Cotidianul, ianuarie 1998 (Anul 8, nr. 1-24)

1998-01-05 / nr. 1

Petre Roman s-a declarat surprins de mesajul în care Regele Mihai a anunțat succesiunea in drept, cu referire la Constituția monarhistă din 1923, a fiicei sale Margareta: “Convingerile mele democratice mă îndeamnă să lupt pentru convingerile mele politice republicane.” Bref . Forma și­­ fondul Sfârșitul anului trecut și începutul­­ noului an au stat sub semnul zarvei iscate de PDSR preluată rapid și de PD­­ în legătură cu faptul că Regele Mihai a desemnat-o pe Principesa Margareta ca succesoare la “drepturile și preroga­tivele” sale (în chiar seara când se împlinea­ o jumătate de secol de la abdi­carea sa fortată). Reacția PDSR și PUNR ține nu numai de spaima lor oarecum ancestrală fată de monarhie ci și de faptul că respectivele partide se află în lipsă de subiecte și abia așteaptă un motiv de scandal­­ ca să-și marcheze existența. Faptul că pentru PDSR, PUNR și PD o republică - altminteri apărată de legi și brate tari, muncitorești - este în pericol, prin simpla desemnare a principesei Margareta este destul de comic. Reiese că marea noastră republică tremură de fiica Principesei Margareta mai abitir chiar decât de teama Regelui Mihai - deși din punct de vedere politic gestul are un aer absolut platonic. Spaimele băbești ale PDSR și PD i-au dat însă curaj­ului Constantinescu să speculeze momentul pentru a “declara închisă” problema monarhiei “pe durata mandatului său” dar, în mod evident, și pentru vecie. Dl Constantinescu a rupt, astfel, cordonul ombilical față de “moștenirea Coposu” încheind acel capitol din cariera sa în care încerca să meargă și călare, ca monarhist, și pe jos, ca republican. Declarația consemnează un fapt evident­­ și anume că “un referendum pe tema formei de guvernământ nu e oportun” - dar depășește marginile democrației considerând că o problemă - inclusiv a alegerilor anticipate - “est­e închisă” prin s­impla opinie a președintelui și prin abso­lutizarea unei situații valabile la un m­oment dat. Democratic vorbind, președintele avea obligația de a preciza că atât oportunitatea unui eventual refe­rendum ca și a unor eventuale alegeri­­ anticipate rămân la latitudinea poporului­­ român. Fără această precizare, declarația p­rezidențială riscă să pară o rezoluție care excludea rișcarea și consideră soci­etatea românească încremenită în ziua de 1 ianuarie ‘98, ora 20.08. în fine, dincolo d­e faptul că partidele noastre și-au ■început anul cu o sperietură care arată că n­u aduce anul ce­ aduce ex-suveranul, ar trebui spus că în momentul de fată, pro­blema României nu e forma de­­guvernământ ci fondul de guvernământ­­ și mai ales fondurile. Tia Șerbănescu I / I / Președintele României, Emil Constantinescu, a semnat Decretul privind recunoașterea în funcția de episcop titular al Episcopiei Române Unite cu Roma Greco-Catolică de Oradea a episcopului Virgil Bercea Cerveni: “O gândire totalitară” “Din păcate, problema monarhiei a evolu­at ciudat după dispariția lui Corneliu Coposu. Sincer să fiu, m-aș fi așteptat din partea CDR ca, după preluarea puterii, să depună eforturi pentru a clarifica problema instituției monarhice. CDR ar fi trebuit să explice ce a însemnat ideea de monarhie, ce a însemnat Monarhia pentru România, ce ar însemna o eventuală reinstaurare a monarhiei etc. Poporului român, care a trăit 50 de ani în obscurantismul comunist, trebuie să i se explice pe larg aceste lucruri. Din păcate, declarația dlui Victor Ciorbea nu se deosebește prea mult de cele ale foștilor comuniști. în ceea ce privește declarația președintelui Emil Constantinescu, ea trădează o gândire totalitară. El nu poate cere poporului - Emil Constantinescu poate fi republican convins, poate fi antimonarhist, dar nu poate cere, într-un termen de timp, să nu se efectueze vreun referendum pe această temă. Problema aceasta ține de voința poporului. Președintele s-a substituit și voinței populare, și Parlamentului. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește «interdicția» unor eventuale alegeri antici­pate. Președintele nu poate să ia o asemenea decizie, nu are asemenea prerogative. Alegerile anticipate sunt în primul rând legate de voința populară. Dacă românii vor veni masiv în stradă să solicite alegeri antici­pate, ce va face dl Constantinescu? Va pune tunurile pe oameni? Repet, totul trădează o mentalitate totali­tară, o gândire dictatorială, care este rodul pregătirii teoretice de o viață a dlui Constantinescu”. Lucian Gheorghiu Valeriu Stoica: Un referendum ar fi inoportun și inutil Reporten Domnule ministru, credeți că prin declarația sa, potrivit căreia, în timpul mandatului său, nu se va face referendum pentru schimbarea formei de guvernământ, președintele s-a substituit Legislativului? Valeriu Stoica: Cine a urmărit cu atenție declarația președintelui, a sesizat că a fost vorba de o consultare pe care a avut-o atât cu liderii partidelor politice, cât și cu primul-ministru, astfel încât declarația sa este rezultatul acestor consultări. Nu este, deci, vorba de o substituire în drepturile Legislativului sau ale Executivului, ci este vorba de o concluzie comună pe care a exprimat-o președintele țării în numele coaliției și în nume propriu. Rep.­ Dar asociațiile civice nu pot solicita și ele organizarea unui referendum, dacă au minimum 10.000 de semnături în fiecare județ? V.S.: Fără doar și poate că, teoretic, se poate organiza un asemenea referendum. Eu cred, însă, că declarația președintelui are în vedere și inoportunitatea organizării unui asemenea referendum, în condițiile în care sondajele de opinie arată că simpatiile pro-monarhice nu depășesc 10%. De altfel, și președintele a folosit formula de “referendum inoportun”. Un asemenea referendum ar fi nu numai inoportun, ci și inutil. Rep.: Dvs., domnule ministru, ați declarat, nu cu mult timp în urmă, că aveți intenția să propuneți modificarea unor prevederi constituționale. Cele două-trei puncte, pe care ați evitat să le facem­ publice atunci, vizau problema monarhiei? V.S.: Am declarat că este utilă o discuție privind modificarea unor texte din Constituție. Am avut în vedere în primul rând textul care reglementează imunitatea parlamentară. Cele două-trei puncte se refereau la reglementările remanierii guvernamentale. Rep.­ Dl Constantinescu a afirmat că nu vor fi alegeri anticipate. Pe ce s-a bazat? V.S.: Cred că s-a bazat pe consultarea cu liderii partidelor politice. Cum bine se știe, o asemenea posibilitate depinde și de voința Parlamentului, nu numai de voința președintelui țării. Liderii partidelor politice exprimă, într-un fel, și voința parlamentarilor. Or, câtă vreme președinții Camerelor parlamentare, parlamentarii, președintele țării consideră că alegerile anticipate ar pune în discuție însăși stabili­tatea politică din România, cred că, într­­adevăr, este bine ca acest Parlament să își ducă mandatul până la capăt Rep.. Ce părere aveți despre faptul că Regele Mihai I și-a anunțat succesiunea, în prezența unor personalități publice, la București. V.S.: Aceasta este o chestiune internă a Casei Regale. Nu are nici o semnificație de ordin constituțional sau juridic. Ca urmare, cred că nu trebuie să se inter­ Problema demisiei lui Băsescu rămâne deschisă Demiterea ministrului Transporturilor, Traian Băsescu, în urma afirmațiilor sale din interviul acordat ziarului Evenimentul Zilei, continuă să rămână, chiar și după aceste sărbători, o surpriză (neplăcută) pentru mulți. Este cert că afirmațiile lui Băsescu au supărat în mod deosebit conducerea PNȚCD, care, prin Victor Ciorbea, i-a cerut plecarea din Guvern. La rândul său, în ziua imediat următoare anunțării demisiei, la întâlnirea cu sindicaliștii, Traian Băsescu avea să declare: “Ciorbea mai are de învățat cum să conducă un cabinet. Apelează de prea multe ori la telefon, cum fac asta? Ce decizie iau aici? (...) Cred că era mai bun ca lider de sindicat. (...) Nu știu care a fost poziția președintelui, dar nu cred că Ciorbea are curajul să ia o decizie fără să aibă binecu­vântare”. Dincolo de toate aceste afirmații și ținând cont de faptul că astăzi sindicatele din Transporturi se întâlnesc cu premierul pentru a-i cere să revină asupra acceptării demisiei lui Băsescu, astăzi sau mâine, în Biroul Executiv al PD se va discuta dacă Băsescu rămâne ministru sau se va găsi un înlocuitor. Pentru cea de-a doua variantă, numele cel mai vehiculat este cel al lui Radu Berceanu, Traian Băsescu: “Aș considera că este posibilă o reconciliere în condițiile în care ar spune: «Domnule ministru, vino, dom’le, încoace, să discutăm care sunt problemele pe care le-ai ridicat aici. Și ai sau n-ai dreptate». Că s-ar putea ca el să vadă lucrurile într-un fel, iar eu în alt fel. Lui să i se pară că a întors țara pe dos cu reforma, si mie să mi se pară că n-a făcut ce trebuie, că asta ne costă tot mai mult și că nu mai închidem odată robinetul pierderilor. Să ne punem argumentele pe masă, și unul și alți. Nu să îmi ceri să retractez, înainte să mă lași să argumentez. Cum să retractez? Eu cred în ce am spus. Această discuție trebuie făcută, imediat trebuie făcută”, a conchis Traian Băsescu. (Cristian Șutu) Doina Cornea. Nu e vorba de restaurarea monarhiei Prin telefon, de la Cluj, Doina Cornea și­­a exprimat poziția față de aceste eveni­mente: “Ascultând declarația Majestății Sale, mi-am dat seama că nu este vorba despre restaurarea monarhiei. Dimpotrivă, Regele a dorit să pună sub semnul legalității succesiunea în drepturi și prero­gative a domniței Margareta. Vorbele Majestății Sale au avut sens metafizic, punându-și soarta lui și a principesei «în mâinile lui Dumnezeu». Nu este vorba despre o pretenție la tron. Textul declarației spune foarte clar că poporul român va decide, cândva, forma de guvernământ a României. Majestatea Sa a vrut doar să lase ordine în Casa Regală. Este dreptul și datoria Regelui să hotărască cine va fi moștenitorul în drepturi și prerogative. Despre luările de poziție față de declarația M.S., pot spune că primul­­ministru a fost distanțat, înțelept și echili­brat. Dl Victor Ciorbea a subliniat că Regele are dreptul să reglementeze pro­blemele Casei Regale și a recunoscut, cu delicatețe, contribuția Majestății Sale în efortul României de integrare euro­­atlantică. în aceeași idee, ministrul Justiției, Valeriu Stoica, a făcut aprecieri bine docu­mentate juridic, arătând clar că problemele Casei Regale sunt distincte față de pro­blemele țării. Declarația președintelui României, din păcate, nu am ascultat-o integral, dar din câte știu nu s-a amintit nimic despre Rege. Trecând peste asta, am o observație: poate erau suficiente declarațiile premierului și ministrului Justiției pentru a lămuri și a liniști spiritele. Poate că nu este bine că președintele României a intervenit în provocarea lansată de PDSR! Astfel de provocări vom avea săptămânal. Puterea trebuie să se axeze pe Reformă și Integrare. Nu este cazul să se piardă în justificări inutile. Forma de guvernământ a României este problema poporului român, și a instituțiilor statului. Regelui îi datorăm mai mult respect și mai multă iubire, pentru rolul pe care l-a avut în istoria noastră”. A consemnat Igor Drag­o C.V. Tudor (PRM): “Eu cred că această coaliție iresponsabilă s-a jucat prea mult cu focul, i-a dat mai întâi un de­get fostului rege, l-a reprimit în țară acuma îi dă toată mâna, iată că acceptă ca urmașă la un așa-zis tron să fie această Margareta Duda, care probabil va domni sub numele de Margareta Duda întâia” (M. Media) ( Corneliu Turianu - PNȚ­CD): “Emil Constantinescu este garantul­ Constituției, în privința unui referendum, voința poporului contează. Președintele a vrut să spună că, la ora actuală, nu există indicii privind opțiuni­­ monarhiste care să necesite un referendum.” (S.G.)______ Președintele executiv al UDMR, Takacs Csaba (în imagine alături de Marko Bela) a declarat, sâmbătă, că, în situația adoptării de către Camera Deputaților a Legii învățământului în varianta votată de Senat, ieșirea UDMR de la guvernare nu va mai fi pusă în discuție, ci în practică. Takacs Csaba a declarat că poziția UDMR nu reprezintă un șantaj, ci este în conformitate cu programul de guvernare In urma desemnării Principesei Margareta ca succesoare a Regelui Mihai Emil Constantinescu declară închisă problema monarhiei Președintele Emil Constantinescu a precizat, în intervenția televizată de sâmbătă, că declarația sa referitoare la garantarea actualei forme de guvernământ are la origine solicitarea expresă adresată de PDSR și de PD. Liderul PD, Petre Roman, a fost primul om politic care a reacționat la anunțul fostului suveran de a se stabili în țară și de a o numi pe Principesa Margareta succesoare a drepturilor și prerogativelor sale. Roman a declarat că a participat la dineul oferit de fostul suveran cu condiția ca întâlnirea să fie lipsită de sensuri politice contrare Constituției. Petre Roman a declarat că președintele României, care veghează la respectarea Constituției, trebuie să exprime un punct de vedere în legătură cu acest fapt și a considerat că decizia Regelui Mihai de a numi pe Margareta succesoare a sa este nepotrivită. La rândul său, PDSR i-a cerut președintelui țării să adopte o atitudine clară și tranșantă în legătură cu intenția fostului suveran de a se stabili în țară și cu desemnarea Principesei Margareta ca succesoare a sa. PDSR i-a solicitat președintelui să ceară Regelui Mihai să se angajeze în fața Parlamentului și să semneze o declarație clară că renunță la revendicarea tronului și la averile Casei Regale. De asemenea, PDSR și-a exprimat intenția ca, în cazul în care președintele Constantinescu nu dă curs solicitărilor sale, să inițieze proce­dura de suspendare din funcție a șefului statului, într-un comunicat comun, semnat de Ion Diaconescu și Mircea Ionescu-Quintus. PNȚCD și PNL au declarat, la 2 ianuarie, că Regele Mihai este îndreptățit să se stabilească în România, având obligația să respecte Constituția și legile țării. Cele două partide istorice au precizat că desemnarea Principesei Margareta ca succesoare a fostului suveran este legată de “aspectul gene­ral al formei de guvernare, care nu poate fi modificată decât prin voința poporului”. în același timp, în comunicat se apreciază că schimbarea formei de guvernare nu este de actualitate. (Mediafax) Prezentăm fragmente din declarația președintelui Constantinescu “Nu voi iniția și nu voi accepta schimbarea formei de guvernământ. Consecvent angajamentelor asumate în campania electorală, precum și faptului că la învestirea mea am jurat că voi respecta Constituția în vigoare, orice altă opțiune din partea mea ar fi și ilegală, și imorală. Ținând seama de poziția tuturor partidelor parlamentare privind faptul că un referendum pe tema modificării actualei forme de guvernământ nu este oportun, pot să afirm că această problemă este închisă. Cât privește statutul fostului suveran, iau act de poziția exprimată de Guvernul României, la 2 ianuarie 1998, conform căruia acesta are dreptul de a se stabili în țară, cu condiția respectării Constituției din 1991, a autorităților statului, alese în mod legal de către poporul român, și a protocolului de stat. îmi exprim, de asemenea, acordul față de propunerea Guvernului ca statutul Regelui Mihai, în calitate de fost șef al statului român, să fie reglementat prin lege de Parlamentul României. După ce, în calitate de mediator între puterile statului și între stat și societate, am luat act și am răspuns îngrijorării exprimate de PDSR față­ de respectarea Constituției și a autorității instituției prezidențiale, nu pot să nu constat că nici principalul partid de opoziție, nici președintele său, fost el însuși șef al stat­ului român, nu au avut nici un fel de reacție atunci când liderul unui partid din actualul Parlament și fost aliat la guvernare al PDSR a propagat, de la tribuna Parlamentului și prin presă, idei cu totul potrivnice democrației, când a afirmat, în mod iresponsabil, că șeful statului român este agent străin, când a amenințat deschis cu violența, cu o justiție sumară și cu închisoarea pe reprezentanții aleși ai poporului sau ai puterii judecătorești, când a calomniat fără rușine persoane publice cu o conduită ireproșabilă. Aceste acțiuni și atitudini antidemocratice, îndreptate împotriva unor instituții fundamentale ale statului român, nu au suscitat nicio­dată, după alegerile din 1996, nici măcar o delimitare, cu atât mai puțin un protest din partea PDSR. în tot acest răstimp, PDSR a preferat să denigreze el însuși continuu situația din România, inclusiv prin denunțuri adresate ambasadelor străine și forurilor internaționale, în calitate de garant la independenței, suveranității și unității statului român, declar că nu voi tolera nici o acțiune politică, individuală sau colectivă, care ar putea pune în pericol, direct sau indi­rect, aceste atribute inalienabile ale sta­tului sau stabilitatea democratică a țării. Declar că nu voi înceta să veghez la respectarea deplină a libertății de opinie a fiecărui cetățean și, în genere, la respectarea întocmai a tuturor libertăților democratice, în același timp, însă, nu voi tolera ca vreo forță politică, oricum s-ar intitula ea, să pună în peri­­ oadine Gherguț în urma declarației președintelui Constantinescu, Regele Mihai nu și-a modificat cu nimic poziția adoptată pe 30 decembrie anul trecut. Contactat azi de reporterii Prima TV, Regele Mihai - fostul suveran al României - a precizat, în exclusivitate pentru emisiunea Focus 19, că rămâne fidel punctului de vedere exprimat în urmă cu cinci zile. Familia regală va da publicității un punct de vedere oficial referitor la alocuțiunea președintelui Constantinescu în data de 15 ianuarie. Surse apropiate Casei Regale au precizat că este foarte pro­­babil ca joi 15 ianuarie, înaintea secării din țară de pe aeroportul Otopeni, Regele Mihai să facă o declarație de presă, col integritatea și unitatea statului român, propunând partide și politici separatiste. Nu voi tolera ca vreo forță politică, oricum s-ar intitula ea, să afecteze încrederea românilor si a comunității interna­tionale în stabilitatea internă a tării. Ținând seama de stabilitatea coaliției majoritare în actualul Parla­ment, desemnat prin alegeri libere, democratice și necontestate de nici o forță politică, de reglementările prevăzute în Constituție și de opțiunea majorității cetățenilor ei, nu există în prezent nici un temei, nici legal, nici de fapt, pentru a organiza, înainte de termenul stabilit prin lege, consultarea electoratului. Pot, de aceea, să afirm că nici problema alegerilor anticipate nu prezintă nici un fel de oportunitate. în vara anului 1996, președinții prin­cipalelor partide din Convenția Democrată au adresat o scrisoare Majestății Sale Regele Mihai prin care îi cereau să-și desemneze succesorul la tron, respectiv să-și exprime părerea în ceea ce privește viitorul monarhiei în România. Acesta le-a promis că le va răspunde după alegerile care urmau sa aibă loc în luna noiembrie a aceluiași an. în urma alegerilor, Convenția Democrată a accedat la putere, candi­datul acestei coaliții a devenit Pre­ședintele României, iar Regele Mihai și-a redobândit cetățenia română și a vizitat țara luând contact cu realitățile momentului. Realități care arată că cetățenii acestei țări, care de altfel l-au întâmpinat pe monarh cu respect și cu pioșenie, au în covârșitoarea lor majori­tate (din convingere sau din ignoranță) opțiuni republicane. Prin declarația pe care a făcut-o la 30 decembrie 1997, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la abdi­care, Majestatea Sa Regele Mihai nu a făcut altceva decât să răspundă solicitării președinților de partide din Convenția Democrată. (Luminița Kohalmi) Biroul de Presă al Majestății Sale Regele Mihai I precizează: Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la abdicarea forțată la 30 decembrie 1947, Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana au oferit un dineu la București, la care au participat personalități de primă mărime ale majorității partidelor politice, proeminente nume ale intelectualității românești și prieteni personali. în timpul discursului, Regele Mihai a anunțat dorința de a o numi'pe"fiica sa cea mai mare, Principesa Margareta, ca succesor al tuturor drepturilor și prerogativelor Majestății Sale, atunci când Atotputernicul va hotărî că i-a sosit clipa. Majestatea Sa a precizat că, finalmente, poporul va fi cel care va decide. Această declarație, făcută după o lungă perioadă de consultări și reflecție, nu are intenția de a naște dispute de nici un fel. Regele a repetat mereu că vede aceste dispute ca inoportune într-un moment atât de crucial ca cel prin care trece România astăzi. Familia Regală va continua să se dedice cauzei promovării României în vederea integrării europene. (Discursul Regelui Mihai in pagina 2) preteze această declarație ca punând sub semnul întrebării ordinea constituțională. Dimpotrivă, așa cum a declarat în repetate rânduri, Regele Mihai înțelege să respecte ordinea constituțională, inclusiv forma de guvernământ stabilită prin Constituție. Vocea străzii * Vasilescu Marin (pensionar): Eu sunt total nemulțumit de declarația președintelui. Și apoi regele, când face niște afirmații, trebuie să se controleze. Noi ne aflăm într-o stare bulversată. Constantinescu nu și-a exprimat opinia lui individuală. S-a consultat înainte cu primul-ministru și cu PNȚCD. Monarhia oricum e ceva învechit. □ Ionescu Alexandru (profesor): Declarația președintelui mi se pare destul de perti­nentă. E clară treaba: avem constituție republicană. Ce a spus în legătură cu refe­rendumul este părerea președinției. Parlamentul o să hotărască dacă e necesar sau nu. □ Anonimă. Eu am o părere bună despre ce a spus Constantinescu aseară. Ce a spus a spus foarte corect, deși eu sunt monarhistă, sinceră să fiu. Regele vine la tron când vrea Dumnezeu. Mi se pare că președintele a lăsat, totuși o portiță deschisă, într-adevăr, nu trebuia să spună că declară chestiunea închisă, poporul trebuie să decidă. Pe de altă parte în chestiunea referendumului, poporul nu prea ar fi în măsură să-și dea sau nu acor­dul despre monarhie. După atâția ani de sălbăticie, poporul nu prea își mai dă seama ce-i ama regat. Despre ăștia din opoziție nu mă mai întrebați că mai zic și o prostie și vin de la sfânta biserică. Iar Petre Roman să stea în banca lui și să nu uite ce a făcut taică-sa. Regele tot rege rămâne. □ Coloteiu Vasile (pensionar). Am o părere foarte bună despre ce a spus Con­stantinescu, fiindcă el a jurat pe Constituție și vrea să o respecte. Un referendum vă dați seama câte parale costă? Noi n-avem bani acum pentru așa ceva. Constan­tinescu a spus că problema monarhiei este închisă pentru el, personal. Dar depinde cum o luați, că la noi toată lumea se pricepe să răstălmăcească. □ Popescu Eugen (polițist): E o declarație la obiect și mi se pare o poziție firească. Adică Constituția din 1991 trebuie respectată. Președintele a declarat chestiunea închisă dar sunt convins că vor mai fi valuri. Mai ales la partidele din opoziție și chiar în sânul Coaliției pe la PD. Eu cred, totuși, că un referendum ar fi oportun.(V.O.) Ecouri Ion Iliescu este de părere că declarația președintelui Constantinescu prin care se garantează păstrarea actualei forme de guvernământ pe parcursul mandatului prezidențial este “slăbuță și nu răspunde solicitărilor formulate de PDSR și PD”. în același timp, președintele PDSR a arătat că, “deși cu întârziere, este bine că Emil Constantinescu s-a decis să se delimiteze de pretențiile absurde ale fostului suveran”, în opinia lui Ion Iliescu, președintele României i-a jignit pe oamenii politici afir­mând că prin reacțiile lor la declarațiile Regelui Mihai puteau da dovadă de mai multă decență. Iliescu a spus că indecent a fost președintele Constantinescu pentru că a apărut în public alături de fostul rege. El i-a acuzat de indecentă și pe liderii politici și membrii Guvernului care “s-au lăsat convocați la dineul regal” și i-au pus la dispoziție fostului rege­rile oficiale ale sta­tului. (Mediafax) □ Ioan Moisin (PNȚCD): “Fără o reparație istorică, lucrurile nu se pot așeza pe o bază morală. E necesar ca, la un moment dat, poporul să se exprime în această chestiune. E inadmi­sibil ca problema monarhiei să rămână așa, deoarece Monarhul a fost alungat și trebuie reparată această faptă. E normal ca președintele să aibă o asemenea poziție, fiindcă a jurat pe Constituție, dar problema trebuie tranșată în cunoștință de cauză de către poporul român care va decide dacă dorește monarhie sau republică, în legătură cu alegerile anticipate, președintele poate considera că în momentul actual ideea este contraproductivă, dar acest lucru poate fi decis numai de evoluția politică. Poate exista o criză guvernamentală care să ducă la alegeri anticipate”. (Gina Artenie) □ Mircea Ionescu-Quintus(PNL): “Pro­blema ridicată de fostul monarh nu este de actualitate. Pe de altă parte, să nu uităm că au trecut 50 de ani de când România este republică. Dacă o dată și o dată, prin refe­rendum, se va decide reîntoarcerea la monarhie, se poate alege un domn pământean, un rege dintre români, pentru că Legea salică nu poate fi schimbată”. (L.Gheorghiu) □ loan Gavra (PUNR): “Spre deosebire de Guvern, care a făcut o declarație de circumstanță, în care nu se spune nimic, președintele Constantinescu a făcut lumină în această problemă. Domnia sa a fost chiar enervat de situația penibilă în care a fost pus la început de an, fiind nevoit să amintească de existența unei Constituții în care scrie că România este Republică. Apreciez gestul președintelui­­ care, repet, din păcate, a fost pus într-o situație penibilă și delicată. (G. Artenie și A. Duțulescu) I

Next