Cotidianul, iulie 1997 (Anul 7, nr. 148-174)

1997-07-01 / nr. 148

Albanezii au stropit cu șampanie înfrângerea lui Berisha (pag. 8) / Foto: Reuters t Brei Falsuri Săptămâna trecută președintele Constantinescu aprecia că “marea pro­blemă a României este sărăcia” și că în rezolvarea ei nu s-a înaintat cu “nici un pas, cu nici un centimetru”. Fără îndoială că sărăcia este într-adevăr o problemă “mare”. Cele trei legi prezentate urgent de ministrul Athanasiu - legea pensiilor, legea privind stimularea angajării tineri­lor absolvenți și legea “cantinei sociale”, supranumită “supa săracului”, descriu atât dimensiunile sărăciei cât și categori­ile atinse de ea. Ar mai fi de întrebat dacă, printre absolvenții cărora li se adresează legea, se numără și absolvenții de orfelinate, care adesea n-au nici măcar acte și care după ce împlinesc 18 ani sunt aruncați în stradă. Președintele Constantinescu anunța la un moment dat că va înființa un post de consilier pentru problemele orfanilor - însă, după ce s-a fotografiat cu câțiva sărmani, nu s-a mai aflat dacă intenția s-a developat. Dar sărăcia nu e nici pe departe marea pro­blemă a României. Dacă ar fi numai sărăcia­­ ce bogați am fi! Căci la urma urmei, sărăcia nu e congenitală; ea trece dacă resursele țării sunt bine gestionate. Mult mai grave decât sărăcia sunt hoția, lenea, imoralitatea și vulgaritatea. Faptul că valoarea e înlocuită de “pile”, solidari­tatea e înlocuită de complicitate iar deza­cordul­­ de complot, faptul că înainte de a se gândi cum să câștige un lucru, mulți se gândesc cum să-l fure; și faptul că înainte de a face un lucru cât mai bine, mulți se gândesc cum să nu-1 facă deloc, arată că sărăcia nu e cauza relelor din societate ci doar consecința lor. Dacă există ceva periculos în acest “moment de răscruce”­­cum a fost numit­­ atunci acel ceva este impulsul falsificării, îl regăsim peste tot: de la negustorul care falsifică băuturile și până la politicianul care falsifică semnă­turile. Depoziții false, revoluționari falși, sutane false, valori false, pașapoarte false, firme false, partide false, producții false - iată un inventar care poate continua la nesfârșit. Și pentru ca falsificarea să fie deplină, “elita” de la conducerea TVR tocmai la emisiunile culturale s-a gândit să renunțe­ în acest rai al falsificatorilor - unde doar pagubele au rămas adevărate - există riscul ca, prin extindere, falsifică­rile să amenințe chiar schimbarea din ‘96, cu reforma ei cu tot. Iar culmea falsifică­rii ar fi ca reforma însăși să ajungă să semene cu un dosar fals: desenul e perfect, hârtia e perfectă­­ dar lipsește firul metalic. __________Tia Șerbănescu i V Sfântul Scaun a infirmat știrea conform căreia Suveranul Pontif ar fi renunțat la vizita în România Parchetul cere mărturii pentru Dosarul “13-15” în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990, peste o mie de cetățeni au fost “ares­tați” în București de către minerii însoțiți de polițiști, de “alte persoane” îmbrăcate în haine de mineri, precum și de “civili”. Mulți dintre cei astfel “arestați” au fost duși în stare de inconștiență (din cauza bătăilor administrate) în închisori improvizate chiar în unități militare (ale MI), în arestul Poliției Capitalei sau în cele ale secțiilor de poliție din București. Dintre persoanele agresate în acele zile, 746 au depus plângeri penale în 1990, plângeri nerezolvate până astăzi. Asociația Victimelor Mineriadelor a revenit, în februarie 1997, cu o nouă plân­gere; în această plângere, procurorul civil Alexandru Cinteză de la Parchetul General a pus soluția de declinare de competență în favoarea Secției Parchetelor Militare, deoarece “mineriada din 13-15 iunie a fost organizată și coordonată de structurile militare ale Puterii”. Dintre generalii impli­cați au fost enumerați Mihai Chițac, fost ministru de Interne, și Cornel Diaman­­descu, fost șef al Poliției. Dl general magistrat Samoilă Joarză, adjunctul șefului Secției Parchetelor Militare, ne-a declarat ieri că anchetarea evenimentelor a început practic joi, 27 iunie a.c., primul “audiat” fiind dl Ene Viorel, președintele Asociației Victimelor Mineriadelor. După părerea dlui Joarză, instrumentarea dosarului va dura foarte mult. Practic, acum la dosar există doar o singură “piesă”: plângerea asociației. Dl Joarză ne-a rugat să punem la dispoziția anchetatorilor declarațiile minerilor, date procurorilor militari cu ocazia cercetării mineriadei din septembrie 1991, declarații ce cuprind aspecte și despre 13-15 iunie, pe care ziarul “Cotidianul” le-a publicat în serial în 1994. Pentru sprijinirea anchetei, îi vom pune la dispoziție materialul docu­mentar, deși suntem convinși că există și în arhiva secției pe care o coordonează. în numărul de astăzi relatăm calvarul dlui Sergiu Mischie, bătut și arestat în stare de inconștiență, în 14 iunie 1990. (conti­nuare în pagina 3) Ondine Gherguț Românii din SUA și-au făcut datoria Reprezentanții diasporei din Statele Unite au realizat în premieră absolută un film documentar care prezintă inițiativa românilor în privința integrării în struc­turile NATO. Cu acest prilej, ieri, la Cercul Militar Național, au fost invitați inițiatorii acestui film și organizatorii campaniei de susținere a eforturilor României pentru integrarea în NATO. Campania a fost condusă de Alexandru Șerban, directorul de Proiecte Internațio­nale la revista americană “Leaders”, și Radu Maiorescu, consultant pe probleme de investiții, iar filmul documentar a fost realizat de către Departamentul de Jurnalism al Universității din New York, de către Adrian Mihai. Durata filmului este de o oră și urmărește pe parcusul său cele două luni de susținere a României de către diasporă. Românii din State au scris oficialităților americane peste 10.000 de scrisori de susținere a țării noastre în calea integrării în Alianța Nord-Atlantică. în paralel, au desfășurat și un marș în fața Casei Albe, în ziua de 20 aprilie a.c., marș la care au participat câteva sute de români veniți din toate colțurile Americii. Prin intermediul acestei acțiuni ei au dorit să promoveze interesele țării noastre, mai ales prin prisma avantajelor strategice. Manifestația din fața Casei Albe nu a trecut neobservată de către autoritățile americane. Chiar în filmul documentar realizat de diaspora româ­nească și intitulat “Quo Vadis?”, a fost prezentată masa rotundă de la Centrul Cultural din New York, la care au partici­pat românii din SUA și oficialități ameri­cane și la care principala temă a discuțiilor a fost integrarea României în NATO din primul val. Din păcate, entuziasmul lui Benjamin Gilman, președintele Comisiei de relații externe a Congresului american, a fost destul de reținut. Cu toată lauda adusă schimbării din România, el a spus clar că România nu va intra în NATO cu primul val, dar că ne au “în vedere...”. Persona­litățile politice care au dezbătut problema extinderii NATO au vorbit mai ales despre înțelegerea cu rușii, de care România pare să depindă foarte mult. (continuare în pag. 3) De la stânga la dreapta, Victor Ciorbea, primul ministru al României, senatorul american Alfonso D’Amato, șeful rabin din Brooklyn și Ion Rațiu, ambasador cu însărcinări speciale­­ Foto, D.B. în fiecare marți și vineri vă prezentăm în pagina 4 MAGAZIN BĂNĂȚEAN Lista de ambasadori a lui Emil Constantinescu Președintele Emil Constantinescu a prezentat, ieri, la Palatul Cotroceni, 16 noi ambasadori ai României. Președinția anunțase, în urmă cu două zile, că va face public un program de restructurare a Minis­terului Afacerilor Externe. Se bănuia că va fi o reacție în urma scandalului creat de purtătoarea de cuvânt a MAE, Gilda Lazăr. Aceasta a afirmat într-o discuție particulară cu un ziarist român acreditat la Washington că inițiativele americane ale premierului Ciorbea și ale președintelui pentru integrarea în NATO ar fi fost un eșec. Emil Constantinescu a spus, ieri, că a fost greșit înțeles și că numirea noilor ambasadori reprezintă, de fapt, o parte din reforma MAE. Președintele nu a făcut ieri nici o referire la Gilda Lazăr. Constantinescu a afirmat că s-a consultat permanent cu ministrul de Externe, Adrian Severin, pentru numirile ambasadorilor. “Restruc­turarea pleacă din interiorul Ministerului de Externe și e condusă de Adrian Severin. Ambasadorii nu vor mai fi tracasați de oameni care întocmesc rapoarte despre activitatea lor. Serviciile secrete nu vor mai avea rolul de a supraveghea ambasadorii. Aceștia nu vor mai trebui să spună minciuni din patriotism ori să se ocupe de pregătirea vizitelor prezidențiale”, a mai spus Constantinescu. Majoritatea ambasadorilor numiți sunt foști lucrători ai MAE. Alți patru noi Ceremonii solemne, dar și spectaculoase focuri de artificii, sosirea a peste 500 de soldați chinezi, dar și demonstrații ale miș­cărilor prodemocratice au marcat ultima zi a administrației britanice în Hong Kong, înaintea retrocedării insulei către China. La mai puțin de opt ore (16:00 ora locală) înainte de miezul nopții de luni spre marți, ultimul guvernator britanic al Hong Kong-ului și-a luat rămas bun, cu o strân­gere de mână și câteva cuvinte emoționante, de la personalul reședinței sale oficiale, dând asigurări că în acest teri­toriu, supranumit “Perla Orientului”, liber­tatea va supraviețui, în pofida măsurilor restrictive pe care cea mai mare parte a populației se teme că autoritățile de la Beijing le vor impune. La ora 0.00 a zilei de astăzi, după sosirea ambasadori se află deja la posturi. Prezentăm în continuare lista ambasadorilor români care au fost prezenți ieri, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni: Virgil N. Constantinescu - Belgia Dan Rădulescu - Republica Eelenă Tudor Dunca - Republica Federală Germania Mihai Zamfir - Republica delegației chineze, condusă de președintele Jiang Zemin și de premierul Li Peng, precum și a celei britanice, în frunte cu Prințul Charles și premierul Tony Blair, în clădirea Centrului de Expoziții și Conferințe din Hong Kong a avut loc cere­monia solemnă de retrocedare a coloniei britanice către China, ceremonie la care au participat fostul guvernator, Chris Patten, șeful Executivului din noua Regiune Administrativă Specială Hong Kong, Tung Chee-Hwa, numeroși alți invitați, în special reprezentanți ai statelor din zona Asia- Pacific. La festivitate au luat parte și numeroase rude ale fostului lider chinez Deng Xiaoping, artizanul reunificării Chinei cu Hong Kong-ul. (continuare în pagina 8) Costin Ionescu Portugheză Dumitru Ciaușu - Republica Franceză Grete Tartler Tăbăraș - Danemarca Teodor Baconski - Sfântul Scaun Nicolae Coman - Kenya Petre Mateescu - India Gheorghe Dinică - Republica Slovacă Vasile Jirjea - Slovenia Nicolae Vulpașin - Republica Cehă Ion Neamțu - Austria Constantin Ghizdă - Republica Croația Filip Teodorescu - Republica Albania Doru Romulus Costea - Republica Arabă Egipt Cristian Răutu “Perla Orientului” și-a luat adio de la Coroana britanică Primul pas al noilor ambasadori către posturile lor a fost la Palatul Cotroceni Dnii ambasadori Virgil N. Constantinescu - Belgia (dr.) și Dan Rădulescu - Republica Elenă Președintele Constantinescu i-a prezentat pe noii ambasadori­­ Foto: T. Șlicaru Chris Patten, ultimul guvernator al provinciei britanice Hong Kong, primește pentru ultima oară salutul trupelor locale din Armata Majestății Sale și pentru prima și ultima oară salutul trupelor din Armata Populară de Eliberare a Chinei­­ Foto: Reuters i Scandal crunt la “Cerb” Reporterii COTIDIANULUI au fost primii care l-au anunțat pe finlandezul Jari Sillanpää că a câștigat Premiul Presei, motiv pentru care solistul nordic a oferit câte un CD, o bere și promi­siunea unor corespondențe de gen din Finlanda. Pentru că au mers pe mâna Olgicăi Hristovska, aceasta i-a invitat pe băieții noștri la ediția de anul viitor a Festivalului de la Skoplje. • în ultimele zile, imaginea festivalului a fost șifonată de taximetriști și medici. Pentru o cursă spre Poiana Brașov, unui concurent străin i s-au cerut 325.000 lei; la întoarcere a plătit numai 27.000 lei. Unui solist, un medic i-a cerut 50 de dolari pentru prescrierea unei rețete, lăsându-se cu un scandal monstru la comandamentul festivalului. Lucian Gheorghiu Premierul e mulțumit de Legea “Funciară” Cu 174 voturi “pentru” (172 erau nece­sare, legea fiind organică), 53 “contra” (PDSR și PRM) și 17 abțineri (PUNR), “noua” Lege a fondului funciar a fost adoptată de Camera Deputaților. Prin­cipalele modificări aduse vechii legi con­stau în repunerea în termen a tuturor per­soanelor, cărora din diferite motive nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate, și în dreptul de solicitare de până la 50 ha (conform Legii nr. 187/1945) teren agricol și de până la 30 ha, teren împădurit. După scritin, deputații coaliției guvernamentale exultau de bucurie. Contrar unor unor zvonuri anterioare votului, și deputații PD și UDMR au fost pe aceeași lungime de undă cu­ cei ai PNȚCD și PNL. La 30 de minute după exprimarea votului, primul ministru Victor Ciorbea a declarat pentru “Cotidianul”: “A fost un vot normal, firesc. Rezultatul reprezintă un pas spre nor­malizarea situației celor care nu au bene­ficiat de efectele legii anterioare. Votarea acestei Legi reprezintă un pas înainte în efectuarea programului de reformă al Guvernului. Votul de astăzi este o reușită a coaliției guvernamentale”. (L. G.) Banca Română de Comerț Exterior S. A. - BANCOREX - anunță că începând cu data de 19.06.1997 dobânzile practicate la depozitele în lei, atrase de la clientela băncii, sunt: Pentru plata dobânzii la scadență: PERSOANE FIZICE: □ 1 lună - 65% pe an □ 2 luni - 60% pe an □ 3 luni - 60% pe an □ 6 luni - 55% pe an □ 9 luni - 50% pe an □ 12 luni - 50% pe an PERSOANE JURIDICE NEBANCARE: □ - 60% pe an - 55% pe an - 55% pe an - 50%pe an - 45%pe an - 45%pe an BANCOREX nu modifică dobânda pe tot parcursul derulării depozitului. □ [UNK] [UNK] □ Hună 2 luni 3 luni 6 luni 9 luni □ 12 luni

Next