Cotidianul, martie 1998 (Anul 8, nr. 49-74)

1998-03-02 / nr. 49

I., eisiicteca CENTRA­­ Ă l­NIVERSITARA [ ..M. E XII NES­CU“ IAȘI Vicepreședintele PD Radu Berceanu a declarat că PD nu dorește să mai preia conducerea Bancorex, întrucât premierul Ciorbea a recunoscut, în CoCoPo, că Bancorex se află într-o situație dificilă, iar delegația FMI a criticat întârzierea restructurării la această banca(Mediafax) Foto. O.TibAr . Banca Comercială Română va oferi clienților­­ persoane fizice - un nou serviciu bancar - MoneyGram - care asigură transferul sumelor în valută spre și dinspre România în 10 minute. Comisionul de transfer se plătește numai de către expeditor. Comisionul minim este de 20 dolari, dacă suma transferată nu depășește 400 dolari, iar cel maxim este de 300 dolari, pentru sumele cuprinse între 7500-10.000 dolari. (Mediafax) Daniel Dăianu, ministrul Finanțelor: “Nu sunt mulțumit cu ce avem în momentul acesta, încă ne gândim la o combinație. Poți să încerci numai să «urci» veniturile, poți să încerci numai reducerea cheltuielilor, dar cred că cel mai înțelept este să încerci să ai o combinație între acestea două. Dacă mizezi numai pe creștere de venituri, înseamnă să presupui automat o mărire de taxă care poate să devină excesivă. Banii niciodată nu sunt suficienți, dar din puținătatea pe care o avem, trebuie să ajungem la o formulă care să satisfacă constrângerile bugetare cât de cât, nevoia de a face totuși reformă, deci de a nu avea numai un buget de supraviețuire. Cred că din punctul de vedere al Coaliției majoritare, bugetul va avea susținere politică în Parlament. Bugetul trebuie să fie însoțit de măsuri de reformă structurală, și eu insist asupra acestor aspecte. Poziția dlui negociator Paul Thomsen este realistă. Garanțiile pentru a treia tranșă de împrumut le dau faptele noastre” (M.B.)­­ Foto: R. Vălcăneanțu Unificare liberală prin fuziune. PNL a absorbit PAC Consiliul Național al PNL, întrunit pe 28 februarie a.c., a hotărât, în unanimi­tate, fuziunea prin absorbție cu PAC, PNL păstrându-și însă statutul, sigla și denumirea. Ca urmare a acestei decizii, președintele PAC, Nicolae Manolescu, va ocupa funcția de președinte al Consiliului Național al PNL, în Biroul Permanent Central al partidului, PAC va primi două funcții de vicepreședinte, un membru plin, doi membrii supleanți, care participă la ședințele BPC la invitația președin­telui, cu drept de vot consultativ. De asemenea, PAC va primi și posturile de prim-adjunct și adjunct al secretarului general al PNL, precum și funcții de vicepreședinți la nivelul structurilor teri­toriale. Tot sâmbătă, Consiliul National al PNL a supus la vot modalitatea prin care se poate realiza unificarea liberală. Astfel, s-au exprimat 54 de voturi împotriva înființării Federației Liberale, propusă de Viorel Cataramă, cinci voturi pentru și trei abțineri. Prim-vicepreședin­­tele PNL, Valeriu Stoica, a declarat că “înlăturarea impresiei de dezbinare a liberalilor este posibilă doar prin fuziuni succesive și nu prin Federația Liberală”. Liderii liberali susțin că oricât de doctri­nară s-ar declara o federație, “ea este tot politică”, iar “PNL nu poate să facă parte din două alianțe”, CDR și Federație, partidul nevăzând motivul pentru care să părăsească Convenția. Ei speră ca, recurgând la formula de unificare prin fuziune succesivă, “reunirea tuturor liber­alilor în matca PNL” să se realizeze în termen de șase luni, maximum un an. Conducerea PNL a precizat că este deschisă pentru discuții cu toți liberalii care vor să fuzioneze cu acest partid. Președintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus, crede că PNȚCD nu are de ce să se îngrijoreze de faptul că partidul său se întărește. El a declarat că “PNȚCD trebuie să fie cel puțin la fel de mulțumit ca și noi, după cum noi, dacă PNȚCD ar fuziona cu o forță politică democrată, am fi foarte mulțumiri”. Mircea Ionescu- Quintus spune că sporirea forței și valorii partidului mărește, de fapt, forța CDR. Pe de altă parte, fruntașul liberal, declară că PNL nu a primit sprijin din partea ni­mănui, nici chiar din partea Federației Europene a Partidelor Liberale, deși PNL își plătește cotizația, de aproximativ 30.000 de franci. Rezultatul votului Consiliului Național al PNL în ce privește înființarea Federației Liberale nu a fost tocmai așa cum și-ar fi dorit vicepreședintele PNL, Viorel Cataramă, susținătorul acestei formule de unificare, majoritatea votând împotrivă. El a părăsit primul sala Grupului parlamentar liberal, după desfășurarea conferinței de presă, refuzând să spună dacă a votat pro sau contra. Viorel Cataramă a declarat doar că “este un vot al Consiliului Național care este obligatoriu pentru toți membrii PNL”. El nu a vrut să spună nici dacă va mai continua discuțiile cu PL privind constituirea Federației Liberale. (Gabi Zamora) Bref Post scriptum Scrisoarea pe care a trimis-o dl Ciorbea celor cinci ex-miniștri din PD nu prea i-a adus noroc, întâi, pentru că destinatarii n-au reacționat pe măsura acuzațiilor din epistolă și apoi, pentru că, a doua zi după scrisoare, Poul Thomsen, excedat de ezitările din jurul bugetului, și-a luat delegația și a plecat lăsând vorbă că se-ntoarce când va avea la ce. Cum s-ar zice, unde scrii si unde crapă! Dar, așa-i viata, ca o poștă, premierul a trimis o scrisoare și-a pier­dut două - adică tocmai scrisorile de intenție pentru a treia tranșă a împru­mutului stand-by și, o dată cu ele, “unda verde” pentru piața bancară. Deocamdată, guvernul a rămas “pe galben” iar ultimul CoCoCoCo arată că părerile­ în privința alimentării bugetu­lui au rămas în continuare despărțite. Din acest motiv, faptul că dl Ciorbea, având sabia lui Thomsen deasupra bugetului și sabia bugetului deasupra guvernului plus semidemisia dlui Valentin Ionescu deasupra privatizării, și-a găsit timp să scrie o nuvelă de nouă pagini, constituie o dovadă de mare tărie sufletească. Altcineva, mai slab de înger, frământându-se din cauza bugetului, sau din cauza FMI ar fi uitat, poate, de cei cinci cascadori din PD și i-ar fi lăsat în plata domnului Roman. Totuși dintre reproșurile pe care dl Ciorbea le-a adresat iubitorilor de “Cașcaval” din PD există unul perfect valabil și anume faptul că marii reformiști au avut grijă să se soli­darizeze cu regularitate tuturor grevelor și manifestațiilor de stradă stând astfel cu un picior în reformă și cu altul pe pâine. în schimb, atacurile la adresa corupției din PD arată duplicitatea dlui Ciorbea căci dacă PD este corupt, a­­tunci de ce l-a destituit premierul pe dl Valerian Stan care semnalase exact același lucru? Dar, cum în zilele noas­tre lucrurile s-au mai schimbat așa încât scripta volant, și verba manent, “scripta” dlui Ciorbea a fost total eclip­sată de “verba” dlui Iliescu din Valea Jiului la adresa președintelui Constantinescu, vorbă ce are șansa de a rămâne în analele mahalagismului românesc. Furat, se vede treaba, de peisajul subteran, dl Iliescu a vorbit direct cu târnăcopul despre “prostul ăla de Constantinescu” care a promis 60 de miliarde de dolari. Expresia a determi­nat-o pe soția dlui Iliescu să-și mustruluiască telefonic tovarășul de viață drept care liderul PDSR a încer­cat s-o dreagă explicând că s-a referit la “naivitatea” președintelui. Se pare că Si­di Iliescu este naiv ca noaptea da­­că-și închipuie că-i mai crede cineva. Tia Șerbănescu Vicepreședintele PNL Călin Popescu-Tăriceanu a declarat: “Guvernul Ciorbea și-a epuizat resursele” în privința reformei, fapt confirmat de eșecul negocierilor cu FMI. Vicepreședintele PNL a afirmat că plecarea lui Paul Thomsen “e un semnal clar că politica economică angajată de Cabinetul Ciorbea, pe ansamblul ei, reprezintă mai degrabă un eșec” (Mediafax) / Foto: C. Văduva Astăzi, PNTCD si PD se duc, separat, la Cotroceni Azi, PNȚCD se întâlnește cu Emil Constantinescu pentru a discuta ultimele probleme legate de buget, iar marti, 3 martie, liderii Coaliției se vor întâlni pentru o nouă ședință a CoCoPo, unde vor încerca pentru ultima dată să discute cu liderii PD problema sprijinului parla­mentar ce urmează a fi oferit Legii bugetului. Premierul Victor Ciorelea va prezenta în cadrul ședinței principalii indicatori ai bugetului și programul de măsuri economico sociale. Tot astăzi, cu o zi înainte de a fi depusă la Parlament Legea bugetului pe anul 1998, liderii PD vor merge la Palatul Cotroceni. Ei au fost invitați de președin­tele Emil Constantinescu, afirmă surse din Guvern. Tema discuțiilor va fi votarea Legii bugetului, continuarea procesului de reformă, fără a se lua în calcul problema schimbării premierului sau a întregului Cabinet și, de asemenea, planurile de viitor ale Coaliției guvernamentale în viziunea democraților. Președintele Constantinescu dorește să afle de la democrați părerile lor în legătură cu bugetul anului 1998 și variantele întoarcerii PD la guvernare. întrebat despre tema discuțiilor de astăzi, de la Cotroceni, Ion Diaconescu a declarat sâmbătă: “Cu dl Constantinescu nici eu nu știu ce vom discuta. Suntem convocați, mergem cu o sută și ceva de oameni acolo, o manifestație de-a sta de simpatie”. (AMPress, M.B.) Membrii Consiliului de Coordonare Politică a Coaliției s-au întâlnit sâmbătă, la Palatul Victoria, pentru a găsi formula optimă în privința proiectului Legii bugetului pe 1998, a programului economic și a suportului politic scontat pentru acestea. Dacă în privința faptului că bugetul va fi unul de constrângeri, la care vor trebui să se “asorteze” măsuri structurale aprofundate, între liderii politici a existat consensul, asupra spri­jinului din Parlament planează încă semne de întrebare din partea Partidului Democrat. La finalul întâlnirii de sâmbătă, liderul democrat Radu Berceanu a nuanțat declarațiile antevor­bitorilor săi, potrivit cărora PD ar intenționa să se reîntorcă la guvernare. “Cine v-a spus că am cerut o formulă prin care să ne reîntoarcem în Guvern a­mințit. O spun foarte clar. Poziția noastră este că nu se poate prezenta bugetul de către acest guvern si apoi, în eventuali­tatea că bugetul este votat, nu se poate pune în practică de acest guvern. Din­­tr-un motiv foarte simplu, situația în care suntem acum este datorată ineficienței formulelor adoptate de acest guvern, de care ne facem si noi, Partidul Democrat, vinovați până la un punct”. Berceanu consideră că incertitudinea politică ar putea fi corectată prin revenirea PD în cadrul executivului, însă numai o dată cu schimbarea premierului. De cealaltă parte, conducerea PNȚCD nu dorește să discute înlocuirea lui Ciorbea. Președin­tele PNȚCD, Ion Diaconescu, a afirmat acest lucru la finalul CoCoPo, recunoscând că PD n-a dat un răspuns definitiv în privința susținerii parla­mentare a unui buget prezentat de Victor Ciorbea. “în tot cazul, ceea ce vă pot spune e că noi, când bugetul va fi gata, îl vom depune în Parlament și rămâne ca cei care nu vor să voteze să nu voteze”, a spus Diaconescu. La rândul său, primul­­ministru Victor Ciorbea s-a arătat opti­mist cu referire la susținerea de care se va bucura bugetul, declarând că “în același timp bugetul va fi însoțit de un program de măsuri economico-sociale care trebuie adoptate în cursul acestui an”. Cu toate acestea, există și aici două abordări diferite: una care susține că programul trebuie să însoțească bugetul, iar cealaltă, care menționează că întâi trebuie prezentat bugetul și apoi, separat, programul. Ciorbea este convins că proiectul actului normativ în cauză va fi adoptat, avându-se în vedere importanta acestuia pentru societatea noastră. Marti, CoCoPo se va reuni pentru o ultimă ana­liză a bugetului de stat pe anul în curs. O dată definitivat, acesta va fi aprobat de Guvern și se speră ca până în jurul datei de 10 martie el să fie înaintat Parlamen­tului. Mihaela Bengulescu întrebat care este sprijinul extern pe care îl au liberalii, Mircea Ionescu-Quintus, președintele PNL, a răspuns: “Fără să fac vreo aluzie la cineva, consider că au nevoie de sprijin doar cei ce se simt slabi. Noi preferăm să ne ghidăm după deviza noastră «prin noi înșine»” (L. G.)­­ Foto: T. Șlicaru și Ctin Văduva Teodor Meleșcanu crede că România nu este guvernată Interviu cu președintele ApR Cum apreciați gestul premierului Victor Ciorbea de a răspunde foștilor miniștri democrați și ce consecințe creded că ar putea avea? Eu îl apreciez ca pe o reacție a unui prim-ministru care a fost în ultima perioadă supus unor critici foarte aspre și care a avut o replică firească, normală. Din punct de vedere al momentului, mie mi se părea această scrisoare neinspirată întrucât da un semnal foarte prost pentru Coaliția majoritară și cu consecințe inclu­siv asupra adoptării bugetului. Există o vorbă din popor care spune: tonul face muzica. în acest sens, tonul scrisorii este de prea multe ori pamfletar, ziaristic. Nu cred că problemele care apar între colegii de la guvernare pot fi rezolvate într-un asemenea stil. Considerați că tonul folosit în scrisoare poate fi semnalul alegerilor anticipate? Nu știu dacă este neapărat semnalul unor alegeri anticipate, dar este, sigur, o lovitură foarte serioasă dată Coaliției majoritare, mai ales cunoscând faptul că, din păcate, în politica noastră orgoliile personale joacă un rol foarte important. Liderii PNȚCD au declarat că vor apela pentru buget la votul parlamentar­ilor din opoziție. Care este poziția ApR în acest context? Noi, ca partid de opoziție, considerăm că țara nu este guvernată prost, ci că nu este guvernată deloc, înțelegem deci să ne asumăm întreaga răspundere, însă o poziție precisă în legătură cu bugetul vom putea să ne-o formulăm numai în momentul în care vom avea un prim proiect de buget. Din discuțiile generale de până acum a reieșit că bugetul nu este unul de austeritate, care am înțeles că ar fi o condiție aproape obligatorie, ci mai degrabă unul de supraviețuire. Aceasta, deoarece bugetul nu conține nici un fel de proiecte care să dea semnalul unei relansări economice. Noi înțelegem că bugetul va fi strâns, că va fi de austeritate, dar el trebuie să conțină un minimum de fonduri pentru reformă, în caz contrar, noi considerăm că va urma încă un an de sacrificiu inutil, o prelungire fără nici un fel de perspectivă a economiei românești. Cum s-a manifestat Coaliția în privința consultării Opoziției pentru elaborarea bugetului? Noi am avut o consultare la Cotroceni cu reprezentanții Comisiilor economice și ai celor de Finanțe și Buget din Camera Deputaților și Senat pe tema bugetului pe anul 1998. Cu această ocazie au fost prezenți parlamentari reprezentând partidele majoritare, precum și cei ai opoziției. Subiectul a fost abordat în termeni foarte generali și de aceea și opiniile noastre au fost vagi. Așteptăm proiectul de buget pentru a hotărî cum vom pune capăt acestei stări de agonie în care se află țara de câteva luni. Surse din PSDR afirmă că se dorește intrarea ApR în USD. Au existat contacte în acest sens? Până acum au avut loc contactele obișnuite în actuala conjunctură politică cu colegii de la PSDR și de la PD. în discuțiile purtate am urmărit o eventuală colaborare parlamentară și modalitatea prin care să contribuim la elaborarea unor proiecte de legi importante. Nu au survenit nici un fel de contacte în legătură cu intrarea noastră în Uniunea Social- Democrată, dar sigur că ne onorează intenția colegilor de la PSDR de a ne invita în USD. ,A consemnat Isabelle Albu Adio PAC, bonjur PNL! Blitz interviu cu Nicolae Manolescu Domnule Manolescu, cu ce “zestre” vine PA­C in această fuziune ? Venim cu 52 de primari si 1035 de consilieri la toate nivelurile. Ați ales calea fuziunii pentru că PAC nu a fost acceptat în CDR ? Nu. Chiar și în cazul în care am fi intrat în componența CDR, tot aici ajungeam, la fuziunea cu PNL. PAC va dispărea cu desăvârșire? în nici un caz. Votul care a fost dat în favoarea fuziunii spune totul. Nu va dispărea însă latura civică. Ea va avea continuitate și în cadrul PNL. * Care vor fi relațiile cu foștii parteneri din ANL? ANL a fost o alianță tipic electorală. Ea a funcționat pe timpul campaniei electorale și în perioada alegerilor, după care s-a desfi­ințat. Relațiile nostre cu foștii parteneri din ANL, mai precis cu PL, vor fi cele ale PNL cu un partid care este așteptat să fuzioneze și să intre în marea familie liberală unită. Faptul că se va păstra aceeași siglă și denumire de PNL nu a deranjat PAC? Evident că nu, iar “săgeata” este un în­semn care chiar ne place. In privința viito­rului stabilit cu ocazia desfășurării Con­gresului extraordinar vom înainta și noi, cei proveniți din PAC, o serie de amenda­mente. (Lucian Gheorghiu) Politologul Vladimir Pasti prevede un deficit bugetar de 7% .Ministerul Finanțelor și întregul Guvern se zbat între două posibilități, una mai rea decât cealaltă, fie să mărească taxele pentru o populație care deja nu prea mai are de unde să plătească, fie să reducă cheltuielile pentru serviciile sociale care și așa sunt slabe și cantitativ nu mai acoperă întreaga populație căreia îi sunt destinate. Cea de-a treia variantă ar fi să mărească deficitul bugetar, pe care politicieni cu altă opțiune ar agrea-o, actuala putere nu o ia în considerare. Așa că, probabil vor face un buget nerealist care va fi corectat în iunie, pe urmă va fi corectat încă o dată în septembrie și probabil vor termina anul cu un deficit bugetar de 7%”. (LA., B.M.) Cetățenii despre fuziunea liberală. “Este singura și despre negocierile cu FMI: “Au eșuat pentru că nu Ziarul nostru a realizat ieri un sondaj printre bucureșteni, având următoarele două întrebări: 1. Ce părere aveți despre fuziunea celor două partide liberale, PAC și PNL? 2. Care este opinia d-voastră privitor la negocierile Guvernului cu F.M.I.? Cristina Munteanu, sociolog, 26 ani: 1. Ar fi o ocazie bună ca să apară o a treia forță puternică în România. Nu știu dacă celelalte partide liberale le vor urma exemplu. Programele partidelor liberale din România diferă destul de mult. Orientările lor oscilează între centru-dreapta și dreapta, s-ar putea să nu ajungă la un consens. 2. Pe bună dreptate negocierile sunt amânate. Iar dacă vor fi amânate prea mult s-ar putea să întârzie apariția investitorilor străini în România. Dragoș Marinen, inginer, 58 ani. 1. Este singura alternativă împotriva PNȚCD- ului, care a arătat că nu știe nimic. Cred că și celelalte partide cu orientare liberală le vor urma, indiferent dacă e vorba de Câmpeanu sau de ceilalți. Unificarea e singura lor soluție ca să trăiască. 2. Drept să vă spun, puțin îmi pasă dacă e supărat dl. Paul Thomsen. Insă, să știți că aceste negocieri Cu FMI-ul sunt ca si cum mi-ai cere 100 de mii de lei pe un obiect și eu ți-aș da un leu. Cam asa arată negocierile astea. Să facem numai ceea ce vor dânșii și ei să nu țină cont de absolut nimic din ceea ce se întâm­plă în țara asta. E foarte ușor să-ți cer să tai pomul ăla când nu ai cu ce, chiar dacă îți dau 100 de mii de lei. Cam asta-i piesa. Marie-Jeanne Zădărnescu, profe­soară, 58 ani. 1. Este un lucru bun pentru că se întregesc niște idei și se continuă niște opțiuni liberale. Am impresia că liberalii își întăresc forțele. Și ăsta e un lucru bun. Ar trebui ca și ceilalți liberali să facă la fel pentru că și așa au pierdut prea mult prin Câmpeanu. Ar trebui să facă ceva pentru a schimba imaginea liberalilor. 2. O să vedem ce urmează pentru că părerile sunt împărțite. Primul-ministru spune că au reușit, iar majoritatea celorlalți spune că a fost un eșec. Eu cred că din moment ce nu s-au încheiat acum, pe măsură ce trece timpul se vor finaliza tot mai greu. Aste-i rău, pentru că nu știu ce vom face dacă nu avem nici măcar acest împrumut. alternativă” a, mers reforma” Vasile Ion, pensionar,70 de ani. I. De obicei peștele mare îl înghite pe cel mic. Aici nici unul nu-i mare. Amândoi sunt mici. O par­te din celelalte partide liberale s-ar putea să-i urmeze. Unele care nu au nici o șansă în alegeri trebuie să găsească o formație prin care să poată intra cu un deputat sau doi în Parlament. 2. E o greșeală a lui Ciorbea că s-a cramponat de acel scaun despre care tot timpul a spus că nu ține la el. Negocierile au eșuat pentru că nu a mers reforma. S-au luat unele angajamente față de FMI și ei nu s-au ținut de ele. Și asta este ca și o minciună. Tudor Vasilescu, student, 26 ani: 1. Nu mi se pare normală această fuziune. PAC nu mi se pare un partid liberal. Poate că au interese. Probabil că simt ei o campanie electorală și se gândesc că trebuie să se pregătească intens. Au început oricum pregătirile cu botezuri și vizite de lucru în Valea Jiului. Și-au făcut ei niște socoteli cu procente și sondaje, dar tot nu văd ce ar avea în comun PAC cu PNL. 2. O să aflăm peste vreo doi ani despre vreun protocol secret, ce­­au mai făcut și ce-au mai semnat. Deocamdată am înțeles că nu vedem banii până nu fac ei ce au de făcut. Și cum nu s-au hotărât dacă să schimbe sau nu Guvernul, probabil că nu or să primească banii. Rău nu poate fi că oricum banii nu-i foloseau cum trebuie. Nu i-au folosit până acum, de ce i-ar fi folosit de acum încolo? (Au consemnat Isabelle Albu și Ionel Dancă) Considerați negocierile cu FMI un eșec pentru Guvern? Victor Ciorbea: “Negocierile cu FMI sunt normale. Aide-me­­moire-ul există. Precizez că aide-memoire-ul nu se semnează, ci el consemnează exact punctele de vedere la care s-a ajuns, stadiul negocier­ilor și eventualele opțiuni divergente privind anumite cifre. Am anunțat din timp că se va lua o pauză de circa trei săptămâni, în care urmează să se examineze situația de la o instituție bancară de către experții FMI și ai Băncii Mondiale, să se întocmească un program de restructurare a aces­teia și să fie finalizate câteva programe concrete de reforme structurale. Pe baza acestor elemente tehnice, la care s-a referit și dl Thomsen, se vor finaliza negocierile privind Memorandumul pe întreg anul 1998, pentru că nu a fost și nu este discutată doar tranșa a treia a împrumutului, ci e vorba de un nou Memorandum, pe anul 1998”. Varujan Vosganian: “Negocierile cu FMI nu puteau să ducă la alt rezultat în condițiile în care Românt­a se află sub semnul echivocului atât din punctul de vedere al coaliției politice, cât și al situației legislative - mă refer în primul rând la Legea bugetului­ dar și la cea a investițiilor directe și la cea privind modificarea TVA. In aceste condiții, eu cred că­ FMI a procedat cu România cu menajamente.” Alexandru Athanasiu: “Nesemnarea aide-memoire-ului nu reprezintă nici un eșec, nici un succes, ci o amânare a semnării unui document, în ideea că semnarea, care poate constitui și­ acordarea celei de-a treia tranșe de împrumut, presupune luarea unor măsuri prealabile de restructurare economică pe care Guvernul trebuie să le ia, probabil, până la începutul lunii aprilie. Pe mine nu mă îngrijorează cum mă descurc eu, ci cum vor reuși românii să se descurce într-un an de austeri­tate. Va fi un an greu”. (Mihaela Bengulescu) 4 A

Next