Cotidianul, decembrie 1997 (Anul 7, nr. 279-301)

1997-12-01 / nr. 279

PAGINA 3 OPINIA Experiența unui an N. Burghelea Răspunzând la întrebarea cum apreciem conducerea României de după alegerile din noiembrie '96, ar trebui să spunem, pe șleau, că prestațiile ei au fost sub așteptări. Avem destule motive concrete pentru a face o asemenea apreciere, dar una din cauzele nemulțumirii este explicabilă și prin prea marile noastre speranțe de acum un an. Privind lucrurile cu luciditate, trebuie să recunoaștem că acestea nu erau prea realiste. S-a spus, după Decembrie ‘89, că singurii oameni care pot conduce România sunt foștii comuniști, care au experiența guvernării. Ea s-a dovedit însă a fi dăunătoare și electoratul a votat pentru schimbare. Noii veniți nu aveau “expe­riența” foștilor comuniști și acesta a fost un lucru bun, dar nu suficient pentru îmbunătățiri semnificative. De o experiență în guvernare, în sensul bun al cuvântului, este mare nevoie. A fost ea dobândită oare, măcar în parte, în anul care a trecut? Nota cea mai bună a primit-o, din partea ziariștilor și a opiniei publice, dl Emil Constantinescu. Față de dl Iliescu, actualul Președinte reprezintă un progres evident. El s-a manifestat prin stilul de a se comporta și prin modul de a vorbi ale noului șef al sta­tului. Am putea spune că profesorul universitar a reușit să intre repede în piele de președinte. Dl Constantinescu a venit cu numeroase inițiative, care dovedesc preocuparea lui pentru binele țării, întâi au fost inițiative pe plan intern, mai ales în lupta împotriva corupției. Pe plan extern, a făcut o figură reușită, luând în calcul toate zonele geografice ale lumii. Realizările lui de până acum sunt însă numai în domeniul imaginii. Astăzi, suntem mai luați în seamă decât eram cu un an în urmă. Din păcate, pe plan intern, fața noas­tră nu s-a schimbat semnificativ. Vorbind obiectiv, Guvernul Ciorbea a făcut eforturi apreciabile în activitatea sa, și unele realizări există. Ele nu sunt însă consolidate și există pericolul ca ceea ce s-a câștigat să se piardă pe drum. Schimbările de fond, care trebuiau să aducă mult așteptata bunăstare, nu au avut loc decât în mică măsură: în numeroase organisme se lucrează încă cu oameni de pe vremea lui Iliescu, dacă nu chiar cu cei din vremurile apuse ale răposatului, ceea ce atrage după sine menținerea aceluiași stil de gândire, generând acelaș mod de lucru și aceeași impotență primejdioasă. Unul din dezideratele majore, încurajarea întreprinzătorilor mici și mijlocii, nu s-a realizat încă. Pe plan general, putem spune că nici omul de rând, dispus să muncească cinstit, nu a primit încă semnale clare de încurajare. în țară domnește încă atmosfera birocratică, moștenită de la societatea socialistă. Ea îi supără și îi alungă pe investitorii străini. Guvernul a luat unele măsuri pentru încurajarea agriculturii, dar multe din ele s-au împotmolit în mecanismele greoaie din diferite instituții, și țăranul nu se simte încă luat în seamă. Scoaterea țării din starea de inerție ca,de pe umerii Guvernului. Președintele are aici mai mult un rol simbolic. Executivul este cel care trebuie să ducă lucrurile până la capăt. Sigur că oamenii sunt dispuși să facă sacrificii. Printre ele trebuie să apară însă și livrările bunăstării. Circuitul economic se poate pune în mișcare numai atunci când masa de cumpărători se poate mișca și ea mai în voie. Exporturile sunt, desigur, necesare, dar la baza redresării economice stă consumatorul intern. România trebuie să devină o societate de consum. Acest lucru nu se poate realiza atâta vreme cât românul face economie la pâine, parizer, săpun și pastă de dinți. Consumismul este oxigenul economiei de piață. Fără el vom avea circulație periferică slabă, iar mâinile și­­ picioarele noastre nu vor răspunde la comenzi. ^ “Bărbații ne reproșează că nu suntem ca Margaret Thatcher” La Palatul Elisabeta, s-a desfășurat, în perioada 28-30 noiembrie a.c., seminarul cu tema “Rolul femeii în procesul de democratizare”, inițiat de Organizația de Femei a PNȚCD și sprijinit de Fundația Hans Seidel. Participantele s-au plâns de faptul că, “din punct de vedere politic, bărbații nu sunt dispuși să colaboreze cu noi. Ne reproșează că nu suntem ca Margaret Thatcher, dar nici ei nu sunt asemenea lui Clinton. Mulți dintre ei sunt mediocri”. Țărănistele vor să fie partenere de dialog și, pentru că asta nu se întâmplă (doar șase femei din partid sunt în Parlament), ele au amenințat liderii din PNȚCD că la Uniunea Europeană se merge doar împreună cu femeile (principiul egalității șanselor fiind o condiție care trebuie îndeplinită pentru a adera la UE). “Trebuie să imple­mentăm acest principiu în mintea bărbaților”, au concluzionat țără­nistele. La seminar au participat ca invi­tați speciali­ din PNȚCD - Ion Diaconescu, Gabriel Țepelea, Remus Opriș, Victor Ciorbea, Viorel Lis, Ana Blandiana, preșe­dinta Alianței Civice, membre ale Parlamentului European, reprezen­tante ale femeilor creștin-demo­­crate din Ungaria, Croatia, Bul­garia, Albania și reprezentante ale filialelor din teritoriu ale Organizației de Femei PNȚCD. In opinia dlui Ion Diaconescu, cauza principală a slabei repre­zentări a femeilor în viata politică este lipsa lor de curaj. Prim­­vicepreședintele PNȚCD, Gabriel Țepelea, crede că, pentru a realiza egalitatea, trebuie să pornim de la ideea că și femeile, și bărbații au defecte si calități. Secretarul general al Guvernului, Remus Opriș, a fost mai dur, criticând femeile care, înainte de a avea vreo pretenție, trebuie să-și schimbe optica despre rolul lor în societate. Reprezentantele Parlamentului European le-au spus femeilor prezente “să nu se lase intimidate de bărbați și să o ia de la început de fiecare dată”. Ana Blandiana a explicat lipsa femeilor din viața politică prin faptul că le este frică de vulgari­tate, iar lupta politică nu este lipsită de așa ceva. Deputata TNȚCD Ana Maria Biriș a dat o explicație mai pământeană problemei, spunând că “slaba reprezentare a femeilor în viața politică stă în mâna bărbaților”. Norica Nicolae, ministru secre­tar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a anunțat, pentru ca invitații să vadă că Executivul face ceva pentru femei, că în ședința de Guvern de joi va intră în discuție Legea egalității șanselor, inspirată de legislația norvegiană și austriacă. Acest act normativ definește și sancționează discriminarea, stabilește criteriile de salarizare ale femeilor, orice nerespectare sancționându-se cu despăgubiri civile. Legea mai definește hărțuirea sexuală, “omniprezentă în soci­etatea românească”, femeile hărțuite sexual având dreptul să se adreseze instanțelor judecătorești. Conform dnei Norica Nicolae, legea va fi aplicată de o Agenție Națională de Egalitate a Șanselor. Geta Roman Remus Opriș între femei de calitate, două membre ale Parlamentului European și un ministru secretar de stat: Norica Nicolau / Foto: Cicerone Mândru 1 I Alianța Civică a dat un ultimatum Convenției Democrate Congresul al V-lea al Alianței Civi­ce s-a desfășurat sâmbătă și duminică la Teatrul “Ion Creangă” din Bucu­rești. Au participat din partea Alian­ței 224 de delegați din 40 de filiale județene și din municipiul București. De asemenea, au fost invitați și au răspuns invitației reprezentanți ai unor partide marcante, asociații din București și din țară. Congresul Alianței Civice a început printr-o rugăciune rostită de Ion Burcu, președinte AC Sălaj și imediat prin vizionarea unui film de scurtmetraj, realizat de Lucia Hossu Longin, cu privire la activitatea AC în cei 7 ani de existență. Propriu-zis, lucrările Congresului au fost deschise de președinta AC, dna Ana Blandiana. S-a ținut un moment de reculegere pentru acei membri ai Alianței Civice care au decedat în timpul parcurs de la precedentul Congres AC: Cezar Baltag, Constantin Voicescu, Euge­nia Moldovan, Constantin Hîrju și Sever Frențiu. Congresul al V-lea al Alianței Civice a stat sub semnul discursului ținut de președintele Emil Constan­tinescu, membru fondator al AC. El le-a spus participanților că “are senti­­menul că Alianța Civică tinde să devină un club al fustrărilor.” Marea majoritate a celor prezenți în sală, cei care au însuflețit acum 7 ani Piața Universității, și-au pus ieri în piept ecusoane de “frustrați”. De altfel, doctor Bărbi, autor al imnului Alianței Civice a afirmat de la tribună “sunt golanul Bărbi, frus­tratul Bărbi și al 15001-lea specialist al Convenției”. Noi am luptat să-l aducem în țață și nu accept cuvintele președintelui Constantinescu. Practic, în cele 2 zile de lucrări, reprezentanții partidelor din CDR, președintele Constantinescu au reproșat Alianței Civice declarațiile deosebit de critice la adresa Coaliției, iar delegații la Congres au acuzat compromisurile pe care Puterea politică acuzală le-a făcut în ultimul an, abdicând de la principiile fonda­­torare ale Convenției Democratice Române. Primul discurs din deschiderea Congresului a aparținut președintei AC, Ana Blandiana. Ea a făcut un raport cu privire la activitatea Alianței din ultimii 2 ani, precizând că sunt “două perioade diferite, înainte și după alegerile din 1996. “Ultimul an a fost cel mai greu moment din cei 7 ai existentei AC” Ana Blandiana a atras atenția că, deși aflată în fruntea sondajelor, CDR “nu mai funcționează și poate nici nu mai există”, “într-o perioadă în care Opoziția încearcă să se coa­lizeze după modelul CDR, captând societatea civilă, partidele din Convenție se preocupă fiecare doar de propriile lor interese și se arată agasate de pretenția asociațiilor civice de a mai funcționa în CDR”, a spus președinta AC. “Și asta cu toate că AC a con­ LUNI • 1 DECEMBRIE 1997 “Fără reformă morală, nu există reformă economică” Rep.: Stimată doamnă, în discursul dvs. de început, ați vorbit despre faptul că dacă reforma economică a început, nu același lucru se poate spune și despre reforma morală. Ce a împiedicat Executivul și pe președintele Constantinescu, care au vorbit încă de la început despre ea, să o realizeze? Ana Blandiana: Este, cred, cea mai grea întrebare care poate fi pusă. Cu siguranță, faptul că oamenii în general au impresia că morala este ceva care se predă la școală, să spunem, în campanii electorale și după aceea se pune la garderobă pentru alte ocazii, sub reflectoare, în timp ce există lucruri mult mai presante, mult mai concrete, lucrurile care, în general, sunt numite pragma­tice. în general, există o ciudată idee că tot ce este pragmatic este fără legătură cu morala. Vreau să vă spun că­­ este părerea mea, dar este una din regulile de bază ale Alianței) morala trebuie să devină prag­matică. Mai mult, în acest moment de prăbușire a insti­tuțiilor, de dezastru prin care trecem, cred că numai o poziție morală pragmatică poate să ne salveze. în acest moment a avea criterii morale nu este numai comod, dar și util. Numai în acest fel putem fi eficienți. Pot să vă spun că, în mod evident, este foarte presantă reforma economică, și nimic altceva nu contează. Ei bine, eu sunt con­vinsă că reforma economică nu se poate face - și nu se va putea face - dacă nu se pornește și o reformă morală; în ultimă instanță, chiar asta este deose­birea între poliția Alianței și poziția partidelor din Convenție. Rep.: Ce au în comun refor­ma economică și reforma morală? A.B.: Au în comun faptul că nu pot să facă reforma econo­mică, cu adevărat, decât niște oameni care se supun unor reguli morale. De la a nu accep­ta corupția până la a o condamna și până la a face practic curățenie. Nu poți să pornești reforma dacă nu faci și curățenie, în mod evident, noi intrăm într-un domeniu al formelor fără fond extrem de periculos. (Nu vă spun nimic nou...) Faptul că românii au ten­dința adoptării unor forme fără fond a fost descoperit de Titu Maiorescu. Această tendință vine din faptul că, după câte o perioadă în care lucrurile nu au depins de noi, cum a fost stăpânirea turcească, cum a fost comunismul și dominația soviet­ică, noi avem tendință, într-un timp foarte scurt, să recuperăm timpul. Și următorul pas este că, neputând să se facă lucrurile atât de repede, punem forme butaforice în locul unora pline de conținut. Rep.: Ce propuneri veți face dvs. dacă veți rămâne în Con­venție pentru ca CDR să nu mai fie “o entitate valabilă din patru în patru ani”? A.B.: Am făcut trei propuneri de funcționare a Convenției. Dacă vor fi puse în practică, dacă Convenția va începe să funcționeze, va exista cadrul în care toate celelalte decizii vor putea primi și marca ideile noastre. Rep.: Delegații la Congres au apreciat discursul președintelui ca fiind unul critic la adresa Alianței Civice. Considerați înte­meiate reproșurile președintelui? A.B.: Nu. Sigur, nu. De altfel, discursul președintelui a fost (aș putea „spune ...) unul contradic­toriu, în sensul că a adus mari elogii Alianței, din care a făcut parte și care l-a sprijinit, și, în același­ timp a făcut obiecții, în mod evident, neîntemeiate. De propriu-zis. Reacția sălii se refe­ de specialiști din diverse exemplu, că Alianța nu se im­­țea la faptul că se știa că Alianța domenii, care nu au fost luate în plină în procesul executiv Civică a propus zeci de dosare discuție. A tribuit determinant la câștigarea alegerilor din 1996, a fost cataliza­torul, mediatorul neobosit și dezin­teresat la Coaliției care urma să producă schimbarea României”, în opinia dnei Ana Blandiana, contrac­tul cu România și documentul intitu­lat “Reforma clasei politice si admi­nistrației”, elaborate la inițiativa Alianței Civice, au asigurat succesul Convenției Democrate în alegeri. După scrutinul din noiembrie, atitudinea partidelor față de asociațiile civice s-a schimbat radi­­cal. AC nu a fost consultată nici la încheierea protocolului Coaliției de guvernământ, nici la stabilirea “sacrosantului algoritm” și nici la formarea noului guvern. “în acest an, a amintit Ana Blandiana, CDR s-a întrunit de 3 ori, la cererea organizațiilor civice, dar întâlnirile au avut aerul unor mono­­loguri și al unor iritate îndepliniri de iritații. Ana Blandiana, a luat în calcul atât situația în care Alianța Civică va părăsi Convenția, cât și pe cea a revi­­talizării ei din interior: “Vom părăsi Conveția Democrată numai când au epuizat ultimul mijloc de a o ajuta din interior. Iar dacă nu vor mai face parte din ea, nu ne vom îndrepta spre alte forțe politice, ci vom căuta forte mai eficiente de a sprijini acutala Putere, pentru a-și pune de acord acțiunile și principiile”. Ana Blandiana a pus sâmbătă trei condiții de “reactivare a CDR”, condiții cărora partidele din Con­venție trebuie să le dea răspuns în 2 luni de zile. De poziția partenerilor din CDR va depinde și statutul Alianței Civice în Convenție. Condițiile sunt: reorganizarea și punerea în stare de funcționare a structurilor centrale și locale ale CDR; reactivarea departamentelor de studii, informare și comunicare ale CDR; participarea formațiunilor civice la actul de decizie, atât la nivel central, cât și la nivel local, potrivit protocolului Comisiei, prin con­sultare prealabilă și ratificarea CDR-central al hotărârilor luate de Consiliul de Coordonare al Coaliției Guvernamentale și de către Convențiile Democrate județene a hotărârilor privind administrația locală. “Nu se poate cere electoratului să voteze din patru în palm­ani o enti­tate care nu există decât din patru în patru ani”, a conchis Ana Blandiana. Emil Constantinescu. “Am impresia că Alianța Civică e un club al frustrărilor” în replică. Emil Constantinescu a declarat în discursul său că nu a participat și nu va participa niciodată la un congres sub presiunea unor condiții, reamintind că Alianța Civică i-a cerut președintelui să ia poziție față de acuzația formulată de Adrian Severin (PD), cum că Alianța ar fi o formațiune extremistă. Președintele Emil Constantinescu a lăsat să se înțeleagă că se simte trădat de Alianța Civică și de intelec­tului: “AC nu a reușit să schimbe mentalitatea totalitară nici în rândul ei, nici în societate. Alianța Civică și intelectualii consideră încă etalon al independenței opoziția față de Putere”. Membru fondator al Alianței Civice, Constantinescu și-a promis o serie de critici la adresa organizației al cărui membru se consideră în continuare. “Părerea mea este că Alianța Civică și intelectualii s-au raportat mai degrabă la conjunctura politică decât la principiile fonda­toare”. (...) “Care este rolul pe care și-l poate imagina pentru sine Alianța Civică? Să fie vorba de sfătuitor și motor al Puterii? Despre rolul de sfătuitor unic al celor care se află la gu­vernare? Sau, dimpotrivă, ne-am putea imagina rolul AC sub specia acțiunii și a unei responsabilități complete și dificile care mai cuprinde încă sacrificii și în primul rând sacrificiile orgoliilor. Dacă da, despre ce acțiune și ce responsabili­tate avem dreptul să vorbim?”, a mai spus Emil Constantinescu. Ion Caramitru “s-a întors acasă” Dintre cei care au mai ținut să se adreseze celor prezenți la Con­gresul 5 al Alianței Civice s-au mai numărat: Ion Diaconescu (pre­ședintele CDR), C rin Antonescu (PNL), C-tin Ticu Dumitrescu (președintele AFDPR), Ion Cara­gep.: Considerați că Emil Constantinescu s-a îndepărtat de idealurile Alianței Civice, care l-a propulsat? A.B.: Aș formula altfel:: aș spune că ideile Alianței Civice sunt greu de realizat. E mult mai ușor să nu fii moral decât să fii moral. E mult mai ușor să lași lucrurile așa cum sunt, decât să le schimbi esențial. Problema este că noi ne descoperim mereu și mereu în situația de a trebui să împingem lucrurile ca să se producă. Pro­babil, descoperirea noastră cea mai gravă după alegeri este că nu se petrec de la sine. Cred că noi am avut naivitatea să credem pe parcursul acestor ani, în care într-un fel sau altul am pregătit victoria din anul trecut, că în clipa în care această victorie se va produce, adică forțele politice pe care le sprijinim vor câștiga, ele vor începe să aplice ideile noas­tre și ale lor, de altfel. Am descoperit că nu se întâmplă așa. Că trebuie, în permanență, împinși să o facă, obligați să o facă. Probabil că este, într-un fel, fatal. Rep.: De ce a trebuit să îi spuneți primului ministru să fie mai ferm, mai decis, mai hotărît? A.B.: Pentru că este un om cu foarte bune intenții, cu capaci­tatea de a le transforma în fapte, dar are, în mod evident, o sar­cină grea, de departe cea mai grea. Adică nu este un personaj care să aibă o mai grea respons­abilitate în această țară decât el. Iar principalul lui handicap este o calitate: calitatea de a fi bine crescut și disciplinat. Cred că primul ministru trebuie să asculte mai puțin ce i se spune și să își ia răspunderea de a gândi singur asupra lucrurilor pe care trebuie să le facă și pe care știe că trebuie să le facă: Cristian Șuțu­ mitru, Radu Vasile și mulți alți reprezentanți ai numeroaselor asociații din București și din țară. Dintre toți aceștia, probabil cel mai aclamat a fost Ticu Dumi­trescu, care a vorbit despre revi­­talizarea CDR prin aportul adus de Congresul al V-lea al AC. Dis­cursul senatorului Ticu Dumitrescu a plecat de la un citat al Anei Blandiana: “Am repurtat o victorie, care înseamnă din ce în ce mai mult cu o înfrângere. De semnalat ar fi reacția vice­președintelui AC, Valerian Stan, în urma discursului lui Radu Fili­­pescu (GDS): “Mulțumim GDS, care în 1992 ne oferea un sediu, în timp ce primul-ministru Petru Roman punea rezoluții pe cererile noastre: «Atâta timp cât voi fi eu prim-ministru, Alianța Civică nu va primi nici măcar o tonetă de înghețată»”. De asemenea, Ion Caramitru a vorbit despre faptul că retrăgându­­se din Cabinetul Ciorbea are în Alianța Civică “sentimentul că mă întorc acsa”. Valerian Stan: “Fii ■ binevenit acasă, die Caramitru!” Ieri după-am­iază, în cea de-a două zi a lucrărilor Congresului AC s-au făcut propuneri pentru alegerea Consiliului Director Național al AC și a Comisiei de cenzori. De menționat ar fi și înscrierea lui Ion Caramitru pentru unul din posturile la conducerea Alianței Civice. De asemenea, au avut loc dezbateri privind colaborarea pentru viitor a Alianței Civice­ cu organizațiile neguvernamentale interesate de dezvoltarea societății civile. Lucrările zilei de ieri au fost “întrerupte” pentru 2 ore de sosirea primului-ministru Victor Ciorbea, membru al Comitetului Director al Consiliului Național al AC. Victor Ciorbea a reafirmat “rolul impor­tant al Alianței Civice în formarea și afirmarea mea ca om politic, pentru care vă mulțumesc în modul cel mai sincer. “Curajul și viziunea noastră, s-a adresat Ciorbea partici­panților la Congres, a devenit cura­jul și viziunea noastră. Ați avut încă o dată dreptate, numai împre­ună am putut reuși”. La ora închiderii ediției, rezul­tatele votului nu era cunoscut încă. Cristian Șuțu Ana Blandiana, președinta Alianței Civice: “Victor Ciorbea are calitatea de a fi bine crescut și disciplinat”­­ Foto: Octavian Tibăr Emil Constantinescu și Ion Diaconescu ascultă criticile aduse de Ana Blandiana liderilor Convenției Democrate / Foto: Octavian Tibăr Biserica Catolică nu se teme de dosarele Securității Ierarhia Bisericii Catolice din România nu se teme de publicarea dosarelor fostei Securități, este concluzia unui interviu cu Vicarul general al Arhiepiscopiei Ro­­mano-Catolice de București, Monseniorul Vitorio Blasutti, publicat în cel mai recent număr al periodicului catolic “Actua­litatea Creștină”. înaltul prelat afirmă că nu are cunoștință de “vreun preot catolic care să se fi prezentat de bunăvoie la Securi­tate pentru a da note informative sau pentru a-și oferi serviciile în schimbul unor avantaje”. El spune însă, că nu trebuie exclusă nici probabilitatea cosme­tizării dosarelor, existând și vari­anta conform căreia “ asupra dosarelor securității să se fi inter­venit în mod voit după 1990”. Monseniorul Vitorio Blasutti crede că presa “dorește să facă lumină în privința rușinoasei exis­tențe a celor 50 de ani de practică a delațiunii! (Mediafax) Ajutor american pentru Administrația Agenția Americană Guverna­mentală pentru Dezvoltare (USAID), care de mai mulți ani derulează programe în țara noastră, și-a manifestat disponibilitatea de a colabora la realizarea descentra­lizării și reformei administrației publice locale, în cadrul recentei întâlniri pe care au avut-o cu premierul Victor Ciorbea și cu șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Remus Opriș, reprezentanții USAID au prezentat inițiativele lor în acest domeniu. Asistența tehnică oferită de către Agenție vizează promovarea unui cadru legal care să permită administrației publice locale asumarea autorității și responsabilității proprii, mai ales în domeniul finanțelor locale, în creșterea capacității de planificare și gestionare a propriilor resurse și a investițiilor. Nu în ultimul rând, se are în vedere sprijinirea accesu­lui la piața de capital pentru finanțarea prin credite. Com­ponentele programului integrat care sprijină Guvernul României în această direcție vor fi puse în aplicare cu ajutorul autorităților locale și al instituțiilor guverna­mentale, precum și cu cel al orga­nismelor internaționale - BERD, Banca Mondială. (Mihaela Ben­­gulescu) i TIDIANUL

Next