Cotidianul, octombrie 1998 (Anul 8, nr. 124-150)
1998-10-01 / nr. 124
t\( pagina 4 P E G M Țărăniștii continua sabotarea „Legii lui Ticu" privind accesul la dosarele Securității Cotidianul Director ION CRISTOIU Cotidianul Anul VIII, numărul 124 (2169), joi, 1 octombrie 1998, 20 pagini, două ediții, 1400 lei lumea automobilului + scena politicii Adresă pe Internet: www.cotidianul.ro Vă prezentăm Căpitanul Alexa a convins Comisia de Apărare Există pericolul federalizării României Modul de funcționare a sistemului de pensii private pagina 5 Editorial .ezbaterea privind ieșirea UDMR de la guvernare va ajunge, desigur, și în paginile presei internaționale. Cît de obiectivă poate fi uneori această presă ne-am putut da seama după noiembrie 1996. Pînă la scrutinul de acum doi ani, România a fost tratată cu sictir de multe jurnale și posturi de televiziune ale lumii. Am pus această atitudine pe seama regimului Iliescu. Preluînd acuzații din interiorul țării, mulți gazetari străini veniți să realizeze articole despre România s-au mulțumit să rămînă cu documentarea la nivelul barului de la Intercontinental, întorcîndu-se în redacții pentru a scrie și publica reportaje care stîrneau rîsul prin sărăcia surselor, superficialitatea analizei și mai ales prin apelul la clișee ieftine, țară condusă de neocomuniști, țară care asuprește minoritățile, țară în care forțele democratice erau ținute de o parte de putere. In noiembrie 1996, Ion Iliescu și „Patrulaterul roșu" au căzut de la conducerea României. Le-au luat locul Emil Constantinescu și partidele considerate pînă atunci drept stejari ai democrației. Ne așteptam ca această schimbare să ducă și la o modificare a atitudinii față de România. Ca să constatăm că unele jurnale și posturi de televiziune din alte țări au continuat să prezinte o imagine strîmbă a României. Sigur, societatea românească mai are multe slăbiciuni, unele urmare a grelei moșteniri comuniste, altele ținînd de înrăitele tradiții de țară aflată la porțile Orientului. Nimeni nu pretinde ca noi, românii, să fim înfățișați în presa lumii mai buni sau mai frumoși decît sîntem. Asta nu înseamnă că putem fi de acord cu insistența stupidă, a unor jurnale și posturi de televiziune, pe transformarea în elemente definitorii pentru poporul român a unor fapte care se petrec și în țările cu pretenții de a fi ajunse pe culmile civilizației și democrației: furturile, jafurile, crimele, corupția. Continuarea campaniei tendențioase împotriva României și după noiembrie 1996 ne avertizează asupra unui risc: acela ca dezbaterea privind părăsirea guvernului de către UDMR să fie abordată de presa internațională în planul raporturilor dintre majoritate și minoritate. Cu un minimum de măiestrie în materie de sofism, dacă UDMR iese de la guvernare, faptul ar putea fi interpretat de unele jurnale și unele posturi de televiziune, ba chiar și de unele cancelarii occidentale, ca o lovitură dată drepturilor minoritare, ca un semnal că în România și-a spus cuvîntul naționalismul extremist. O asemenea abordare ar putea fi mult înlesnită și de felul aiuristic în care problema a fost și este discutată în mediile politice și jurnalistice din România. Așa cum am mai scris, plecarea UDMR de la guvernare e o chestiune care nu vizează întreaga societate autohtonă, ci doar o coaliție politică. Dacă punem între paranteze că UDMR e un partid al etniei maghiare, problema prezenței sau absenței sale dintr-o coaliție, fie ea și de guvernămînt, ține strict de măruntaiele raporturilor dintre partidele de pe scena politică a unei țări. In decembrie 1996, după alegeri, s-a format o coaliție de guvernămînt, pe baza unui Protocol, alcătuită din mai multe formațiuni: PNȚCD, PNL, PAR, PD și UDMR. Ca în orice alianță, la un moment dat, poate interveni o criză între parteneri. De altfel, o criză asemănătoare s-a petrecut, înainte de 1996, și într-o altă coaliție, pe numele ei CDR. La un moment dat, UDMR a ieșit din Convenție. In noiembrie 1996, ca în orice țară democratică, raporturile între CDR și UDMR s-au schimbat. UDMR a intrat într-o coaliție de guvernare cu un partener de care se despărțise în urmă cu cîtva timp. O asemenea criză, petrecută la nivelul unei coaliții, fie de guvernare, fie din opoziție, nu e însă a României, ci a alianței respective. UDMR e nemulțumită de felul în care merg treburile în cadrul alianței. Nu-i nimic senzațional și cu atît nimic planetar în această afacere. La fel de bine, nemulțumită de coaliție putea fi și o altă formațiune: PNȚCD, PNL sau PD. Dacă această formațiune ar fi amenințat cu părăsirea coaliției sau chiar ar fi părăsit-o, ar fi însemnat că întreaga Românie trebuie să intre în vibrație seismică, undele de șoc atingînd și continentul european? Firește că nu, în toate țările democratice, viața politică e marcată de faceri și desfaceri de coaliții, de răsturnări de alianțe. Din nefericire, UDMR e partidul etniei maghiare. Ultimatumul dat partenerilor vizează nu o chestiune de politică generală, ci o chestiune ținînd de minoritatea maghiară, înființarea unei universități de stat în limba proprie. Aceasta ar putea îndemna pe unii jurnaliști și politicieni occidentali să înscrie criza din coaliție în sfera mai largă a raporturilor dintre majoritate și minoritate. în realitate, repet, problema ține de o promisiune făcută UDMR de CDR și PD în schimbul acceptului de a intra în coaliția de guvernare. Constatînd că această promisiune nu s-a îndeplinit, UDMR a dat un ultimatum. A trata nemulțumirea UDMR față de partenerii de coaliție ca o nemulțumire a minorității maghiare față de felul în care majoritatea românească o tratează ar fi o imensă greșeală. înființarea universității de stat în limba maghiară nu intră în sfera drepturilor de care o minoritate trebuie să beneficieze într-o țară în virtutea standardelor europene. E vorba doar de un angajament pe care CDR și PD și l-au luat față de UDMR. Dacă această universitate nu se înființează nu înseamnă că minorității maghiare i s-a luat un drept, înseamnă doar că partenerii de coaliție nu și-au ținut cuvîntul față de UDMR. Iar UDMR a procedat așa cum, de altfel, ar fi procedat orice alt partid din orice altă țară intrat într-o coaliție, a lansat tovarășilor de alianță un ultimatum. (continuare în pagina 4) Ion Cristoiu Un fapt normal într-o democrație I ttnvLK y.M. 'EMtNgȘQ^.'-JiZ. v Un adevăr de care se vor convinge curând și panicarzii Viața merge înainte și fără UDMR la guvernare O ultimă tentativă împăciuitoristă: în baza Ordonanței Ciorbea, care funcționează încă. Guvernul a primit un proiect de hotărâre privind înființarea universități maghiaro-germane Ieri a expirat ultimatumul acordat de UDMR partenerilor din coaliția de guvernare privind înființarea universității maghiare. Conform deciziei Consiliului Reprezentanților Unionali, UDMR urmează să-și retragă astăzi miniștrii din guvern. Aseară la sediul UDMR s-a întrunit Consiliul Operativ abilitat să stabilească etapele concrete de retragere din guvern, în primă fază, Hajdu Gabor, ministrul Sănătății, și Tokay György, ministrul pentru Minorități, urmează să-și prezinte demisia. UDMR nu exclude însă revenirea la guvernare dacă partenerii de coaliție își vor respecta până la urmă angajamentele privind universitatea maghiară. S-a declarat de asemenea că UDMR va susține în Parlament legile reformei. Așadar începând de astăzi urmează să avem guvern minoritar. PDSR încearcă să facă viața mai ușoară Coaliției anunțând că ar putea să-i acorde sprijinul. Aseară în ședința de guvern a fost prezentat un proiect de hotărâre care, în baza Ordonanței Ciorbea, aflată încă în funcțiune până la votul final din Parlament, să instituie o universitate multicultural maghiaro-germană. pagina 2 1000 de zile sub teroarea Arnăutului Timp de trei ani, Universitatea Craiova a fost jefuită sistematic de oamenii multimiliardarului G. C. Păunescu Lipsit de performanțe și învăluit în obscur, sejurul multimiliardarului George Constantin Păunescu și al acoliților săi la Universitatea Craiova a generat și generează numeroase polemici. La un an ele l-a „divorț", firmele industriașului, prin vocea directorului general Eugen Arnăutu, continuă să pretindă actualilor conducători ai grupării oltene un milion de dolari „daune" pentru investiția făcută. Fără nici un suport juridic, acești oameni fără scrupule uită însă că vreme de trei ani au exclus Craiova de pe harta fotbalistică a țării, ilegalitățile de tot felul punctând o guvernare despotică, direcționată doar în folosul personal. Descoperind falsuri grosolane și dezvelind caractere dubioase, ancheta îndoielnicei asocieri Craiova - Păunescu se dorește o privire obiectivă și bine informată asupra celei mai negre perioade din viața unei echipe care a scris istorie în fotbalul nostru. George Constantin Păunescu „Amendamentul“ lui Berceanu - o aiureală! Contractul Bell are termen limită 31 decembrie 1998 Guvernul a analizat ieri proiectul de hotărâre privind prelungirea termenului de intrare în vigoare a contractului dintre FPS și Bell Helicopter, referitor la vânzarea-cumpărarea de acțiuni de la IAR Ghimbav. Sorin Dimitriu, ministrul privatizării, a afirmat că acest termen va fi prelungit până la data de 31 decembrie 1998. Executivul a propus recent înființarea unei comisii speciale, în sarcina căreia intra prezentarea, până la 30 octombrie 1998, a unui raport referitor la stabilirea soluției de realizare a programului. Ministrul Privatizării a mai afirmat că nu se va ține cont de observațiile formulate de Radu Berceanu, potrivit cărora termenul de plată să fie prelungit până în 2005, „deoarece nu intră în sarcina Ministerului Industriilor". Ortansa TEODOR Rușine, rușine, rușine Spania - România, 10-0 Steaua și FC Argeș, umilite în Cupa UEFA Ca și-n partida de la București, Iulian Miu a fost aerian în duelurile cu atacanții spanioli pagina 3 Sare și piper Nu-i bai Guvernul României și-a pierdut coada. După cum se știe însă, târâtoarele supraviețuiesc fără probleme în lipsa acestui accesoriu Lucia Hossu Longin - victoria profesionalismului Comisiile de cultură au preferat-o pe Lucia Hossu-Longin pentru funcția de președinte al CA al TVR. Alesul membrilor Consiliului, N. C. Munteanu, susținut de PD a fost surclasat, la o diferență de 12 voturi, în mare parte datorită voturilor PNȚCD în cele două comisii, astfel că aceștia au votat-o pe Lucia Hossu- Longin, în ciuda faptului că la nivelul conducerii PNȚCD se vptase deja pentru N.C. Munteanu. pagina 4 „Miracolul“ românesc continuă Producția scade, dar puterea de cumpărare crește PIB-ul scade concomitent cu majorarea cifrei de afaceri CNS a anunțat ieri o nouă reducere a producției industriale cu 1,9% în luna august. în pofida acestui fapt, puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 1,6% față de luna precedentă. Paradoxul nu se oprește aici. Produsul Intern Brut a scăzut în primul semestru din 1998 cu 5,2% față de perioada corespunzătoare din 1997. Cu toate acestea, cifra de afaceri a întreprinderilor industriale a crescut cu 8%, șomajul s-a redus din nou în august, coborând la 8,5%, iar comerțul cu amănuntul a crescut, în termeni reali, cu 6,3%. Prognoza de 4% pentru PIB-ul anului 1998 ar însemna o creștere de 2,5% a producției pe ultimele șase luni. Dar, în loc să crească, ea a scăzut deja cu 3,4%. Dan CRISTIAN Miting Șoferii au blocat circulația în Capitală pagina 5 Servicii speciale SPP și-a redus efectivele pagina 9 Externe NATO vrea cu orice preț să se bată în Kosovo Sport O zi din viața unei mari campioane: Vabi Szabó pagina 12 BANCOR EX BANCA PENTRU MILENIUL TREI pagina 11 A început cursa pentru Primăria Capitalei ,Cotidianul nu va face târguri în campania electorală Directorul ziarului va supraveghea personal corectitudinea reflectării campaniei Astăzi s-a dat startul în campania electorală pentru alegerea Primarului General al Municipiului București. Atât din experiența campaniilor electorale anterioare, cât și din semnalele pe care le avem, se conturează posibilitatea ca unele ziare și posturi de radio și televiziune să aibă o atitudine partizană, de favorizare a unuia sau altuia dintre candidați, în schimbul unor avantaje materiale. Credincios liniei de independență și respingere a oricărui târg, „Cotidianul“ se angajează să reflecte cu imparțialitate campania electorală. în acest sens, directorul publicației noastre a semnat o decizie care interzice publicarea oricărei știri referitoare la candidații angajați în campania electorală, fără ca aceasta să fie vizată în prealabil de domnia sa. în ceea ce privește reflectarea cursei electorale, ziarul nostru va acorda zilnic o pagină cursei electorale, spațiu care va oferi informații cu privire la acțiuni și programe electorale, în acest sens a fost desemnat câte un redactor să se ocupe îndeaproape de campania fiecărui candidat, după graficul pe care îl prezentăm în pagina 4. De asemenea, vom găzdui, în condițiile legii, materialele publicitare plătite de candidați. W pagina 4 Pre limba scriitorului George Balasta Elecțiune Sâmbătă, 26 septembrie, după-amiază, recitesc Colonelul Chabert. Ce mi-o fi venit? Balzac! Impactul fu neașteptat, inocent aș zice, ca și cum atunci aș fi descoperit cu adevărat lectura. Am fost chiar tentat să parafrazez o sintagmă faimoasă și oarecum confuză, literatura secolului XXI va fi balzaciană sau nu va fi deloc, am spus! In fine... Seara, majoritatea buletinelor de știri transmiteau febril dilema electorală germană. De la Balzac să mi se tragă? L-am văzut pe Kohl silindu-se să urce sprinten o scară. Șuncile mari și grele, jucăușe sub haină, m-au dus cu gândul la neuitatul travesti de la circul Krateyl, cunoscut sub numele de Coana Manda. Pe de altă parte, moaca pietroasă, crispată, încăpățânată a lui Schroeder. Antipatic. L-am sunat pe Cosașu, l-am spus: dacă nemții ar fi englezi, nu l-ar mai vota de data asta pe Kohl l-am amintit cum, la alegerile din 1947, englezii nu l-au mai votat pe Churchill, The Old England și Eroul Nr. 1! Departe de a-și boicota Salvatorul, la numai doi ani de la război, credincioși instinctului lor de oameni liberi, englezii i-au atras doar atenția că puterea otrăvește, oricine ai fi. L-au votat din nou peste câțiva ani... Prietene, mi-a răspuns nepotul celor mai trăsnite mătuși românce din Israel, mâine seară vom ști. Articolul tău nu poate să apară decât joia viitoare. Indiferent de rezultatul de mâine, duminică, 27 septembrie, eu depun mărturie de ce mi-ai spus tu sâmbătă. (continuare în pagina 5) KA