Cotidianul, ianuarie 1996 (Anul 6, nr. 1-24)

1996-01-04 / nr. 1

î­o T ■ •= Și .h Ieri, inundațiile au afectat Gara de Nord din Ploiești (pag. 3) Secretarul Apărării al SUA a sosit la Sarajevo Din cele 3034 de persoane care au abandonat România anul trecut, 68% sunt femei Sarajevo­­ Secretarul american al Apărării, William Perry, a sosit ieri în capitala Bosniei, unde urma să aibă convorbiri cu reprezentanți ai guvernului local și cu comandanți ai NATO. El este în 1995, uzând de dispozițiile Legii nr. 21/1991, 3034 persoane au renunțat la cetățenia română. 68% dintre acestea sunt femei și doar 32% bărbați și copii. Majoritatea optează pentru cetățenie cel mai important reprezentant al Guvernului SUA care vizitează orașul Sarajevo după izbucnirea războiului, în lorz. Perry, care a fost însoțit de generalul germană, austriacă sau suedeză. Pe ultimul loc într-un top al preferințelor românilor ce părăsesc țara se află Ungaria: doar trei cereri de acordare de cetățenie în 1995. Numărul cererilor de John Shalikashvili, șeful Statului Major Interarme, urma să plece în aceeași zi către orașul Tuzla, în nordul Bosniei, unde­e­ află principalul contingent american din IFOR, renunțare la cetățenia română aprobate anul trecut este de patru ori mai mare decât în 1994. Acest fapt se explică și­ prin scăderea dramatică a nivelului de trai în ultimul an. (C.P.) La sosirea pe aeroportul din Sarajevo, secretarul de stat al Apărării Statelor Unite, William Perry, a fost întâmpinat de John Menzies (stânga), ambasadorul Washington-ului în Bosnia / Foto: Reuters Dl Paul Booth, directorul general al Mc­Donald’s România, alături de tinerii salariați ai unui nou restaurant > Concertul de Anul Nou e o instituție la Viena Viena și valsul au devenit sinonime sub dinast­a familiei Strauss, încă din 1820. “Sânge vienez”, “Povestiri din pădurea vieneză”, “Dunărea albastră” sunt tot atâtea dedicații muzicale făcute Vienei de Johann Strauss fiul. Orașul, la rândul său, l-a imortalizat în aur pe mezinul Strauss, ridicându-i un bronz aurit în Stadtpark. Valsul, familia Strauss și “copilului de aur al Vienei” din Stadtpark au devenit alături de Maria Thereza embleme turistice și afective ale Vienei. Dacă valsul este o instituție la Viena, tot astfel și Concertul de Anul Nou susținut de Wiener Philharmoniker la Musikverein. Dirijat ani de zile de Willi Boskovsky, în ultimii ani Wiener Philharmoniker a fost sub bagheta lui Claudio Abbado (1991), Carlos Kleiber (1992), Riccardo Muti (1993), Lorin Maazel (1994), Zubin Mehta (1995). Neujahrskonzert 1996 a fost condus de Lorin Maazel. Programul a început cu “Fest-Marsch”, op. 452 de Johann Strauss fiul și ne-a purtat prin valsuri și polci de Carl Michael Ziehrer, Joseph și Eduard Strauss sau uverturi din operete ca “Die Göttin der Vernunft”, “Secunden-Polka”, op. 258 sau “Kaiser- Walzer”, op. 437 de Strauss junior și “Jokey-Polka”, op. 278 de Joseph Strauss au încheiat programul anunțat, după care Maazel a regalat audiența entuziastă de japonezi și italieni (se pare că vienezii fac din ce în ce mai greu rost de bilete, al căror preț crește simțitor an de an) cu “Dunărea albastră” și “Marșul” lui Radetzky. Conform tradiției, garoafele, petaleV de anthurium și crinii albi (anul acesta), ce au omit sala, au devenit tot atâtea trofee pentru cei prezenți. (D.B.) Ce-au făcut românii de Revelion începutul anului 1996 nu s-a deosebit de sfârșitul anului 1995. Inundațiile au conti­nuat să facă victime, producând serioase pagube materiale și în noul an. Cei care au ales să-și petreacă Revelionul în alte localități au avut de înfruntat poleiul de pe șoselele care nu erau inundate. Rezervările pentru stațiunile montane au fost făcute încă din vară, deci cei mai puțin prevăzători au fost obligați să întâmpine noul an acasă. Ceea ce a însemnat o impor­tantă dezechilibrare a bugetului și așa străveziu­­ în condițiile în care, în Bu­curești, ouăle au fost vândute cu 800 de lei (bucata), prețul citricelor a sărit de 3500 lei/kg, o sticlă de șampanie a costat mini­mum 6000 lei... Românii și-au dorit să celebreze venirea unui nou an cu un pahar de băutură fină - o sticlă de Martini costând peste 20.000 de lei, iar o sticlă de whisky depășind 30.000 de lei. Petrecerea de Re­velion a însemnat o încercare grea pentru buzunarul românului; de la Caragiale încoace “remunerația mică după buget” a devenit o tradiție.Cu atât mai mult cu cât bugetarii au fost fericiți când li s-a plătit salariul pentru luna decembrie, cel de-al treisprezecelea salariu fiind amânat pentru începutul lunii ianuarie. Bucureștenii au fost asaltați de grupuri de colindători, mai mult sau mai puțin agresive, în Gara de Nord, în stațiile de metrou, în tramvaie sau în autobuze, în intersecții sau, pur și simplu, pe scările blocurilor, grupuri numeroase încercau să reînvie - și să adapteze după imaginația și puterile proprii - vechile obiceiuri românești. Plugușorul, Capra sau colindele au fost modernizate, ritmul lor devenind sensibil spre genul “rap” iar textele fiind adaptate până la “Foaie verde portocală/Noi suntem copii de școală”... Pentru că până la data de 2 ianuarie folosirea petardelor și pocnitorilor nu a constituit “tulburare­a liniștii publice”, acestea au fost folosite din plin. Prețul unei “bombe” comercializate de reprezentanții uneia dintre etniile conlocuitoare ajungea la 500 de lei. în prima zi a anului, cinci persoane și-au pierdut viața în incendii iscate din diverse motive; în perioada dintre 29 decembrie și 2 ianuarie, Coman­damentul Trupelor de Pompieri a înregis­trat 136 incendii, care au provocat 10 decese și cinci răniri ușoare. Tot în primele zile ale acestui an, 17 bucureșteni lipsiți de locuințe au murit de frig, cel puțin 17 persoane decedate au fost descoperite până ieri. Conform declarațiilor unor reprezen­tanți ai Direcției de Salvare a Capitalei, după noaptea de Revelion au existat mai puține cazuri de indigestie decât de Crăciun. Oricum, cea mai ieftină “distracție” de Anul Nou a rămas televizorul, oferta de program­e fiind în acest an măcar mai bogată decât până acum. Cât despre edilii Bucureștiului, ei cred că ornamentarea câtorva străzi și piețe poate ascunde gropile și bălțile transfor­mate în obstacole de netrecut. Primarul General le urează bucureștenilor sănătate și fericire în noul an. Rămâne de văzut în ce măsură această urare se va concretiza. Fiindcă e greu de spus că “semne bune anul electoral are”! Alexandra Fusoi _________________________________Neujahrskonzert 1996 a fost condus magistral de Lorin Maazel, care în spiritul vechii tradiții a cântat și la vioară Nu numai Fred și Barney mănâncă în sistem “drive-in” în 26 noiembrie 1995, la ora 6 a.m. Mc­Donald’s a deschis primul restaurant în sistem “drive-in” din România, în dimineața aceleiași zile, prezentând noul restaurant, dl Paul Booth, director general pentru România, a răspuns întrebărilor ziariștilor prezenți la eveni­ment: “în ce orașe veți mai deschide restau­rante?” “Vom mai deschide opt restaurante în 1996, din care șapte în București și unul în Brașov”. “Veți prelua ceva din bucătăria tradițională românească?”. “Nu știm, dar sunt un suporter al vinurilor românești”. A urmat, apoi, o scurtă demonstrație pe linia de drive, care a reprezentat oprirea la cele trei ghișee, unde șoferul - pe rând - a comandat, a plătit și a luat produsele, pe care urmează să le mă­nânce în altă parte; în continuare, am făcut același lucru cu produsele Mc­Donald’s, numai că am stat la o masă în interiorul restaurantului. Iar dacă veți trece pe la complexul comer­cial Prisma, veți face, probabil, același lucru ca noi și ca șoferul, doar cu o mică diferență: dumneavoastră veți plăti! (mai multe “amănunte" despre primul Mc­Drive din România... citiți în pagina 5) Bogdan Blada il Măgureanu a picat la mijloc în războiul dintre serviciile secrete române Publicarea în “Evenimentul Zilei” de sâmbătă 30 decembrie, a dosarului “de securitate” al lui Virgil Măgureanu - la cererea acestuia - a constituit evenimentul sfârșitului de an, în ultimul număr din “România Mare” directorul SRI era avertizat că în prima apariție pe 1996 a acestui săptămânal, va fi publicat dosarul acestuia din care reieșea că încă din 1963 Virgil Măgurea­nu avea legături cu Securitatea. Pentru a evita acest lucru - mai ales că în ultimul număr al Ev. Z. au apărut date și docu­mente precise despre modul în care au ajuns să studieze în SUA copiii lui Virgil Măgureanu - directorul SRI s-a hotărît să facă el acest pas. De ce în “Evenimentul Zilei”? Răspunsul l-a dat Ion Cristoiu, sâmbătă, 30 decembrie, la BBC. “Probabil dl Măgureanu a ținut ca dosarul să apară într-o publicație cu un tiraj mai mare”(adică în Ev. Z. n.red.). Redactorul­­șef al Ev. Z. nu a precizat însă de ce dosarul a apărut doar în ediția (roșie) a II-a, cea care se distribuie numai în București. O fi remis dl Măgureanu dosarul după ora închiderii primei ediții sau, din anumite rațiuni, Ion Cristoiu, cu de la sine putere (nu este exclusă nici o înțelegere cu “proprietarul” dosarului), l-a publicat numai pentru uzul bucureștenilor, lăsând țara în ceață? Nicolae Ulieru dă explicații “BBC”-ul a reușit ieri să-l contacteze pe dl Nicolae Ulieru. Purtătorul de cuvânt al SRI a precizat că Virgil Măgureanu, prin publicarea propriului dosar, a îndeplinit un act de transparență. “Publicarea nu se datorează unui conflict cu C.V. Tudor, deoarece directorul SRI nu se află în conflict cu senatorul PRM. Virgil Măgureanu și-a pus dosarul la dispoziția opiniei publice, iar C.V. Tudor face și el parte din opinia publică”, a menționat Nicolae Ulieru, întrebat dacă orice cetățean va avea acces la propriul dosar întocmit de Securitate, purtătorul de cuvânt al­­ SRI a precizat că acest lucru depinde de Parlament, care trebuie să emită o lege în acest sens. Reporterul BBC a vrut să știe dacă persoana dlui Mă­gureanu este compatibilă cu funcția de director al SRI, având în vedere că regu­lamentul acestei instituții este restrictiv în privința celor care au fost informatori ai Securității sau au comis abuzuri (func­ționând în Securitate) împotriva cetățe­nilor. Nicolae Ulieru a menționat că Mă­gureanu nu cade sub incidența art. 27 din Regulamentul SRI și că nu a fost informa­tor, ci “doar rezident”. “Ca rezident, Virgil Măgureanu a avut legături cu doi sau mai mulți informatori; în plus, el nu a comis abuzuri”, a mai afirmat Nicolae Ulieru. Marți, președintele Comisiei parlamentare de control a SRI, senatorul Vasile Văcaru, a afirmat că Virgil Mă­gureanu nu a informat comisia de intenția sa de publicare a dosarului. Mai mult, Va­sile Văcaru a considerat că Virgil Măgu­reanu a comis o gafă prin publicarea do­sarului și a anunțat că marți 9 ianuarie, va avea loc o ședință extraordinară a Comi­siei, pentru a se stabili dacă directorul SRI a încălcat Legea Siguranței naționale. Faptul că și “România Mare” deține și primește dosare și documente care nu mai sunt negate, confirmă - încă o dată - exis­tența unui “război” dintre diferitele servicii secrete existente la ora actuală. Prin publicarea doar în Ev. 7. a pro­priului dosar, Virgil Măgureanu, în cali­tate de director SRI, a avantajat evident tirajul respectivei publicații. Lucian Gheorghiu Virgil Măgureanu cu puțin timp înainte de a-și pune dosarul la dispoziția opiniei publice­­ Foto: Costin Doina

Next