în viitorul mileniu și în anul 2000, energia nucleară va deveni o sursă indispensabilă, în special în dome­niul energiei electrice și, de aceea, e important să faceți acești pași. România are norocul de a fi folosit tehnologie canadiană­­ pe care s-a întâmplat să o alegeți deja din vechiul regim. Tehnologia func­ționează foarte bine în multe alte țări care au un standard ridicat, și sunt convins că aveți o infrastruc­tură tehnică și intelectuală suficient de capabilă să opereze programe nucleare. Rep.: Ce părere aveți despre recentul eșec al AIEA în efectu­area inspecțiilor la obiectivele nucleare Nord-Coreene? H.B.: La începutul anului 1992, Guvernul Coreei de Nord a în­cheiat cu AIEA o înțelegere pri­vind verificarea și, în consecință, a fost acceptată inspectarea unui număr de instalații nucleare - printre care așa-numitele unități de reprocesare, care se mai numesc și laboratoare radioactive, dar care, de fapt, sunt unități capabile să producă plutoniu. Noi colaborăm bine cu ei în multe privințe, dar am descoperit că aveau mai mult plutoniu decât declaraseră. Nu putem preciza dacă este vorba de grame sau kilo­grame în plus. O situație critică a survenit între Agenție și Coreea de Nord, în primăvara lui 1993, când am cerut să vedem câteva obiective care, credeam noi, ridică probleme ine­rente deșeurilor nucleare și care ar putea clarifica multe dintre necunoscutele programului lor. Ei au refuzat, însă, inspecțiile și, până acum, nu am putut vizita obiec­tivele. Am putut pătrunde în cele șapte obiective declarate. Nu ni s-a permis, însă, să facem măsurători și teste la cel mai important centru. Sper însă că vom putea­­ verifica dacă aceste uzine de reprocesare nu au fost folosite în ultimul an și mai cred că vor permite și inspecții la alte obiective, în așa fel încât transparența în problemele nu­cleare să existe cu adevărat. In absența acesteia, lumea nu va avea încredere în faptul că ei nu folo­sesc dezvoltarea industriilor de energie nucleară în scopuri militare. a consemnat Ioana Burada Cum să ne facem casă cu piscină in grădină Fenomenul jocului “Caritas” de la Cluj Napoca a fost analizat din fel și fel de unghiuri, partizanii sau adversarii lui construind fel de fel de argumente, de la scheme matematice care arătau că la un moment dat piramida se va prăbuși, până la colportarea unor zvonuri ce arătau implicarea unor personalități politice în circuit, cu sume mari de bani - ceea ce ar da o oarecare­­ credibilitate și siguranță noilor deponenți. Circuitul “Caritas” de la Cluj Napoca va rămâne, cu siguranță, un episod tragi-comic al perioadei tulburi a tranziției, iar pe marginea lui se vor putea trage multe concluzii. Informațiile, de toate tipurile, care au circulat în legătură cu el, de la zvonuri până la declarații politice sau ale autorităților financiare pot constitui un bogat material de lucru chiar și pentru cei care analizează delicatul domeniu al comunicării și dezinformării. Cei pasionați de fenomenul zvonurilor vor avea cu siguranță posibili­tatea să includă acest “joc” în studiile lor. Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, jocul “Caritas” de la Cluj Napoca poate fi interpretat chiar și din punctul de vedere al mecanismelor financiare. El a constituit pentru mulți oameni un mod de a plasa banii cu profit. Au considerat că investesc într-o afacere și au fost conștienți că profitul este direct proporțional cu riscul. Cu cât riscul este mai mare, cu atât profitul este mai mare. Sau invers. Oricum, și-au asumat riscul. Din punct de vedere economic, problema este tranșată. De multe ori, economia nu lasă loc moralei. Cei care și-au vândut lucrurile din casă sau chiar casele, pământul ori vitele și au­­ investit bani la “Caritas”, iar apoi nu au mai primit nimic înapoi, nu au nici o scuză și nu pot pretinde că au fost înșelați. (continuare în pagina 3) Claudiu Doltu

Next