Cotidianul, februarie 1998 (Anul 8, nr. 25-48)

1998-02-02 / nr. 25

PAGINA 3 De la Comandamentul Central de Iarnă nu avem vești rele Pe căile navigabile din zonele Turnu-Severin și Orșova se semnalează ceață, dar toate porturile sunt operaționale, informează Comandamentul Central de Iarnă. De asemenea, transporturile feroviare și aeriene se desfășoară normal. Se poate circula pe toate drumurile naționale. Pe DN 67 (km 50-200) Svinita și pe DN 67D (km 92-200) Băile Herculane se circulă pe o singură bandă. In zona montană, partea carosabilă este acoperită cu un strat de zăpadă a cărui grosime este de 1-3 cm. (Mediafax) Letea a oprit din nou fabricarea hârtiei de ziar Din lipsă de lemn, mașina 11, producătoarea hârtiei de ziar de la Fabrica Letea Bacău, a fost oprită din nou sâmbătă, pentru o săptămână. Problema celui mare producător de hârtie de ziar din țară nu mai este de data asta lipsa materiei prime, ci a banilor. Până acum, fabrica cumpăra lemnul cu 130.000 de lei metrul cub, însă, în urma licitațiilor, prețul acestuia a ajuns la 250.000 de lei. La acest preț ar trebui să se adauge și alte costuri, astfel că pentru un metru cub de lemn SC Letea ar trebui să plătească în jur de 400.000 de lei. Situația nu va fi reglementată decât dacă Romsilva va mai scădea prețul lemnu­lui; lucrul acesta pare improbabil. Cum vor evolua lucrurile, rămâne de văzut. (Simona Popa) în România, transportatorii rutieri trebuie să plătească 12 taxe Taxele multiple, nejustificate și discriminatorii aplicate în domeniul transporturilor de mărfuri determină o scumpire a acestora și îngre­unează schimburile internationale. Uniunea Internațională a Transportatorilor Rutieri (IRU) a realizat recent o anchetă asupra taxelor percepute transportatorilor profesioniști în țările Europei Centrale și de Est și a realizat o comparație cu statele vest-europene. începând cu taxa pe benzină, continuând cu taxa pentru folosirea autostrăzilor si până la taxele ecologice, transportatorii se confruntă cu o mulțime de măsuri fiscale, diferite de la o țară la alta. Dar situația fiscală este de-a dreptul haotică în statele Europei Centrale și de Est. Unele state, cum este România, percep nu mai puțin de 12 astfel de taxe. în alte state estice sunt aplicate taxe diferite, în funcție de țara de origine a vehiculului, dezavantajând astfel o parte a transportatorilor. Asemenea discriminări au fost semnalate în Cehia și Macedonia. Ancheta realizată de IRU se referă și la cheltuielile și drepturile de transport suplimentare pe care transportatorii trebuie să le achite în state precum Belarus și Ungaria. Dintre aceste suprataxe pot fi enumer­ate taxe pe servicii sanitare și de expediție, taxa pentru întreținerea teri­toriului la regiunea de frontieră, dreptul de control asupra materialelor radioactive. In urma acestei anchete, IRU a cerut Guvernelor statelor est-europene să renunțe la aplicarea taxelor de tranzit și să armonizeze măsurile fiscale cu cele ale UE. (AMPress) S-a reglementat modul de acreditare și atestare a calității­­­­ Principiile de bază pentru acreditarea organismelor si laboratoarelor sunt menționate într-o ordonanță adoptată recent de către Cabinetul Ciorbea. OG stipulează că, pe baza criteriilor cuprinse în standardele de referință, pot fi acreditate laboratoarele de încercări și etalonare, organismele de certificare a produselor, respectiv a sistemelor calității, precum și cele de certificare a personalului, a sistemului de manage­ment al mediului și de inspecție. Forul național de acreditare va fi, potrivit OG, o persoană juridică de drept privat, de interes public, cu statut juridic de asociație fără scop lucrativ, în baza Legii nr. 21/1924. (Mihaela Bengulescu) S-a constituit Asociația de Standardizare din România (ASRO) în strânsă legătură cu ordonanța privind acreditarea este aceea cu privire la constituirea Asociației de Standardizare din România (ASRO), care să aibă ca scop principal dezvoltarea standardizării în țara noastră. Sigla de identificare a standardului român este “SR”, iar, în același timp, standardele internaționale vor fi publicate în România, ca standarde numai după ce au fost adoptate. Aplicarea unui standard este voluntară, însă poate deveni obligatorie. (M.B.) Au fost majorate taxele pentru autorizațiile din audiovizual Printr-o recentă ordonanță a Guvernului, au fost majorate în medie de zece ori taxele de eliberare a deciziilor de autorizare din domeniul audiovizualului. Noile taxe percepute de către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) au fost stabilite după cum urmează: • autori­zarea stațiilor de radiodifuziune cu acoperire locală - 1.000.000 lei taxa de înscriere la concurs pentru licență; 3.200.000 lei taxa de licență inițială; 1.500.000 lei taxa de autorizare; 1.800.000 lei taxa anuală de licență; • autorizarea stațiilor de televiziune cu acoperire locală -2.000. 000 lei taxa de înscriere la concurs pentru licență; 4.000.000 lei taxa de licență inițială; 2.000.000 lei taxa de autorizare; 3.000.000 lei taxa anuală de licență; • comunicație audiovizuală distribuită prin cablu - 1.250.000 lei taxa de înscriere la concurs pentru licență; 3.000.000 lei taxa de licență inițială; între 750.000 si 30.000.000 lei taxa anuală de licență (în funcție de numărul de abonați); • autorizarea comunicației audiovizuale difuzate prin satelit - 5.000.000 lei taxa de solicitare a licenței de emisie pentru difuzarea programelor la scară națională, respectiv 1.250.0000 lei pentru difuzarea în afara granițelor țării; 10.000. 000 lei taxa de licență inițială pentru program difuzat la scară națională, respectiv 2.500.0000 lei pentru difuzarea în afara granițelor țării; 2.000.000 lei taxa de autorizare în situația în care difuzarea are loc dintr-un studio nou realizat, respectiv 1.000.0000 lei pentru difuzarea dintr-un studio existent; 12.000.000 lei taxa de licență anuală pentru program difuzat la scară națională, respectiv 1.000.0000 lei pentru program destinat difuzării în afara granițelor țării; • autorizarea stațiilor de radiodifuziune de mare putere pentru rețelele private cu acoperire națională - 7.500.000 lei taxa de înscriere la concurs pentru licență; 10.000.000 lei taxa de licență inițială; 2.500.000 lei taxa de autorizare; 7.500.000 lei taxa anuală de licență; • autorizarea stațiilor de televiziune de mare putere pentru rețelele private cu acoperire națională - 12.500.000 lei taxa de înscriere la concurs pentru licență; 15.000. 000 lei taxa de licență inițială; 2.500.000 lei taxa de autorizare; 12.000. 000 lei taxa anuală de licență. (Mihaela Bengulescu) k #>m›UL LUNI #2 FEBRUARIE 1998 “Creșterea cu 25% a salariilor din sistemul sanitar a fost o decizie unilaterală a Guvernului. Zbaterea Ministerului Sănătății și a noastră este supusă faptului împlinit. Este nesemnificativă această creștere”, ne-a declarat ieri liderul Federației Sindicale SANITAS, dl Marius Petcu. Calendarul acțiunilor revendica­tive pentru luna februarie a.c. organizate de sindicatele din sistemul sanitar a fost reiterat doar cu câteva ore înainte ca Executivul să anunțe decizia cu privire la creșterea salariilor în domeniul sănătății. încă de săptămâna trecută, Federația SANITAS anunța iminența declanșării conflictului de muncă îndreptat împotriva nivelului scăzut al salariilor în domeniul sanitar. Liderul Federației SANITAS anunțase că, la data de 6 februarie a.c., va avea loc greva de avertis­ment a personalului din sistemul sanitar fără încetarea lucrului. în săptămâna 2-6 februarie 1998, 41 de organizații județene ale Federației SANITAS vor picheta prefecturile județene. Liderul federației a declarat că, la data de 9 februarie a.c., între orele 9,00 - 11,00, personalul din toate unitățile sanitare va fi în grevă de avertisment cu încetarea lucrului. Conform programului, în data de 12 februarie a.c., organizațiile membre ale Federației SANITAS vor intra în grevă generală, între­bat cât este dispus să cedeze din solicitarea de 100% a majorării salariilor, Marius Petcu ne-a declarat că nu este mandatat să cedeze sub nivelul menționat, dar este posibil ca la data de 10 febru­arie, dată la care este programată întâlnirea dintre lideriii organiza­țiilor sindicale județene, această solicitare să fie reconsiderată. Față de aceste acțiuni revendicative anunțate de SANITAS, Federația Spiru Haret a anunțat că la data de 9 februarie a.c. se va desfășura și greva de avertisment a personalu­lui din învățământul preuniversitar, iar la data de 12 februarie 1998 se vor desfășura simultan grevele generale din Sănătate și învățămât. Liderul Federației Drumuri Județene, Marius Vintilă, a declarat că la data de 2 februarie a.c. va intra în greva foamei atât din spirit de solidaritate cu colegii din Sănătate, cât și datorită faptu­lui că cei 20.000 de salariați disponibilizați în acest sector la 1 decembrie 1997 nu au primit banii, conform O.G. nr. 89/1997. Având în vedere că solicitarea sindicală se referea la o creștere cu 100% a salariilor, iar ministrul Bruckner opina că o creștere cu 50% a salariilor ar fi un succes pentru o primă etapă, nemul­țumirea sindicaliștilor rămâne de actualitate, cu atât mai mult cu cât revendicările lor se refereau și la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Față de această ultimă problemă, nici Guvernul, nici ministrul Sănătății nu au oferit nici un răspuns. Mai mult, CNSLR - Frățiă, confederație la care sunt afiliate federațiile sindicale menționate, a anunțat că, dacă până la sfârșitul lunii februarie 1998, Guvernul nu va discuta cu sindicatele reven­dicările solicitate de acestea, odată cu mărțișorul se vor declanșa acțiunile de protest la nivel confederal. Gabriela Dinescu Sindicatele din sistemul sanitar sunt în fierbere De luni de zile, locatarii unui bloc din str. Bibescu Vodă nr. 1 (imaginea din dreapta) sunt supuși unei agresiuni acustice insuportabile din partea unui bar deschis la parterul blocului. în urma unor repetate apeluri la Poliție, Primărie, Parchet etc., o echipă de control a verificat situația (nota de constatare - imaginea de sus - consemnează “iadul” sonor). Lucrurile însă au rămas neschimbate / Foto: O. Tibăr O scară de bloc din str. Bibescu Vodă nr. 1, ocupată în întregime de scriitori (fiind obținută în 1990 “de la stat” de Mircea Dinescu, președinte pe atunci al Uniunii Scriitorilor), trăiește, de două luni, un adevărat calvar. Pe furiș, exact sub apartamentele oamenilor, s-a deschis un bar-discotecă! Astfel s-a declanșat infernul: muzică dată la maximum toată noaptea, urlete de bețivi, tipete de femei, vacarm, râsete de cheflii. E de necrezut ceea ce se întâmplă: în urmă cu aproape trei luni, a început șantierul acestei “bombe” de lux, în mare secret, cu geamuri vopsite, locatarilor și admi­nistrației blocurilor din zonă spunân­­du-li-se că se va deschide aici o agenție de asigurări! Pe locul unde, zece ani de zile, a funcționat un magazin liniștit de marochinerie a apărut o cârciumă irlandeză fără să se ceară acordul cuiva de la scările de bloc din vecinătate (nu numai locatarilor, dar nici administratorilor de bloc), iar firma cârciumii lor, pe balcoanele oamenilor, fără să li se ceară permisiunea. Singurul mod în care au reușit să riposteze locatarii a fost să distrugă afișajele și reclamele de bere de pe zidurile aparta­mentelor lor. Acest bar are și un nivel separat, iar petecerile nu se țin jos, ci la etaj (pentru ca oamenii să audă mai bine!); în plus, cetățenii sunt inundați de toate mirosurile de mâncare, ulei rânced și fum de țigară, ventilatoarele acestui bar­­discotecă fiind fixate sub ferestrele apartamentelor de la primele etaje! în aceste condiții, ferestrele nu pot fi lăsate deschise. Familiile din blocul P4 nu mai dorm. Oamenii au chemat, în miez de noapte, polițiștii de la Circa 14 Poliție. Și ce credeți? Polițiștii au răspuns că nu se amestecă, deoarece Primăria a dat cu singuranță auto­rizație acestei cârciumi. Administratorul blocului constatat, cu consternare, că a fost a modificată structura de rezistență a scării blocului P4. Ba chiar și-au permis să intre în subsolul blocului și să-și racordeze localul la sistemul de apă și încălzire ale locatarilor. Deși oamenii sunt proprietari ai blocului P4, ei nu mai pot să locuiască din cauza unor indivizi care sfidează orice bun simt civic și legile țării. Patronii de la “Irish Pub” au pus autoritățile în fața unui fapt împlinit, deschizând doțește o discotecă la parterul unui bloc de locuințe, fără ca măcar să aibă auto­rizație de funcționare. Primăria Capitalei a făcut măsurători sonice la ora 22.00 în apartamentele de la etajul 1. S-a constatat că numai râsetele și urletele consumatorilor de la “Irish Pub” (fără stafia de sunet) întrec cu mult norma admisă pe timpul nopții (orele 22-6), darămite când se dă drumul la muzică­ în loc de 25 deci­beli (maximul admis fonic), fără stația muzicală, s-au înregistrat 36 decibeli, iar cu stația muzicală pusă în funcțiune 44 decibeli. Primarul sectorului 4 al Capitalei, Marin Sutu, recunoaște clar, în adresa trimisă unuia dintre locatarii blocului P4, că barul “Irish Pub” nu are autorizație de funcționare și, cu toate acestea ezită să le pună piciorul în prag. Mai mult, acesta le dă noi termene patronilor, ca să aibă timp să intre în legalitate. Mai mult, funcționarii publici sesizați au refuzat să facă constatări la fața locului în zilele nelucrătoare, exact în zilele când muzica e dată mai tare și oamenii nu se pot odihni deloc, între timp, pentru că nu au autori­zație de construcție, Primăria sectorului 4 i-a amendat cu 20 milioane lei. Totodată, au primit amenzi pentru tulburarea liniștii publice și violerea aerului. Direcția de protecție a mediului din cadrul Primăriei Capitalei dându-le o amendă de șapte milioane lei, iar Primăria sectorului 4 încă trei milioane. Dar ce folos, dacă locuitorii de pe Bibescu Vodă sunt sub aceeași teroare a irlandezilor? “Irish Pub” terorizează un bloc de locatari! Legea apără cetățenii de astfel de agresiuni, atâta doar că trebuie... aplicată! în legislația în vigoare se precizează destul de clar modul în care autoritățile publice trebuie să acționeze în cazul unor sesizări privind depășirea peste limitele admise a zgomotelor în incinta locuințelor unor persoane particulare. Valori admisibile ale nivelului de zgomot (în decibeli - dB) *(25 pe timpul nopții) Astfel, în Legea nr. 98 a Ministerului Sănătății, art. 3, litera b, se precizează: “Constituie contra­venție și se sancționează cu amendă de la 50.000 la 500.000 lei produ­cerea în mod repetat a zgomotelor care depășesc limitele maxime stabilite de normele de igienă în vigoare pentru zonele locuite”. In Legea nr. 61/1991, “Pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială a ordinii și liniștii publice”, se menționează că toate contravențiile se constată de către împuterniciți ai prefectului și primarului sau de către ofițeri și subofițeri de poliție; în art. 2, litera s, din legea sus-menționată, se arată că “tulburarea fără drept a liniștii locuitorilor prin producere de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau alarmă, constitu­ie contravenție”. Pentru protecția împotriva zgomotelor în construcțiile civile și social-culturale există anumite standarde. între acestea sunt menționate limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent din clădirile de locuit, precum și para­metri de izolare acustică pentru elementele de construcții, în vederea asigurării protecției și confortului acustic. Astfel, pentru clădiri de locuit (apartamente), nivelul de zgomot interior echivalent trebuie să aibă limita maximă de 35 decibeli. Pe timpul nopții, nivelul nu trebuie să depășească 25 de decibeli în spațiile locative. Cetățenii care sunt deranjați de producerea unor zgomote sau vibrații trebuie să se adreseze în primul rând Inspec­toratului de Sănătate Publică (fostul Sanepid), care, în cazul constatării depășirii limitei admisibile de zgomot, poate retrage autorizația de funcționare a societății comerciale care nu respectă normele în vigoare. Cetățenii se mai pot adresa în astfel de cazuri Primăriei, Poliției și Oficiu­lui pentru Protecția Consumatorilor (CPC), care, fiecare separat, vor veni să constate neregulile existente și vor aplica propriile sancțiuni, în cazul în care, deși constatate și sancționate, abaterile de la normele în vigoare persistă, instituțiile care au făcut măsurători pentru determinarea nivelului de zgomot trebuie să timi­tă o sesizare la Parchet pentru deschiderea unui dosar penal. Adrian Tomescu, Laurențiu Stoiciu Spațiu afectat Nivel maxim de zgomot admis de dB Parcuri, zone 40 balneo-climaterice Școli, crese, 70 grădinițe, spații de joacă Piețe, restaurante 65 în aer liber Parcaje auto 85 Teritoriul stradal 60 Pasaje pietonale 60 Stații de metrou 60 Alimentare 75 Spații comerciale 50 Săli de cinematograf 60 Apartamente 35* i Admiterea în facultăți nu este hotărâtă la MEN Intențiile Ministerului Educației Naționale de a schimba condițiile de desfășurare a examenului de bacalaureat și a celui de admitere în învățământul superior, anunțate la vremea respectivă de către ministrul de atunci, Virgil Petrescu, produseseră agitație în rândul elevilor din anii terminali de liceu. Noua echipă ministerială, încercând să împace ambele părți, hotărăște o metodologie mult mai largă, dar reformistă în același timp. Din păcate, însă, acest fapt produce derută în rândul celor direct interesați. Se mai ia în considerare bacalaureatul la examenul de admitere? Cum se va desfășura acesta din urmă? Care vor fi noile exigențe? Vor varia acestea în funcție de specializările și facultățile alese? La acest gen de întrebări am solicitat răspunsul de la dl Mihai Cerca, director al Direcției Generale de învățământ Superior din cadrul MEN. Reporter: Domnule director, care va fi metodologia de admitere în învățământul superior pentru acest an? Mihai Cerca: Metodologia de admitere pentru învățământul supe­rior se compune din două părți: pe de o parte, există o metodologie­­cadru a MEN, pe care noi o plasăm tuturor universităților și care e obligatorie pentru toate instituțiile de învățământ superior de stat; pe de altă parte, în interiorul acestei metodologii-cadru, universitățile au libertatea de a elabora metodologii proprii. Dar acestea nu pot încălca principiile generale pe care le stabilește MEN. în ceea ce privește cifra de școlarizare, pro­punerea de Hotărâre de Guvern e în curs de avizare de către minister, luându-se în considerare și pro­punerile de la universități. Noi le-am acumulat pe plan național, astfel încât, probabil, se va ajunge la 63.000, această cifră reprezen­tând o creștere rezonabilă, de la 53.000 de studenți anul acesta, având în vedere că România e între ultimele țări din Europa în această privință, și o creștere (nu foarte importantă) ar însemna un pas înspre rezolvarea acestei probleme. Rep.: Care va fi ponderea mediei de la bacalaureat în exame­nul de admitere? M.C.: Noua echipă a MEN a preluat din mers problema bacalau­reatului și problema admiterii în învățământul superior în 1998. Noi nu ne putem permite să contra­mandăm ceea ce a fost hotărât, dar am recomandat universităților să analizeze posibilitatea includerii fie a performanțelor din anii de liceu, fie a mediei de bacalaureat, fie a ambelor aspecte în aprecierea și ierarhizarea candidaților la concur­sul de admitere. Pornind de la această libertate admisă de MEN, ne aflăm la ora actuală în situația de a avea o panoramă extrem de diversă a modului în care se preia performanța din liceu în aprecierea candidatului la admiterea în învățământul superior. Există foarte puține specializări în cadrul universităților la care s-a abandonat complet examenul de admitere și ierarhizarea candidaților se face strict în funcție de media multianu­­ală obținută la disciplina de specialitate, de exemplu fizica, nota obținută la examenul de fizică la bacalaureat și nota generală de bacalaureat. Aceasta e o metodă. La polul opus se află foarte puține specializări la care bacalaureatul e total respins și se organizează concurs de admitere clasic, cu toate probele. Există între aceste două extreme situația specializărilor la care bacalaureatul contează doar ca mijloc de departajare pentru acei candidați care au media egală cu cea a ultimului candidat admis, pentru că trebuie să ne încadrăm strict în numărul de locuri care se alocă și care este finanțat de buget. Și apoi, sunt o mulțime de speciali­zări universitare la care media de bacalaureat sau performanta de la disciplinele de specialitate din anii de liceu reprezintă între 10% și 50%. Sunt multe universități în cadrul cărora există mai multe modalități, specifice diferitelor facultăți, de a lua în considerare nota de la bacalaureat. Rep.: Care sunt limitele pe care le impune acest regulament-cadru? M.C.: Regulamentul-cadru sta­bilește doar principiile de conduită în timpul examenului de admitere. Stabilește cine anume are voie să dea examen (nu au voie decât absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat), de asemenea, sta­bilește numărul minim și maxim de probe care pot fi solicitate în timpul acestui examen, stabilește celelalte reguli generale cu privire la derularea propriu-zisă a exame­nului. O recomandare obligatorie este ca în aceeași zi să nu se susțină decât o singură probă. Deci sunt principii de derulare a concursului de admitere și nu reguli propriu­­zise, de conținut, pe care le stabilesc Senatele universitare, cu toată autonomia care le revine. Rep., în ceea ce privește exa­menul de bacalaureat, s-a pus problema obiectivității, corectitu­dinii și a valabilității lui. Ce aveți de spus în această privință? M.C.: Din informațiile pe care le deținem la nivel de MEN, știu că au fost luate măsuri de desfășurare a examenului, astfel încât bacalau­reatul să fie consolidat și să nu existe deosebiri de esență între examenele din diferitele regiuni ale țării. Desigur că rămâne de văzut cât de bune sunt aceste măsuri și, mai ales, cum vor fi ele respectate pentru ca bacalaureatul să aibă într­­adevăr valabilitate națională. Aceste măsuri vor fi operaționali­­zate chiar din acest an. Rep.: Aveți în vedere pe viitor includerea obligatorie a notei de bacalaureat în examenul de admitere? M.C.: Va rămâne de competența universităților să stabilească acest lucru. Noi am recomandat să se ia în considerare acest efort pe care elevul care dorește să studieze l-a făcut doar cu câteva săptămâni înainte de un nou hop, care se cheamă admitere. Eu găsesc că este un mare lucru să ținem seama de bacalaureat. Pe de altă parte, nu ascund faptul că, dacă avem în vedere felul cum s-a derulat examenul acum câțiva ani - era o simplă formalitate de încheiere a liceului - există reticențe și acestea se pot înțelege. Tocmai de aceea, nu am insistat să se treacă deodată la considerarea numai a bacalaure­atului. Dar, dacă universitățile au stabilit că pot să se sprijine numai pe rezultatele din liceu, noi avem deschiderea necesară. Dar un ordin al ministerului în acest sens nu va exista. Rep.: Aveți în vedere o schim­bare a datei susținerii examenului de admitere? M.C.: Nu există nici un fel de intenție, reglementările care sunt în proiect prevăd derularea examenu­lui în esență în luna septembrie, iar, la acele specializări la care admiterea se face în două etape, cu probe eliminatorii de aptitudini specifice facultăților respective, acestea se vor derula înainte de 28 august, astfel încât acei candidați care nu dovedesc aptitudinile soli­citate să se poată înscrie în altă parte. Rep.: Care este scopul acestor modificări? M.C., în primul rând, urmărim o normalizare a efortului pe care îl fac candidații pentru concursul de admitere. Nu se poate să nu ținem seama că aceștia au dat un concurs de cultură generală, care este baca­laureatul; în al doilea rând, urmărim pregătirea mai largă a absolvenților de liceu care, potrivit practicilor din anii anteriori, se pregăteau pentru acel bacalaureat cu trei-patru materii - dar, desigur, se pregăteau în primul rând pentru disciplinele de admitere. Cred că un intelectual modern trebuie să știe mult mai mult decât trei-patru materii. Mihaela Marinescu Dolarii “la discreție” nu prea ispitesc în ciuda așteptărilor, casele de schimb nu au fost asaltate începând de vineri s-a liberalizat cumpărarea de valută pentru persoane fizice. Până acum vânzarea valutei se făcea pe bază de pașaport, în limita a 500 de dolari anual. Cu toate că toți cei implicați în această afacere se așteptau ca odată cu eliminarea restricțiilor să se înregistreze o creștere substanțială a vânzărilor de valută, acest lucru nu s-a produs. în București funcționează aproximativ o mie de exchange­­office. Vineri, românii nu s-au îngrămădit să cumpere dolari, deși, pentru prima dată, și-ar fi putut procura, legal, orice sumă. în raidul întreprins de noi la mai multe case de schimb, am aflat de la patroni și de la operatorii valu­tari că vânzările nu au fost pe măsura așteptărilor. “Ziua de azi, pentru care ne pregătisem, s-a dovedit a fi, din punct de vedere al vânzărilor, la fel cu cea de ieri. Până acum, am încasat mai mult de­cât am vândut. Lumea s-a obișnuit să bage banii în bănci”, ne declara un patron de exchange. Foarte puține au fost casele de schimb unde am aflat că “vânza­rea la liber” s-a făcut resimțită. Am întâlnit cozi doar la casele de schimb din interiorul băncilor, unde era aglomerație și înainte de această liberalizare. Toti cei intervievați s-au declarat mulțumiți de această măsură, cu toate că, și înainte de liberalizare, multi își procurau pe căi ilicite valuta necesară. “Și înainte, dacă aveai aranjat mersu’ cu ăștia de la exchange puteai cumpăra fără nici un fel de acte, dar te costa, nemică, în plus. Puteai cumpăra si pe pașapoartele altora, că nu toti își luau valuta. Da’ și așa te costa mai mult, pentru că trebuia să-i dai măcar de-o bere, acolo”, ne-a declarat un tânăr care cumpărase în fața noastră 3.000 de dolari, pentru a aduce marfă de la turci, el singur recomandându-se drept “un bișnițar”. Această liber­alizare ar fi trebuit să ne ajute să scăpăm și de escrocii aciuiți în jurul caselor de schimb, care au fost văzuți și ieri la lucru. Cert este că românii dovedesc că nu doresc să-și investească (blocheze) banii în valută, sistemul bancar fiind mult mai atractiv. Se pare că BNR a ales momentul potrivit. Ciprian Ranghel Oamenii își văd de drum, indiferenți la valută / Foto: C. Văduva 4

Next