Cotidianul, octombrie 1998 (Anul 8, nr. 124-150)

1998-10-01 / nr. 124

t\( pagina 4 P E G M Țărăniștii continua sabotarea „Legii lui Ticu" privind accesul la dosarele Securității Cotidianul Director ION CRISTOIU Cotidianul Anul VIII, numărul 124 (2169), joi, 1 octombrie 1998, 20 pagini, două ediții, 1400 lei lumea automobilului + scena politicii Adresă pe Internet: www.cotidianul.ro Vă prezentăm Căpitanul Alexa a convins Comisia de Apărare Există pericolul federalizării României Modul de funcționare a sistemului de pensii private pagina 5 Editorial .­­ezbaterea privind ie­șirea UD­MR de la guvernare va ajunge, desi­gur, și în pagi­nile presei in­ternaționale. Cît de obiectivă poate fi uneori această presă ne-am putut da seama după noiembrie 1996. Pînă la scrutinul de acum doi ani, România a fost tratată cu sictir de multe jurnale și posturi de televiziune ale lu­mii. Am pus această atitudi­ne pe seama regimului Ilies­cu. Preluînd acuzații din inte­riorul țării, mulți gazetari străini veniți să realizeze ar­ticole despre România s-au mulțumit să rămînă cu docu­mentarea la nivelul barului de la Intercontinental, întor­­cîndu-se în redacții pentru a scrie și publica reportaje care stîrneau rîsul prin sărăcia surselor, superficialitatea a­­nalizei și mai ales prin apelul la clișee ieftine, țară condusă de neocomuniști, țară care a­­suprește minoritățile, țară în care forțele democratice erau ținute de o parte de putere. In noiembrie 1996, Ion Iliescu și „Patrulaterul roșu" au căzut de la conducerea României. Le-au luat locul Emil Con­­stantinescu și partidele consi­derate pînă atunci drept ste­jari ai democrației. Ne aștep­tam ca această schimbare să ducă și la o modificare a ati­tudinii față de România. Ca să constatăm că unele jurnale și posturi de televiziune din alte țări au continuat să pre­zinte o imagine strîmbă a Ro­mâniei. Sigur, societatea ro­mânească mai are multe slă­biciuni, unele urmare a grelei moșteniri comuniste, altele ținînd de înrăitele tradiții de țară aflată la porțile Orientu­lui. Nimeni nu pretinde ca noi, românii, să fim înfățișați în presa lumii mai buni sau mai frumoși decît sîntem. As­ta nu înseamnă că putem fi de acord cu insistența stupi­dă, a unor jurnale și posturi de televiziune, pe transfor­marea în elemente definitorii pentru poporul român a unor fapte care se petrec și în țări­le cu pretenții de a fi ajunse pe culmile civilizației și de­mocrației: furturile, jafurile, crimele, corupția. C­ontinuarea campaniei tendențioase împotri­va României și după noiem­brie 1996 ne avertizează asu­pra unui risc: acela ca dezba­terea privind părăsirea gu­vernului de către UDMR să fie abordată de presa interna­țională în planul raporturilor dintre majoritate și minorita­te. Cu un minimum de măies­trie în materie de sofism, dacă UDMR iese de la guver­nare, faptul ar putea fi inter­pretat de unele jurnale și unele posturi de televiziune, ba chiar și de unele cancelarii occidentale, ca o lovitură dată drepturilor minoritare, ca un semnal că în România și-a spus cuvîntul naționalismul extremist. O asemenea abor­dare ar putea fi mult înlesni­tă și de felul aiuristic în care problema a fost și este discu­tată în mediile politice și jur­nalistice din România. A­șa cum am mai scris, plecarea UDMR de la guvernare e o chestiune care nu vizează întreaga societate autohtonă, ci doar o coaliție politică. Dacă punem între paranteze că UDMR e un partid al etniei maghiare, problema prezenței sau ab­senței sale dintr-o coaliție, fie ea și de guvernămînt, ține strict de măruntaiele rapor­turilor dintre partidele de pe scena politică a unei țări. In decembrie 1996, după ale­geri, s-a format o coaliție de guvernămînt, pe baza unui Protocol, alcătuită din mai multe formațiuni: PNȚCD, PNL, PAR, PD și UDMR. Ca în orice alianță, la un mo­ment dat, poate interveni o criză între parteneri. De alt­fel, o criză asemănătoare s-a petrecut, înainte de 1996, și într-o altă coaliție, pe numele ei CDR. La un moment dat, UDMR a ieșit din Convenție. In noiembrie 1996, ca în orice țară democratică, raporturile între CDR și UDMR s-au schimbat. UDMR a intrat în­tr-o coaliție de guvernare cu un partener de care se des­părțise în urmă cu cîtva timp. O asemenea criză, petrecută la nivelul unei coaliții, fie de guvernare, fie din opoziție, nu e însă a României, ci a alian­ței respective. UDMR e ne­mulțumită de felul în care merg treburile în cadrul ali­anței. Nu-i nimic senzațional și cu atît nimic planetar în a­­ceastă afacere. La fel de bine, nemulțumită de coaliție pu­tea fi și o altă formațiune: PNȚCD, PNL sau PD. Dacă această formațiune ar fi ame­nințat cu părăsirea coaliției sau chiar ar fi părăsit-o, ar fi însemnat că întreaga Româ­nie trebuie să intre în vibra­ție seismică, undele de șoc a­­tingînd și continentul euro­pean? Firește că nu, în toate țările democratice, viața poli­tică e marcată de faceri și desfaceri de coaliții, de răs­turnări de alianțe. Din neferi­cire, UDMR e partidul etniei maghiare. Ultimatumul dat partenerilor vizează nu o chestiune de politică genera­lă, ci o chestiune ținînd de mi­noritatea maghiară, înființa­rea unei universități de stat în limba proprie. Aceasta ar putea îndemna pe unii jurna­liști și politicieni occidentali să înscrie criza din coaliție în sfera mai largă a raporturilor dintre majoritate și minorita­te. în realitate, repet, proble­ma ține de o promisiune făcu­tă UDMR de CDR și PD în schimbul acceptului de a in­tra în coaliția de guvernare. Constatînd că această promi­siune nu s-a îndeplinit, UDMR a dat un ultimatum. A trata nemulțumirea UDMR față de partenerii de coaliție ca o nemulțumire a minorită­ții maghiare față de felul în care majoritatea românească o tratează ar fi o imensă gre­șeală. înființarea universită­ții de stat în limba maghiară nu intră în sfera drepturilor de care o minoritate trebuie să beneficieze într-o țară în virtutea standardelor europe­ne. E vorba doar de un anga­jament pe care CDR și PD și l-au luat față de UDMR. Da­că această universitate nu se înființează nu înseamnă că minorității maghiare­­ i s-a luat un drept, înseamnă doar că partenerii de coaliție nu și-au ținut cuvîntul față de UDMR. Iar UDMR a proce­dat așa cum, de altfel, ar fi procedat orice alt partid din orice altă țară intrat într-o coaliție, a lansat tovarășilor de alianță un ultimatum. (continuare în pagina 4) Ion Cristoiu Un fapt normal într-o democrație I ttnvLK y.M. 'EMtNgȘQ^.'-JiZ. v Un adevăr de care se vor convinge curând și panicarzii Viața merge înainte și fără UDMR la guvernare O ultimă tentativă împăciuitoristă: în baza Ordonanței Ciorbea, care funcționează încă. Guvernul a primit un proiect de hotărâre privind înființarea universități maghiaro-germane Ieri a expirat ultimatumul acordat de UDMR partenerilor din coaliția de gu­vernare privind înființarea universității maghiare. Conform deciziei Consiliului Reprezentanților Unionali, UDMR ur­mează să-și retragă astăzi miniștrii din guvern. Aseară la sediul UDMR s-a întrunit Consiliul Operativ abilitat să stabileas­că etapele concrete de retragere din guvern, în primă fază, Hajdu Gabor, mi­nistrul Sănătății, și Tokay György, minis­trul pentru Minorități, urmează să-și prezinte demisia. UDMR nu exclude însă revenirea la guvernare dacă partenerii de coaliție își vor respecta până la urmă anga­jamentele privind universitatea ma­ghiară. S-a declarat de asemenea că UDMR va susține în Parlament legile reformei. Așadar începând de astăzi urmează să avem guvern minoritar. PDSR în­cearcă să facă viața mai ușoară Coali­ției anunțând că ar putea să-i acorde sprijinul. Aseară în ședința de guvern a fost prezentat un proiect de hotărâre care, în baza­ Ordonanței Ciorbea, aflată încă în funcțiune până la votul final din Par­lament, să instituie o universitate multi­cultural maghiaro-germană. pagina 2 1000 de zile sub teroarea Arnăutului Timp de trei ani, Universitatea Craiova a fost jefuită sistematic de oamenii multimiliardarului G. C. Păunescu Lipsit de performanțe și învăluit în ob­scur, sejurul multimiliardarului George Constantin Păunescu și al acoliților săi la Universitatea Craiova a generat și gene­­­­rează numeroase polemici. La un an ele l-a „divorț", firmele industriașului, prin vocea directorului general Eugen Arnăutu, continuă să pretindă actualilor conducă­tori ai grupării oltene un milion de dolari „daune" pentru investiția făcută. Fără nici un suport juridic, acești oameni fără scru­pule uită însă că vreme de trei ani au ex­clus Craiova de pe harta fotbalistică a ță­rii, ilegalitățile de tot felul punctând o gu­vernare despotică, direcționată doar în fo­losul personal. Descoperind falsuri groso­lane și dezvelind caractere dubioase, an­cheta îndoielnicei asocieri Craiova - Pău­nescu se dorește o privire obiectivă și bi­ne informată asupra celei mai negre pe­rioade din viața unei echipe care a scris istorie în fotbalul nostru. George Constantin Păunescu „Amendamentul“ lui Berceanu - o aiureală! Contractul Bell are termen limită 31 decembrie 1998 Guvernul a analizat ieri proiectul de hotărâre pri­vind prelungirea termenului de intrare în vigoare a contractului dintre FPS și Bell Helicopter, referitor la vânzarea-cumpărarea de acțiuni de la IAR Ghim­­bav. Sorin Dimitriu, ministrul privatizării, a afirmat că acest termen va fi prelungit până la data de 31 de­cembrie 1998. Executivul a propus recent înființarea unei comi­sii speciale, în sarcina căreia intra prezentarea, pâ­nă la 30 octombrie 1998, a unui raport referitor la stabilirea soluției de realizare a programului. Ministrul Privatizării a mai afirmat că nu se va ține cont de observațiile formulate de Radu Berceanu, potrivit cărora termenul de plată să fie prelungit pâ­nă în 2005, „deoarece nu intră în sarcina Ministeru­lui Industriilor". Ortansa TEODOR Rușine, rușine, rușine Spania - România, 10-0 Steaua și FC Argeș, umilite în Cupa UEFA Ca și-n partida de la București, Iulian Miu a fost aerian în duelurile cu atacanții spanioli pagina 3 Sare și piper Nu-i bai Guvernul României și-a pierdut coada. După cum se știe însă, târâtoarele supraviețuiesc fără probleme în lipsa acestui accesoriu Lucia Hossu Longin - victoria profesionalismului Comisiile de cultură au preferat-o pe Lucia Hossu-Longin pentru funcția de președin­te al CA al TVR. Alesul membrilor Consiliului, N. C. Munteanu, susținut de PD a fost sur­clasat, la o diferență de 12 voturi, în mare parte datorită voturilor PNȚCD în cele două co­misii, astfel că aceștia au votat-o pe Lucia Hossu- Longin, în ciuda faptului că la nivelul conducerii PNȚCD se vptase deja pentru N.C. Munteanu. pagina 4 „Miracolul“ românesc continuă Producția scade, dar puterea de cumpărare crește PIB-ul scade concomitent cu majorarea cifrei de afaceri CNS a anunțat ieri o nouă reducere a producției industriale cu 1,9% în luna august. în pofida acestui fapt, puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 1,6% față de luna prece­dentă. Paradoxul nu se oprește aici. Produsul Intern Brut a scăzut în primul semestru din 1998 cu 5,2% față de perioada cores­punzătoare din 1997. Cu toate acestea, cifra de afaceri a în­treprinderilor industriale a crescut cu 8%, șomajul s-a redus din nou în august, coborând la 8,5%, iar comerțul cu amănun­tul a crescut, în termeni reali, cu 6,3%. Prognoza de­­ 4% pentru PIB-ul anului 1998 ar însemna o creștere de 2,5% a producției pe ultimele șase luni. Dar, în loc să crească, ea a scăzut deja cu 3,4%. Dan CRISTIAN Miting Șoferii au blocat circulația în Capitală pagina 5 Servicii speciale SPP și-a redus efectivele pagina 9 Externe NATO vrea cu orice preț să se bată în Kosovo Sport O zi din viața unei mari campioane: Vabi Szabó pagina 12 BANCOR EX BANCA PENTRU MILENIUL TREI pagina 11 A început cursa pentru Primăria Capitalei ,Cotidianul­ nu va face târguri în campania electorală Directorul ziarului va supraveghea personal corectitudinea reflectării campaniei Astăzi s-a dat startul în campania electorală pentru alegerea Prima­rului General al Municipiului București. Atât din experiența campaniilor electorale anterioare, cât și din semnalele pe care le avem, se contu­rează posibilitatea ca unele ziare și posturi de radio și televiziune să aibă o atitudine partizană, de favorizare a unuia sau altuia dintre can­didați, în schimbul unor avantaje materiale. Credincios liniei de independență și respingere a oricărui târg, „Co­tidianul“ se angajează să reflecte cu imparțialitate campania electora­lă. în acest sens, directorul publicației noastre a semnat o decizie ca­re interzice publicarea oricărei știri referitoare la candidații angajați în campania electorală, fără ca aceasta să fie vizată în prealabil de dom­­nia­ sa. în ceea ce privește reflectarea cursei electorale, ziarul nostru va a­­corda zilnic o pagină cursei electorale, spațiu care va oferi informații cu privire la acțiuni și programe electorale, în acest sens a fost desem­nat câte un redactor să se ocupe îndeaproape de campania fiecărui candidat, după graficul pe care îl prezentăm în pagina 4. De aseme­nea, vom găzdui, în condițiile legii, materialele publicitare plătite de candidați. W pagina 4 Pre limba scriitorului George Balasta Elecțiune Sâmbătă, 26 septembrie, după-amiază, recitesc Colone­lul Chabert. Ce mi-o fi venit? Balzac! Impactul fu neașteptat, inocent aș zice, ca și cum a­­tunci aș fi descoperit cu adevă­rat lectura. Am fost chiar tentat să parafrazez o sin­tagmă faimoasă și oarecum confuză, li­teratura secolului XXI va fi balzaciană sau nu va fi deloc, am spus! In fine... Seara, majorita­tea buletinelor de știri transmiteau fe­bril dilema electorală germană. De la Balzac să mi se tragă? L-am văzut pe Kohl silindu-se să urce sprinten o scară. Șun­cile mari și grele, jucăușe sub haină, m-au dus cu gândul la neuitatul travesti de la circul Krateyl, cunoscut sub numele de Coana Manda. Pe de altă parte, moaca pietroasă, cris­pată, încăpățânată a lui Schro­eder. Antipatic. L-am sunat pe Cosașu, l-am spus: dacă nem­ții ar fi englezi, nu l-ar mai vota de data asta pe Kohl­ l-am a­­mintit cum, la alegerile din 1947, englezii nu l-au mai votat pe Churchill, The Old England și Eroul Nr. 1! Depar­te de a-și boicota Salvatorul, la numai doi ani de la război, credincioși instinctu­lui lor de oameni li­beri, englezii i-au a­­tras doar atenția că puterea otrăvește, oricine ai fi. L-au vo­tat din nou peste câțiva ani... Prietene, mi-a răspuns nepotul celor mai trăsnite mătuși ro­mânce d­in Israel, mâine seară vom ști. Articolul tău nu poate să apară decât joia viitoare. In­diferent de rezultatul de mâine, duminică, 27 septembrie, eu depun mărturie de ce mi-ai spus tu sâmbătă. (continuare în pagina 5) KA

Next